5,507 matches
-
substanța alelopatică primordială. Evident, animalele, cu ritm evolutiv superior plantelor, le depășesc pe acestea din urmă ca sofisticare a hormonilor. Mai mult, animalul Își adaugă un sistem nervos care, scurtând drumul mesajului, totuși neexcluzând hormonul, mărește viteza de răspuns la stimuli. Ontogenia repetă filogenia, altfel spus, dezvoltarea unui individ parcurge rapid Întreaga evoluție de până la el a speciei. Consecința e, pentru organismul evoluat, adică acela ce parcurge mai multe etape În ontogenie, o dependență mare, apoi din ce În ce mai mică, pe parcursul devenirii sale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
este "tatăl adultului"; copilul lucrează pentru formarea adultului întocmai ca o crisalidă din care se formează fluturele. În aceste condiții, a educa înseamnă a crea mediul convenabil nevoii copilului de a asimila spontan. Crearea "mediului convenabil" presupune pregătirea și organizarea stimulilor externi, corespunzători perioadelor senzitive, stimulii trebuind să fie determinați pe cale experimentală. M. Montessori a efectuat numeroase experimente pentru a stabili materialul didactic denumit de ea "material de dezvoltare" corespunzător unei anumite perioade de vîrstă a copilului. Manifestîndu-și dezacordul față de "pedagogia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru formarea adultului întocmai ca o crisalidă din care se formează fluturele. În aceste condiții, a educa înseamnă a crea mediul convenabil nevoii copilului de a asimila spontan. Crearea "mediului convenabil" presupune pregătirea și organizarea stimulilor externi, corespunzători perioadelor senzitive, stimulii trebuind să fie determinați pe cale experimentală. M. Montessori a efectuat numeroase experimente pentru a stabili materialul didactic denumit de ea "material de dezvoltare" corespunzător unei anumite perioade de vîrstă a copilului. Manifestîndu-și dezacordul față de "pedagogia experimentală" de la începutul secolului XX
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
totuși pe scară largă experimentul, atît pentru cunoașterea, cît și pentru educarea ființei umane în creștere. În cercetările sale, în mod deosebit s-a ocupat de perioada de vîrstă de la 0 la 6 ani perioada dezvoltării senzoriale căreia îi corespund stimulii capabili să asigure dezvoltarea simțurilor. Maria Montessori a confecționat și experimentat materiale didactice pentru fiecare simț, pentru variate activități motrice și manuale. A stabilit dimensiunile, formele, culorile, asperitatea sau netezimea fiecăruia dintre materialele ce se adresau văzului și pipăitului; a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a răspunde adevăratei sale chemări" (vezi 39). Creatorul acestei orientări pedagogice românești aduce în sprijinul teoriei sale încă două argumente unul de natură psihologică, altul de natură pedagogică. Copilul, spune el, se dezvoltă prin reacțiile pe care i le provoacă stimulii din mediul înconjurător. Școala, care vrea să-l introducă direct în mediul culturii naționale și umanitare, îl depărtează de posibilitatea de a cunoaște realitatea prin propria experiență. Pe de altă parte, există un principiu pedagogic, pus în circulație de Comenius
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fragedă vîrstă, de către părinți, educatori, mediul social imediat. Eul îndeplinește rolul de intermediar între sine și supraeu, urmărind totodată să satisfacă atît cerințele sinelui (principiul plăcerii), cît și pe cele ale supraeului (principiul realității). În acest sens, ia cunoștință de stimuli, reține prin memorie experiența dobîndită, se adaptează condițiilor de existență, învață să transforme lumea. "Trebuie observat" scria Freud în Abriss der Psychoanalyse, 1939 "că, cu toată diferența lor esențială, sinele și supraeul au ceva comun: și unul și celălalt reprezintă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Preotu’ mi-a zis : „Pe o vreme ca asta, la volanul unei mașini țepene și ascul tînd un hard supărat, nu mi-ar mai păsa că mor“. I-am replicat cu superioritate, spunîndu-i că nu e nevoie de astfel de stimuli exteriori și că e de ajuns să asculți „hardul“ interior („hard“ este, desigur, muzica hard-rock). Am fost mîndru de replica mea și am notat-o conștiincios în jurnalul pe care am hotărît să-l țin din momentul acela. N-am
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pregătirea spirituală și afectivă a elevilor pentru receptarea noilor informații, în sensul că ușile și ferestrele minții lor să fie larg deschise pentru a putea pătrunde lumina învățăturii; trăirile sufletești ale dascălului, vibrațiile lui emoționale se transmit elevilor și devin stimuli care susțin energetic activitatea de învățare; antrenarea tuturor elevilor pe întreg parcursul lecției în activitatea de dobândire a cunoștințelor face din lecție un proces activ și eficient cu efecte benefice în plan educativ: le dezvoltă sârguința, capacitatea de a depune
