6,333 matches
-
școlară, atât la sfarsitul capitolelor cât și pe parcursul acestora. învățătorul își poate da seama înde lecții în ce măsură cunoștințele predate, în mai multe ore la rând, au fost asimilate și, în consecință, dacă mai poate continua predarea-invatarea în același ritm. Altfel spus, lecțiile de verificare contribuie la o mai bună fixare a cunoștințelor pentru ca elevii se vor opri mai mult asupra unui capitol, asupra unor noțiuni sau raporturi gramaticale, vor face legături între cunoștințele teoretice și cele practice, isi aprofundează relațiile care
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Dezvoltarea psihică are loc grație activității proprii; elevul se formează și totodată se dezvăluie prin activitate, prin relație cu ceilalți, cu mediul în genere.Astfel spus, activitatea constituie simultan mijloc de cunoaștere și formare a copilului. Lucrarea de față, întocmită în lumina considerentelor de mai sus, reunește un număr de lucrări practice prin care aptitudinile, deprinderile, priceperile copilului sunt angajate și valorizate. Activitățile propuse încearcă o
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
viața creștină. În ce privește cea de-a doua treaptă, un rol important îl are educația religioasă, dar nu pot fi ignorate nici educația morală, intelectuală, estetică și chiar fizică. Religia se preocupă de educarea omului, conducându-l spre Împărăția cerului, altfel spus, ea este învățătura pentru cel ce își pune viața în slujba lui Dumnezeu. O astfel de învățătură oferă calea dreaptă a adevărului, în vederea contemplării lui Dumnezeu, dar și calea unei conduite virtuoase, inspirată de modelul divin. „Pedagogul” este Logosul, Cuvântul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Sovietică nu făceau parte din sistem; state revizioniste precum Japonia, Italia sau Germania au rămas nepedepsite în acțiunile lor expansioniste; statele membre, mai ales principalii garanți ai sistemului, Franța și Marea Britanie, nu au putut/vrut să-și onoreze angajamentele. Altfel spus, precondițiile pentru succesul unui sistem de securitate colectivă cu privire la structurarea sistemului internațional, la viziunea comună a elitelor și la solidaritatea acestora în impunerea concepției comune au rămas neîndeplinite. După război, statele învingătoare au hotărât să acorde o nouă șansă securității
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
care s-ar forma prin balansare în anarhie. Deficiențele practice ale mecanismului propus de Națiunile Unite sunt recunoscute chiar de Carta Organizației. Capitolul VIII al acestui document afirmă dreptul statelor suverane de a participa la acorduri regionale de securitate altfel spus, la alianțe. Consiliul de Securitate, ca organism specializat al Națiunilor Unite, poate chiar să facă apel la aceste formule regionale pentru punerea în practică a deciziilor sale de exemplu, implicarea NATO în conflictele din fosta Iugoslavie, în urma eșecului Națiunilor Unite
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
corespondență între un enunț și faptele la care face referință se impune prin studiile lui Tarski, pentru care „enunțul este adevărat dacă el relevă starea de lucruri reală. Adevărul enunțului constă în acordul (sau corespondența) sa cu realitatea”, mai concret spus, enunțul „<<zăpada este albă>> e adevărat, dacă și numai dacă zăpada este albă” (Alfred Tarski, Adevăr și demonstrabilitate, în Epistemologie - orientări contemporane, selecția textelor I. Pârvu, 1974:294-295). Searle, parafrazându-l pe Tarski, va spune că „afirmațiile sunt adevărate dacă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Devitt, 2000:40). Unii autori au constatat că nu putem vorbi de o corespondență totală și absolută între enunțuri și fapte, ci, mai curând, de grade de corespondență. Astfel, Botezatu va vorbi despre „corespondență parțială”, Searle de „corespondență aproximativă”, altfel spus avem de-a face cu „o înțelegere flexibilă a corespondenței, în sensul unei satisfaceri parțiale (prin grade de verosimilitudine, probabilitate sau plauzibilitate, corelate unor grade de eroare).” (P. Ioan, 1987:41). 3.5.2. Adevărul / Falsul, valori semantice ale enunțurilor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
poate fi asimilată vorbăriei, logoreei, vorbirii de dragul vorbirii, limbajului sec, gol de orice conținut conceptual sau, în cel mai bun caz, cu un conținut fals. Prin urmare, nu doar un grup sau clasă socială ce slujește o ideologie, mai precis spus, nu doar un individ uman adept al unei ideologii poate practica limbajul de lemn ci și individul, persoana independentă de o anumită orientare ideologică dominantă poate practica limbajul de lemn, uneori într-un mod inconștient, alteori conștient și intenționat (în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
