4,641 matches
-
societății, dar nu avea ascendent politic în viața politică a Romei. Ca antrenor al gladiatorilor, acesta numea un "Doctore" (de regulă sclav cu experiență în luptele de gladiatori). În școlile de gladiatori, sclavii cumpărați de lanist erau inițiați în arta spadei și a scrimei pentru a fi aruncați în lupta în arenele de gladiatori împotriva unor adversari similari sau împotriva animalelor sălbatice.
Lanist () [Corola-website/Science/326045_a_327374]
-
de aur. Stema României, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă și un "sceptru". Ștefan Voitec, președinte al Marii Adunări Naționale i-a înmânat lui Nicolae Ceaușescu, la data de 28 martie 1974, un „sceptru prezidențial” în momentul în care a devenit primul președinte al Republicii Socialiste România. Cu această ocazie
Sceptru () [Corola-website/Science/328068_a_329397]
-
încheie un tratat. Potrivit principalelor prevederi ale tratatului: După semnarea acestei înțelegeri, Richard și Philip au părăsir Sicilia pentru a se deplasa spre Țara Sfântă. S-a zvonit că, înainte de a pleca, Richard i-ar fi oferit lui Tancred o spadă care pretindea că ar fi fost celebra Excalibur, în scopul de a se asigura de prietenia acestuia. Reușind să se elibereze de prezența cruciaților, Tancred a fost apoi confruntat cu o amenințare dinspre nord. În aprilie 1191, sosiseră la Roma
Tancred al Siciliei () [Corola-website/Science/328297_a_329626]
-
și Soissons. Intervenția aliatului său, Henric I "Păsărarul", regele Germaniei, i-a permis să își recupereze stăpânirile (exceptând Rheims și Laon) în schimbul supunerii sale față de regele Raoul. Ulterior, Herbert s-a aliat cu Hugo cel Mare și cu ducele Guillaume "Spadă Lungă" de Normandia împotriva regelui Ludovic al IV-lea, care i-a conferit comitatul de Laon lui Roger al II-lea, fiul fostului conte Roger I, în 941. Herbert și Hugo cel Mare au recuperat Rheims și l-au capturat
Herbert al II-lea de Vermandois () [Corola-website/Science/328407_a_329736]
-
a atacat pe scoțieni învingându-i la Dunbar în 1650. Carol II a fost susținut de Earl William și mai apoi încoronat la data de 1 ianuarie 1651 la Palatul Scone în care erau folosite Onorurile Scoțiene(coroana, șceptrul și spada). În orice caz, cu trupele lui Cromwell în Lothian, onorurile nu au putut fi aduse la Edinburgh. În iunie conciliui scoțian a hotărât să adăpostească onorurile la Dunnottar, ele fiind aduse de Ecaterina Drummond ascunse în saci de lână. În
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
companie a Elisabetei, care a trecut printre trupele străine cu hârtiile cusute de haină. Două povești există în privința evacuării onorurilor. Fletched a stabilit în 1664 că pe parcurcul a trei vizite din februarie până în martie să evacueze pe rând coroana, spada și sceptrul în saci de bunuri. Altă poveste spune că onorurile au fost duse pe plajă unde au fost luate de un servitor al lui Fletcher și transportate în coșuri de alge. După ce le-a îndepărtat de castel, Fletcher și
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
baza indicațiilor de scenă pentru decorurile primului act al operei "Walkiria" de Richard Wagner: Acest sălaș germanic a fost construit din bârne rotunde, la poalele vârfului Kreuzspitze, în apropiere de izvorul râului Ammer, în jurul unui stejar în care era înfiptă spada numită Nothung, pe care Siegmund a smuls-o cu o „smucitură puternică”, spre încântarea Sieglindei. Regele Ludovic al II-lea se refugia în această colibă de lemn, ascunsă în adâncul unei văi de munte, la sud-vest de Linderhof, așa cum pe
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
au descoperit că o placă groasă de plumb lesta unul dintre talerele balanței. Romanii au strigat la vederea fraudei și i-au cerut lui Brennus / Brennos să scoată imediat placa de plumb. Acesta, ieșindu-și din fire, și-a aruncat spada peste greutăți și a urlat fraza devenită, de atunci, celebră: « "Vae victis!" » (în română: « Vai de cei învinși! Potrivit legendei, gâștele sacre ale Capitoliului au dat alerta, salvând orașul de invazia galilor conduși de Brennos. Aceste gâște erau consacrate cultului
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