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sincer pentru delicata d-tale scrisoare și cuvintele bune ce-mi adresezi, pe lîngă că-mi justifică atașamentul pentru revista Dv., îmi aduc bucuria de a ști că orice muncă onestă e urmărită cu interes și ecoul ei e un stimul spre noi eforturi. Îți mulțumesc. Răspunzînd la întrebarea d-tale privind studiul despre Bacovia, aș vrea să te rog să mă ajuți a ieși din următoarea dilemă. Ar fi vorba de un studiu „Lumea lui Bacovia”, conturînd orizontul și - aș
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
agricultorilor la probe care solicitau funcțiile psihosenzoriale, pentru a depista astfel deosebirile de raspuns adaptiv la semnalele din ambianța. Adică, răspunsul la semnalele manipulative. Tehnic, s-au măsurat: "caracteristicile nervoase și de percepție rapidă, latentă și durata reacțiilor motorii la stimuli luminoși cu ajutorul cronoscopului; excitabilitatea neuromusculara a minerilor, comparativ cu forestierii și pădurarii, în funcție de vârstă etc. Curbele de intensitate - durată au dovedit, încă din anii '60-'70, ca grupa minerilor de 20-29 de ani avea excitabilitatea mușchiulara cea mai bună și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
vieții moderne, „lipsa solitudinii, incapacitatea de a fi singur În sens spiritual și de a accede la o viat) de creativitate intelectual)”. În Vest, În America, nu suntem supuși unor asemenea tensiuni, Ins) avem și noi mecanisme interioare, reacționând la stimuli mai Îndep)rtați, fantome ale unor crize care scot În evident) infinite circuite ale unui calcul Îngrijorat. Ceea ce conduce sufletul În domeniul public este, mai Întâi, realitatea ameninț)rii la adresa civilizației și a existenței noastre; În al doilea rând, datoria
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
la telefon, că totul era În ordine cu tatăl meu, mă făcuseră să trec de la disperare la liniște. Schimbarea atât de bruscă și radicală a stării mele Îmi descoperea, parcă pentru prima oară, ceva despre mine Însumi, despre dependența de stimuli exteriori pentru a fi fericit sau nefericit, agitat sau calm. Întotdeauna când terminam un proiect În teatru reveneam În viață cu dorința nemărturisită de a găsi și aici intensitatea pe care mi-o oferea scena. Dezamăgirea era pe măsura decalajului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de cazna vizuală de a ne putea citi peste umărul lui Pimen sau de a Încerca În zadar să-mi imaginez fluturii zburând printre florile Întunecate din grădina Julietei. Mama făcea tot ce putea ca să Încurajeze sensibilitatea mea generală față de stimulii vizuali. Câte acuarele a pictat pentru mine! Ce revelație am avut când mi-a arătat liliacul crescut din combinația roșului cu albastrul! În casa noastră din St. Petersburg, scotea uneori dintr-o nișă secretă din peretele camerei ei de toaletă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
spirituală o depășește pe cea materială». Și, în mod nesilit, amândoi simțeau ca o sfâșiere și un scandal diviziunea dintre creștini: «Să știți, preaiubite Părinte, că și mie, sfâșierea produsă în Trupul Domnului e o cauză de durere și un stimul la rugăciune. E un scandal foarte grav pentru cei care vor să intre, iar credincioșii devin cu mult mai slabi în împotrivirea față de dușmanul comun. Cu toate acestea, eu, ca laic, ba chiar foarte laic, și total neinstruit în chestiunile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un fel, prelungirea unui fenomen psihologic cunoscut sub numele de "pareidolia" (de la grec. para- "alături", "cu" ori "împreună cu"), semnificând, în acest context, ceva greșit, defectuos, și eidolon ("imagine"), care se referă la trăsătura caracteristică minții omenești de a identifica, în stimuli vagi sau întâmplători, o imagine percepută ca fiind purtătoare de semnificație. Pictorul spaniol și-a prezentat ideile într-o serie de articole și eseuri publicate între anii 1930-1940, în revistele Le Surréalisme au service de la Révolution și Minotaure, ori în
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
nervoase superioare și a limbajului verbal - copilul nu poate asimila un vocabular nuanțat, se exprimă prin puține cuvinte, cu fraze stereotipe, redundant, vorbește greoi, efectuează cu mare dificultate operații abstracte, comparații, generalizări; 7. Incapacitatea concentrării atenției asupra dimensiunilor relevante ale stimulilor din jur - individul nu se poate concentra pe ceea ce i se explică, întreabă de mai multe ori același lucru, etc.; 8. Incapacitatea de a fixa sau de a organiza, într-o manieră eficientă, elementele unei sarcini de lucru - dificultăți în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dificultăți în articularea unor secvențe practice de lucru în scopul obținerii unei finalități precise sau a unui produs finit, fără o îndrumare permanentă; 9. Rigiditatea la nivelul scoarței cerebrale - menținerea rigidă a ipotezei inițiale, chiar dacă aceasta este în discordanță cu stimulii din exterior; 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental - rigiditate a conduitei, iar pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, se poate ajunge fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de relaționare, neîncredere. Deficiența mintală ușoară prezintă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
