6,992 matches
-
tratamentului aritmetic ce dă iluzia științificității și ne face să credem că putem ajunge la rezultate la fel de precise și la fel de sigure ca și în științele exacte" (după spusele lui George Duby). A urmat o redescoperire a biografei, a exemplarității, a spiritualității, ca și frecventarea unor noi teme de cercetare, cum ar fi sănătatea sau lectura (Guy Thuillier, Jean Tulard, La methode en histoire, Presse Universitaire du France, Paris, 1986, pp. 16-17). 286 André Burguière (ed.), Dictionnaire de sciences historique, Presse Universitaire
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
adică sfânt = nepământean). Pentru cel împăcat cu Dumnezeu, care nu are sufletul lipit și robit de lucrurile acestei lumi, apropierea palidei morți nu-i este un chin, căci nădăjduiește cu tărie în adevărata viață, viața veșnică alături de Dumnezeu. Iată că Spiritualitatea creștină, prin exemplul sfinților martiri din primele veacuri creștine, vine în sprijinul bolnavului de astăzi, asigurându-l că în durerile fără voie se ascunde mila lui Dumnezeu, învățându-l că suferința trupului este purificatoare (căci așa cum focul curăță rugina de pe
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
a satirizat modul propriu romanilor de a cultiva arta spectacolului teatral bazat pe muzică, dans și pantomimă, în linia reprezentărilor încetățenite de la greci, uneori în defavoarea textului dramatic redat doar lacunar. "Influența copleșitoare a modelelor literare grecești a guvernat în spațiul spiritualității latine configurația prozei și poeziei lirice. Criteriul verosimilului artistic, tiparele epice, lirice și dramatice preluate de o lume cu un ideal moral riguros, sete de ordine și moderație, orgoliu expansionist și spirit polemic strălucit au decis o estetică în care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dată valorilor moștenite. În calitate de diplomat sovietic, Iakonov ar fi fost la mijloc, între străinătate și patrie, fără să aparțină nici uneia, iar pierderea de care vorbește Agnia este tocmai ruptura de patrie. Odată distrusă, legătura cu patria (care presupune legătura cu spiritualitatea specifică, ce conferă identitate) nu se mai poate restabili. Dorința de a fi înmormântat după rânduiala ortodoxă ar fi o încercare tardivă de a restabili această legătură. Abia după douăzeci și doi de ani, sensibilizat, Iakonov este capabil să primească
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cultele antice reînnoindu-le. Numindu-se Iovius, împăratul voia să ara-te că fiind fiul lui Jupiter domnea și conducea Imperiul, în timp ce augustul Maximian, numit Herculius era executorul. O asemenea atmosferă sacralizată nu putea să nu intre în conflict cu spiritualitatea creștină, care desacralizase orice putere umană și demitizase orice om, solicitând respectul pentru fiecare om, indiferent de națiune sau condiție socială. În anul 295, tânărul creștin Maximilian, înrolat la Theveste, în Africa, se împotrivea prestării serviciului militar refuzând sacramentum militiae
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
absolută a montanismului față de prestarea serviciului militar, născută din programul general al lui Montanus și încuviințată de acoliții săi Maximila, Priscila, Alcibiades și Proclus, viza purificarea Bisericii de orice materialism și înălțarea acesteia la un grad mult mai înalt de spiritualitate, capabil să exprime - potrivit crezului lor - adevărata esență a creștinismului. Dorind o reformare a Bisericii și acționând în acest sens, Montanus a ieșit în afara ei căzând, potrivit sfântului Ilarie din Poitiers (315-367), în mama tuturor ereziilor. La baza noii mișcări
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