își ia brevetul de pilot de vânătoare în Franța, unde participă la a Doua Bătălie de pe Marna. Se întoarce în țară, unde este confirmat pilot de vânătoare prin brevetul 153/11.04.1919 și decorat cu Ordinul Coroana României cu spade. Înființează Școala de Motoare de Aviație și apoi, împreună cu alții, ARPA. În 1934 este înaintat locotenent-comandor. Ia parte în 1933 și 1935 la raidurile aviatice din Africa. Până în 1936 a fost capul formației „Dracii roșii”. Moare într-un accident aviatic
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din lume. Peștele călător ("Istiophorus platypterus"), peștele spadă ("Xiphias gladius") și tonul ("Thunnus") ating pe perioade scurte viteze între 60 și 100 km pe oră. Endotermia, capacitatea de a menține temperatura ridicată a corpului prin mecanisme metabolice, a evoluat în mai multe direcții. Aceasta se realizează la toni
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
număr mare de pești tineri și multe păsări de mare urmează și înhăța peștii din cârduri, atunci când aceștia sunt la suprafață. Scombroidele de talie mijlocie, cum ar fi pălămidele ("Sardini") și tonul dungat ("Katsuwonus pelamis") cad pradă tonilor ("Thunnini"), peștilor spadă ("Xiphiidae" și "Istiophoridae") și rechinilor. Răpitorii tonilor mari, cum ar fi tonul roșu ("Thunnus thynnus") sunt balenele ucigase ("Orcinus orca") și unii rechini, cum ar fi rechinul alb ("Carcharodon carcharias") și rechinul mako ("Isurus oxyrinchus"). Peștii spadă mari sunt atât
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
tonilor ("Thunnini"), peștilor spadă ("Xiphiidae" și "Istiophoridae") și rechinilor. Răpitorii tonilor mari, cum ar fi tonul roșu ("Thunnus thynnus") sunt balenele ucigase ("Orcinus orca") și unii rechini, cum ar fi rechinul alb ("Carcharodon carcharias") și rechinul mako ("Isurus oxyrinchus"). Peștii spadă mari sunt atât de activi și puternici, încât au puțini dușmani, dar cad pradă balenelor ucigase și cașaloților ("Physeter macrocephalus") și rechinilor mako. Scombroidele sunt dioice (au sexele separate) și majoritatea au un dimorfism sexual slab sau absent în culoare
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
figurează pe lista roșie a IUCN ca specii amenințate: Multe specii de scombroide au o mare importanță economică ca pești comestibili - scrumbia albastră (macroul), macroul spaniol ("Scomberomorus"), pălămidă ("Sarda") și tonul ("Thunnus") și în pescuit sportiv - macroul spaniol, tonul, peștele spadă ("Xiphias gladius") și marlinii ("Istiophoridae"). Scombroidele din punctul de vedere al importanței economice sunt plasate în primele patru locuri (celelalte trei fiind ocupate de "Gadidae", "Clupeidae" și "Salmonidae"). Prima definiție modernă a peștilor scombroizi ca subordin a fost dată de
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
a curmezișul panglicii. În 1916, prin "Legea privind instituirea Ordinului militar „Mihai Viteazul”", au fost modificate condițiile de acordare a acestei medalii participanților la campanii militare (Medalia Bărbăție și Credință cu însemne de război). Astfel, a fost instituită conferirea cu spade pentru fapte de arme meritorii realizate de militari și subofițeri, această medalie devenind ierarhic cea mai mică decorație ce putea fi acordată trupei. În decursul celui de-al Doilea Război Mondial a fost cea mai acordată distincție. Medalia nu a
Medalia pentru bărbăție și credință () [Corola-website/Science/330220_a_331549]
-
a păstrat culorile inițiale. Pentru personalul civil de sex feminin panglica este pliată sub formă de fundă și are lungimea de 100 mm. Însemnele de război ale medaliei, existente numai la varianta pentru militari, sunt reprezentate de prezența a două spade încrucișate cu vârfurile în sus între medalie și semicunună, de textul specific pe revers, de prezența pe marginea internă a panglicii a unui fir auriu, lat de 1 mm, și de aplicarea pe baretă a două spade încrucișate, cu vârfurile
Medalia pentru bărbăție și credință () [Corola-website/Science/330220_a_331549]
-
prezența a două spade încrucișate cu vârfurile în sus între medalie și semicunună, de textul specific pe revers, de prezența pe marginea internă a panglicii a unui fir auriu, lat de 1 mm, și de aplicarea pe baretă a două spade încrucișate, cu vârfurile în sus, lungi de 15 mm.