cât și „instinctul cunoașterii”, în timp ce pe al doilea recunoscându-l ca atare îl va putea exploata ca joc estetic, dar conștient că nu e altceva decât atât. Totuși, simplul joc cu cuvinte le aduce un anumit aport cognitiv, în sensul spusei lui H. Wald că „ideea vine vorbind”. Problema individului-receptor neinițiat în exercițiul critic este aceea că el va lua, de cele mai multe ori, simplul joc al sensurilor ca enunț referențial, când acesta, de fapt, nu este decât un joc estetic. Urmarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
momentul folosirii performative a discursului, intenția locutorului nu mai este una teoretică ci una practică, adică aceea de a acționa, influența, transforma „lumea psihocomportamentală” a interlocutorului, și prin aceasta lumea reală, exterioară. În acest moment, înțelegerea de către interlocutor a celor spuse nu mai este un scop în sine, ci un mijloc în vederea influențării și transformării celuilalt, și odată cu el a lumii reale. Înțelegerea este o condiție necesară dar intermediară, în uzajul performativ al discursivității, reacția interlocutorului nu se produce decât în urma
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
narațiunii. Lucrarea consideră că acest fel de a înțelege efectul de narativitate poate fi un demers important în analiza picturii pentru că oferă perspective asupra relației dintre pictură și stările, transformările, actorii, circumstanțele, evenimentele sau așteptările care au informat construcția poveștilor spuse, scrise sau pictate despre ea. Lucrarea încearcă să prezinte modurile în care pot fi descrise unele marginalități pictural/narative. Încearcă să observe locurile în care modele gata pregătite pentru înțelegerea lumii picturale încep să fie refuzate, punctele în care atunci când
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
privirea topografică asupra cerului din Réalisme ou artifice, bântuie profunzimea, culorile și sentimentele din Matisse, într-un fel care ține de credința noastră în toate formele ei posibile, de credința în aparițiile spectrale, reale și nereale, în egală măsură. Altfel spus, o anume prezență a lui Algirdas Julien Greimas continuă să excludă, traversând comentariul lui Corrain, traversând comentariul lui Beyaert, o prezență despre care s-ar putea crede că este fără diferență,că este deja acolo, ca origine indeconstructibilă, ca esență
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
emoționale, și nuanțe psihologice, și momente de meditație filosofică, și alte calități, adjective, caracteristici numai în aparență străine narațiunii. Prin mult mai mult decât narațiunea narațiunilor, naratologia încearcă să descrie entitățile narative ca fiind narative într-un anume mod. Altfel spus, naratologia încearcă să descrie narațiunile în narrativeness-ul sau în narativitatea lor calitativă, intensională, ca obiecte calificabile drept narative în moduri plurale și indefinite, care prezintă sau dacă prezintă unele trăsături nespecifice, dar asociabile narațiunii. Acest mod de a înțelege efectul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
pun în evidență, dincolo de orice considerente definiționale stricte, identitatea narativă a unui text, natura sau importul structurii narative care stă la baza acestuia și natura componentelor structurale sau proprietăților acestor componente care afectează gradul de narativitate al acestui text. Altfel spus, acești factori calitativi derivă din faptul că anumite componente textuale, fără să îndeplinească o anume condiție definițională necesară pentru orice narațiune, tind într-un mod mai mult sau mai puțin evident să îndeplinească totuși condițiile definiționale. Cu alte cuvinte, narativitatea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Această deplinătate, această plenitudine sau întregire imaginară atașată picturii prin spunere și prin descrierea existențelor picturale posibile din discursul narativizant presupune, într-un fel, intrarea într-o lume imaginală adică în câmpul a ceea ce Henry Corbin numește mundus imaginalis. Altfel spus, narațiunea picturală se plasează undeva între percepția picturii și înțelegerea ei categorială, într-un spațiu mijlocitor în care funcționează Imaginația Activă, lăsată poate nu numai poeților, așa cum spune Corbin, ci și pictorilor și celor care, prin spunere, transformă pictura în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de oportunitate etc. Dimensiunea impactului direct al activităților implicate de turismul rural și agroturism asupra economiilor rurale se cuantifică prin valoarea cheltuielilor turistice, din care se scade valoarea importurilor necesare pentru a furniza produsele și serviciile de primă necesitate. Altfel spus, impactul direct este valoarea cheltuielilor turistice injectate în economiile locale, prin care sunt furnizate turiștilor bunuri și servicii pentru satisfacerea nevoilor lor din producția sectoarelor economice locale. La rândul lor, sectoarele din prima linie apelează la bunuri și servicii furnizate
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