filmul); S11: tradițiile, obiceiurile, literatura, muzica; S12: literatura, muzica, folclorul, limba; S13: tradițiile, ortodoxismul; S14: limba, tradițiile; S15: tradiția populară, obiceiurile, limba; S16: tradițiile, obiceiurile, muzica, literatura, religia, arta; S17: limba, cultura specifică, istoria, sportul national; S18: istoria, religia, cultura, spiritualitatea; S19: tradițiile, obiceiurile, ortodoxismul; S20: tradiția, opera literară, opera de artă. După cum se observă, elementele enumerate de tinerii intervievați se regăsesc în toată literatura care analizează chestiunea identității, ceea ce sugerează că reprezentările de care ne-am folosit în determinarea structurii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de la țară sau merge la un festival!" (S2). Dacă încercăm să extragem o imagine globală până la acest punct, la o primă vedere se pare că rezultatele pentru aproape toți indicatorii investigați sugerează echilibru sau identificare mai puternică cu elemente de spiritualitate autohtonă decât cu elemente neautohtone. Tradiții, mituri, sărbători specifice: acești indicatori au vizat modul în care se conturează atitudinile și comportamentul tinerilor vizavi de cultura tradițională. Referitor la mituri și personaje mitologice, majoritatea celor intervievați au precizat unul, maxim două
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în studiul socialului și culturii românești doar câteva, pe care le-am considerat deosebite sau înnoitoare în raport cu universul paradigmelor discutate anterior. Am reținut de aici că noologia adaugă la dimensiunile identității dezvăluite deja un nou palier, cel al latenței, al spiritualității. De aici și noutatea sa, și anume postularea permanenței identității, pe palierul latențelor, a unor cadre spirituale activate prin trăire la nivelul realității intersubiective. Ținând cont de toate teoriile identității colective parcurse, am urmărit să găsim răspunsuri la întrebările: "Ce
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Naționalismul, București, Editura Albatros. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1904]), "Cultura română și politicianismul", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1910]), " Sufletul neamului nostru", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1939]), "Românismul. Catehismul unei noi spiritualități", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Naisbitt, John (1989 [1982]), Megatendințe. Zece noi direcții care ne transformă viața, București, Editura Politică. Neculau, Adrian (coord.) (1996), Psihologie socială, Iași, Polirom. O'Dea, Thomas F. (1955), "The 'Residues' of Pareto: An Operational Definition
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
213-2 219. Spengler, Oswald (1996 [1918/1923]), Declinul Occidentului: schiță de morfologie a istoriei (vol. I și II), Craiova, Beladi. Stănculescu, Manuela și Berevoescu, Ionica (coord.) (2004), Sărac lipit, caut altă viață!, București, Nemira. Stăniloae, Dumitru (2002 [1992]), Reflecții despre spiritualitatea poporului român, București, Elion. Stăniloae, Dumitru (1939), Ortodoxie și Românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Sztompka, Piotr (1993), The sociology of social change, Oxford, Blackwell's. Sztompka, Piotr (1996), "Trust and emerging Democracy", în International Sociology, 11:1, pp. 37-62. Sztompka
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
deosebită și pentru că concepția, dar și prima parte a ei, s-a realizat cu participarea și a regretatului profesor universitar dr. Alex.T. Obr eja, și el fiu al Gugeștilor. Celelalte capitole, privind istoricul satelor, organizarea administrativă, populația, ocupațiile oamenil or, spiritualitatea, învățământul și cultura, obiceiurile și tradițiile locului, își au trăinicia și frumusețea lor în veridicitate și acuratețe. Scrisă ca să răspundă la ceea ce spunea Tudor Arghezi în poezia sa Ex Libris - „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris”, dar să-l