Medalia pentru bărbăție și credință () [Corola-website/Science/330220_a_331549]
-
noiembrie. Escadrila a fost mutată de mai multe ori, pe aerodromurile de la Focșani, Tecuci și Tighina. A transportat răniți în Bătălia de la Odessa la Tiraspol. Prin Înaltul Decret Regal din 27 septembrie a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cruce de Aur. În anul 1942, între 18 august și 24 octombrie a participat la Bătălia de la Stalingrad, Escadrila Albă fiind redenumită Escadrila 108 Transport Ușor și având baza la Kotelnikovo și Plodovitoe. Anterior, la 16 mai, Mariana Drăgescu
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
de pe front 5249 de răniți și bolnavi. Prin Înaltul Decret Regal nr. 2712/12.09.1941, publicat în Monitorul Oficial nr. 238/8.10.1941, toți aviatorii escadrilei, inclusiv cele patru aviatoare, au fost decorați cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cruce de Aur. Ioana Grădinescu a fost decorată cu Medalia Aeronautică de Război, iar Gheorghe Ernest cu Crucea „Meritul Sanitar”. La 6 noiembrie escadrila a încheiat campania și a fost retrasă la București. Prin reorganizare, la 10 aprilie 1942
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
din Episcopia Hotinului și cu reîncreștinarea ortodoxă în spațiul eliberat de sub bolșevici, manifestându-se prin atitudinea anticomunista și tipărind și o revistă cu titlul "Biserică basarabeana". A fost decorat în timpul campaniei de pe frontul de est cu Ordinul „Coroană României” cu spade, în grad de Mare ofițer.
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
și șapte soldați uciși odată cu el în cimitirul din satul Polhora pri Brezno. În revista sibiană Luceafărul, nr.3-4, va apare următoarea notă: În 28 februarie 1945, prin decretul cu numărul 641 este decorat post-mortem cu ordinul „Coroana României” cu spade, în gradul de cavaler și cu panglică de Virtutea Militară. La data decesului său, Ion Șiugariu a luptat în cadrul forțelor militare române, aliate cu trupele sovietice. În 1969, la împlinirea a 55 de ani de la nașterea poetului-martir, Floarea Șugar, mama
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
său, Petru, duce de Bretania, Robert a luptat cu viitorul rege Ludovic al VIII-lea al Franței în 1212 la Nantes și a fost capturat în timpul acestei acțiuni. Eliberat printr-un schimb de prizonieri după bătălia de la Bouvines pentru William Spadă Lungă, conte de Salisbury, el a luptat în continuare în Cruciada Albigensiană, asediind Avignonul în 1226. El a fost un susținător al Biancăi de Castilia în timpul regenței acesteia ulterioare morții lui Ludovic al VIII-lea din 1226. În 1210, Robert
Robert al III-lea de Dreux () [Corola-website/Science/328697_a_330026]
-
apariția aparatelor cu motoare cu reacție, care abia intrau în scenă. Cu toate acestea, aparatul Skyraider a luptat în nenumărate războaie și a desfășurat unele dintre cele mai periculoase misiuni. Cunoscut după o serie de porecle cum ar fi „"spad"” (spadă), „"Able Dog"” (Câinele capabil), „"Workforse of the Fleet"” (Calul de povară al Flotei), sau după numele oficial, Skyraider, există puține semne de întrebare cum că avionul Douglas AD/A-1 nu a fost unul dintre cele mai versatile aeronave de
Douglas A-1 Skyraider () [Corola-website/Science/328857_a_330186]
-
în funcția de ministru de externe în 1938. În 1943 Wilhelm Frick a primit versiunea specială în calitate de Protector al Protectoratului Boemiei și Moraviei. Crucea este o Cruce de Malta cu "Vulturi Germani" între brațe, purtând zvastica. Versiunea militară avea și spade încrucișate. Crucea era agățată de o bandă roșie lată de 46 mm cu dungi negre, roșii și albe. Aspectul și numele decorației amintesc de decorațiile prusace Vulturul Negru și Vulturul Roșu. Între 1 mai 1937 și 19 aprilie 1943 ordinul
Ordinul Vulturul German () [Corola-website/Science/331018_a_332347]
-
unui număr de maximum 16 persoane. În plus, la ocazii speciale (recepții de Stat etc.), aceasta era purtată și de miniștrii Reichului (Reichsminister) și de protectorul Reichului (Reichsprotektor) pentru Protectoratul Boemiei și Moraviei. Cea mai semnificativă modificare a fost introducerea spadelor, care se acordau exclusiv pentru merite militare în sprijinul Reichului german. Noua împărțire pe clase era următoarea: Mare Cruce unică, de Aur cu Diamante () a fost acordată lui Benito Mussolini la 25 septembrie 1937. ??? La 27 decembrie 1943 Ordinul a
Ordinul Vulturul German () [Corola-website/Science/331018_a_332347]
-
(n. 25 aprilie 1978, Fort-de-France, Martinica) este un scrimer francez specializat pe spadă, cvadruplu campion mondial pe echipe (în 2002, 2009, 2011 și 2014), campion european la individual în 2010 și triplu campion european pe echipe (în 2003, 2008 și 2016). S-a apucat de scrimă la vârsta de șase ani împreună cu fratele
Jean-Michel Lucenay () [Corola-website/Science/334877_a_336206]