care răspund așteptărilor tale. Cum privești exteriorul: prietenos sau ostil? Când schimbi modul În care privești lucrurile, lucrurile pe care le privești se schimbă. Cum alegi să fie ziua care abia Începe? Faci alegerea cu inima sau cu mintea? Altfel spus, alegerea ta vine din iubire sau din frică? Darul tău este asemeni unei plăntuțe care trebuie Îngrijită, udată pentru a crește. Are nevoie de iubire. Frica o Înnăbușă, o Împiedică să se dezvolte. Alegerea făcută din frică te blochează, te
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
general), care este deja vizibilă la vârsta de treisprezece cincisprezece ani, ar trebui cultivată și încurajată, sau că, dimpotrivă, în condițiile dificile de acum, ei ar trebui îndrumați mai curând către o atitudine, știu eu, mai pragmatică sau mai direct spus, către domenii mai...profitabile? Doamna Prof. E.C.: Am considerat întotdeauna că este esențial să faci ceea ce îți place și le-am repetat mereu acest lucru elevilor. Cred că a face o profesie care nu ți se potrivește este realmente ucigător
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
lucrului bine făcut și de mulțumirile copiilor și ale părinților lor, atâta timp cât avem parte mereu de copii și de...flori, atâta timp cât toată această efervescență a noastră, desfășurată în mijlocul copiilor, te menține mereu tânăr! Prof. C.F.: Vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase spuse, care, sunt convinsă, vor avea darul de a bucura și de a insufla optimism celor care le vor citi printre care ne vom strădui să fie cât mai mulți dintre foștii dumneavoastră elevi și cât mai mulți dintre colegii din
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
un risc intrinsec, a cărui amploare depinde de: tipul și amploarea intervenției, organele afectate, tehnica utilizată și afecțiunile concomitente. Riscul, este o „valoare” statistică exprimând prognosticul (favorabil sau nefavorabil) după un act terapeutic, în cazul bolnavului chirurgical, după intervenție. Altfel spus, riscul poate fi definit ca raportul dintre beneficiu (supraviețuire, calitatea vieții etc.) și „costuri” (amploarea intervenției, terenul bolnavului etc.). Cuantificarea și standardizarea riscului anestezico chirurgical a impus folosirea unor scale de risc, care apreciază diverși parametri ai bolnavului (stare generală
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
înscriși la programe de studiu de masterat, situația e și mai evidentă: în 2007 aveam n/s = 0,2, pentru ca în 2011 raportul să crească la 0,53, iar în 2012 să se ajungă la n/s = 0,62. Altfel spus, dezvoltarea extensivă s a încheiat; fondurile pe care le pot atrage universitățile din taxele de școlarizare plătite de studenții înscriși la cursuri de licență sau masterat sunt tot mai puțin consistente . Această explicație nu este însă satisfăcătoare. Ea nu indică
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
care sunt cele mai bune metode și căi de urmare și promovare a acestora. Tensiunea existentă la nivelul sistemului impusă de caracteristica sa de a fi anarhic este amplificată de faptul că puterea statelor în sistem este inegal distribuită. Altfel spus, statele se diferențiază între ele în funcție de puterea pe care o dețin. Însă puterea este întotdeauna relativă, ea nu poate fi măsurată cu exactitate, fiind mai degrabă o funcție a unor elemente ale puterii naționale: așezarea geografică, resursele naturale, demografia, moralul
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
securității prezentată în acest capitol. Gândirea relațiilor internaționale în termenii conflictului armat a devenit în timp insuficientă pentru a explica atitudinea statelor unul față de altul. Cum se poate asigura securitatea unui stat fără a o afecta pe cea internațională? (altfel spus, cum poate fi depășită dilema securității?) este marea întrebare la care această concepție a tradiției intelectuale realiste nu a putut răspunde, fiind provocată mai ales prin dezbaterea neo-neo a anilor '80. În plus, poziția statului ca unic actor internațional și
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
zece state studiate se încadrează în cea de-a doua categorie identificată de Torjbӧrn Bergman (1993). Cu alte cuvinte, în toate statele studiate un potențial guvern trebuie să obțină un vot pozitiv în Parlament cu o majoritate absolută sau, altfel spus, să câștige un vot de încredere la prima întâlnire cu legislativul. Cu toate acestea, nu toate guvernele trebuie să obțină un vot de învestitură pentru a putea prelua guvernarea. Conform lui Laver și lui Schofield, încetarea mandatului unui cabinet poate
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
sau răul) și una pozitivă atunci când este dirijată de cunoașterea binelui („libertatea iluminată”). Dar omul, divin prin voința sa infinită, nu poate totuși decât să admită evidența ce-și are sursa în Dumnezeu, singura voință cu adevărat liberă, sau altfel spus, creatoare de valori și de adevăruri. Dimpotrivă, Jean Paul Sartre va atribui omului acest liber arbitru absolut originar și creator pe care îl consideră în același timp ca responsabilitate absolută. Atunci când se realizează în mod efectiv, libertatea umană subjugă și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]