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Oh, ah, vai, vai, vai, ce mai stai, măi tramvai!", delimitându-se subit de opiniile celui pe care îl slujiseră cu credință atâta amar de ani - și, bine-nțeles, că nu pe degeaba, ci pe frumoase recompense, lipsite complet de spiritualitate, dar pline al naibii de sunătoarea materialitate. Hei, domnule Băsescu, mă auzi matale, sunt eu, cel care nu te-am înghițit niciodată, dar mi-i milă de chelia matale cea mult prea lucioasă și trag un semnal de alarmă, ca să înțelegi mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
într-un mod greu de egalat. „Deci dacă Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție au caracter universal, valabilitate universală pentru Biserică, implicit și învățăturile patristice care sunt parte componentă a Sfintei Tradiții au caracter universal”<footnote Pr. Nicolae Chifăr, Teologie și spiritualitate patristică, Edit. Trinitas, Iași, 2002, p. 8. footnote>. Prin urmare, învățăturile Părinților oferă garanția unei teologii corecte și constituie piatra de temelie pentru zidirea duhovnicească a creștinilor de pretutindeni și din orice secol. Biserica Ortodoxă are în Părinții Sfinți „o
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
un îndreptar pentru teologii noștri. Informațiile patristice sunt, astăzi, „de o bogăție, varietate și utilitate deosebite în domeniul circulației textului biblic, al istoriei creștine și universale, al doctrinei dogmatice și morale, al filosofiei, al unui număr de științe, al formării spiritualității europene, al literaturii, al artei, al mentalității păgâne în perioada de declin a imperiului roman”<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, EIBMBOR, București, 1984, p. 5. footnote>. Teologia actuală nu trebuie să se abată de pe temeliile
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
rațiunea și dragostea. Oamenii patristici își trăiesc aievea credința sau concepția”<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 5-6. footnote>. Prin scrierile lor, Sfinții ne cheamă spre lumina cea adevărată a Ortodoxiei, atrăgându-ne spre izvoarele limpezi ale spiritualității răsăritene, plină de prezența vie a Sfintei Treimi. Operele lor s-au transmis, alături de Sfânta Scriptură, pentru a ne lumina și a ne limpezi calea cea dreaptă către Dumnezeu, a ne înălța sufletul către ceruri și a ne feri de
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
ofilește și nu îmbătrânește. Omul capabil să ofere și să primească o asemenea iubire și frumusețe este chipul lui Dumnezeu, care a turnat în inima lui această putere uriașă”<footnote Pr. Prof. Ioan G. Coman, Frumusețile iubirii de oameni în spiritualitatea patristică, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1988, p. 5. footnote>. Interesul Bisericii vechi pentru Sfinții Părinți s-a manifestat dintr-un dublu punct de vedere. Înainte de toate „sunt citați cu un scop doctrinar: ei sunt martorii adevăratei învățături a Bisericii. În
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
în mediul clerical, ci și simplii credincioși, însetați de frumusețea vieții creștine autentice, s-au apropiat cu dor nestăvilit de cunoașterea tezaurului patristic și de însușirea lui, adăpându-se direct de la izvoarele nesecate de frumusețe și înțelepciune ale gândirii Părinților. Spiritualitatea patristică ne-a fost, nouă românilor, familiară, modelându-ne stilul de viață creștină și familiarizându-ne cu Dumnezeu. De aceea, bunii creștini au zăbovit îndelung asupra scrierilor Sfinților Părinți, citindu-le, meditând asupra lor și trecându-le prin retorta sufletului
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
ce studiază de fapt sociologii) și perspectivă (cum privesc sociologii lumea)." (Zuckerman, 2003, p. 17). Fără atenția către practica socială este puțin probabil ca atenția să fie acordată interacțiunii sociale dintre religie și societate și acesta este precis cazul sociologiei spiritualității, care este interesată doar de individ. Oamenii interacționează cu multiple autorități ce relaționează una cu alta: în loc să implice un angajament exclusiv față de un grup, tradiție sau practică (sau unui set obișnuit al acestora), ducând spre o socializare religioasă specifică, interacționează
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
România, iar în formă particulară, în instituțiile de protecția copilului din țara noastră. 4 http://www.vrasti.org/Relatia%20dintre%20religie%20si%20spiritualitate%20si% 20sanatatea%20fizica%20si%20cea%20mentala.pdf 5 a se vedea și: Radu Vraști, Relația dintre religiozitate/spiritualitate și sănătatea fizică și mentală, format pdf. Adresa net: http://www.vrasti.org/Relatia%20dintre%20religie% 20si%20 spiritualitate%20si%20sanatatea%20fizica%20si%20cea%20mentala.pdf 6 http://dreptcanonic.amforum.net/t350-secularizarea-contemporana 7 http://www.ivox.ro/blog/index.php
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
20dintre%20religie%20si%20spiritualitate%20si% 20sanatatea%20fizica%20si%20cea%20mentala.pdf 5 a se vedea și: Radu Vraști, Relația dintre religiozitate/spiritualitate și sănătatea fizică și mentală, format pdf. Adresa net: http://www.vrasti.org/Relatia%20dintre%20religie% 20si%20 spiritualitate%20si%20sanatatea%20fizica%20si%20cea%20mentala.pdf 6 http://dreptcanonic.amforum.net/t350-secularizarea-contemporana 7 http://www.ivox.ro/blog/index.php/2011/studiu-2/romanii-%C8%99i-comportamentul-religios/ 8 Acest enunț al subcapitolului l-am preluat de la Antonio Maria Baggio, care în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
al poeziei lui Eminescu, ce justifică în bună măsură fenomenul constituirii mitului eminescian, Lovinescu considera că receptivitatea publicului se explică atât prin farmecul limbajului (prin elementele formale, așadar), cât și prin caracterul "specific național" al acestei opere ancorate adânc în spiritualitatea românească. De aceea, în Istoria civilizației..., criticul condiționa de fapt afirmarea, pe planul valorilor universale, a creativității unei culturi minore, precum cultura română, de admirația pentru modelele europene resort psihic ce declanșează mai întâi impulsul mimetic și, ulterior, tendința de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a explica valoarea estetică în grila determinismului psihologist, regionalist și etnicist. Rezumând, în opinia autorului Istoriei literaturii române contemporane perenitatea operei eminesciene n-ar fi fost posibilă dacă genialul ei autor nu reușea să exprime caracteristicile cele mai reprezentative ale spiritualității românești, ale "psiheei" colective, într-o formă artistică exemplară, racordată la cerințele artei și sensibilității moderne. Dar cum opera, tot Lovinescu zicea, nu-i decât expresia nemijlocită a unei personalități, explicația puterii de fascinație a versului eminescian trebuia căutată, nici
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Liana Miclescu, Cornelia Gilorteanu, Tamara Teodorescu, Editura Științifică, București, 1984, 1986. Bock-Doehaerd, R. de, Inventaire des Archives de l'Administration de l'Enseignement Supérieur, 1835-1953, 2e édition, revue et complétée par R. Depoortere, Bruxelles, 1995. Buculei, Toader, Prezente brăilene în spiritualitatea românească. Mic dicționar enciclopedic, Inspectoratul pentru Cultura al Județului Brăila Editură Libertatea Ș.A., Brăila, 1993. Despy-Meyer, Andrée, Inventaire des Archives de l'Université Nouvelle de Bruxelles 1894-1919, Bruxelles, 1973, (colecția "Archives et Bibliothèques de Belgique"). **** Dicționarul literaturii române de la origini
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
240 ori Stoica Lascu, Partidele politice la Brăila în perioada 1875-1914. Mărturii de epocă, pp. 14, 23, 301, 311. 33 Stoica Lascu, Partidele politice la Brăila în perioada 1875-1914. Mărturii de epocă, p. 178. 34 Toader Buculei, Prezente brăilene în spiritualitatea românească. Mic dicționar enciclopedic, Inspectoratul pentru Cultura al Județului Brăila Editură Libertatea Ș.A., Brăila, 1993, pp. 216-217. 35 Ibid., p. 217. 36 Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, pp. 94, 96-97. În aceste liste
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]