șanse de profesionalizare, cu un potențial foarte scăzut de integrare și adaptare socială. Deficiențele senzoriale Deficiențele de auz conferă următorul tablou psihopedagogic copilului: dezvoltarea fizică generală este normală, dar dezvoltarea componentelor motrice este ușor întârziată, datorită absenței vorbirii și a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă anumite specificități generate de particularitățile limbajului mimicogesticular și de faptul că reprezentările sunt generalizate pe baza achizițiilor senzoriale și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a autismului, din punct de vedere psihopedagogic se pot evidenția următoarele caracteristici ale copilului autist: perturbarea relațiilor cu mediul: nu stabilește contact vizual, nu se lasă luat în brațe; absența contactelor afective și a concordanței afectelor; preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru cei vizuali și auditivi, absența fricii față de pericol, atenție deosebită pentru obiecte, interes intensiv pentru stimuli imuabili și identici; lipsa de identitate personală, control corporal scăzut în contexte specifice; deficiențe de vorbire, vorbire întârziată, stereotipii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
contact vizual, nu se lasă luat în brațe; absența contactelor afective și a concordanței afectelor; preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru cei vizuali și auditivi, absența fricii față de pericol, atenție deosebită pentru obiecte, interes intensiv pentru stimuli imuabili și identici; lipsa de identitate personală, control corporal scăzut în contexte specifice; deficiențe de vorbire, vorbire întârziată, stereotipii verbale, etc.; întârziere în dezvoltarea psihică, rigiditate în gândire și acțiune, coeficientul de inteligență este la limită sau ușor sub medie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dezvoltarea generală, relaționări sociale reduse ca număr, ocazii puține de dezvoltare a inițiativei și a autonomiei personale. în ciuda problemelor ridicate de specificul activităților recuperativ-compensatorii și educative realizate cu copiii ce prezintă surdocecitate, ei trebuie ajutați să experimenteze, să interacționeze cu stimulii din mediul extern, să dezvolte deprinderi motorii importante sau modalități de comunicare eficientă, precum și deprinderi de viață și mobilitate de bază necesare în procesul de integrare în societate și în viața comunitară. 2.3 Specificul creativității și aptitudinilor copilului cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
asigura retenția materialului nou; folosirea unor metode de mediere verbală; educarea atenției și reducerea, pe cât mai mult posibil, a factorilor perturbatori; sarcinile de învățare să se bazeze pe promovarea succesului, asigurându se, în clasă, o astfel de atmosferă; folosirea unor stimuli atractivi și a unor întăriri pozitive; organizarea, secvențierea și accesibilizarea cât mai riguroasă a instruirii: de la simplu la complex, de la ușor la greu, de la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract. Integrarea reală a copilului cu dizabilități presupune: terapii specifice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sensibilizare” centrală (Staud R, Cannon RC, Mauderli și colab. 2003). SNC reacționează ca și cum toate input-urile senzoriale ar fi amplificate și/sau deformate, stare care poate fi descrisă ca suprasolicitare senzorială. Pacienții care suferă de FMS pot fi sensibili la stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi, la fluctuații ale presiunii si temperaturii și la vibrații. FMS sensibilizează terminațiile nervoase și restul sistemului nervos autonom, ceea ce Înseamnă că, este posibil ca terminațiile receptoare să-și fi schimbat forma? Lumini și sunete puternice, atingeri
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Unele Încercări au utilizat formule evazive, altele, negative. Se pare, În final, că durerea este un fenomen care face parte din acele experiențe personale nedefinibile. Sherrington o definește ca "un element psihic asociat cu un reflex imperativ de protecție" față de stimuli nociceptivi. Ne punem Întrebarea: ce fel de protecție? Intrinsecă sau extrinsecă? Este foarte cunoscut faptul că o durere violentă produce un stres dureros. Să fie acesta o formă de protecție sau este, În realitate, o reacție interpretată eronat de Sherrington
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a unor procese nervoase, se pare că prezența corpului nu este neapărat necesară pentru a activa aceste procese. Prin urmare, toate senzațiile simțite, inclusiv durerea, pot fi reproduse În absența corpului. Totul este engramat În rețeaua nervoasă a creierului, iar stimulii pot iniția, dar nu ei produc aceste senzații. Corpul este perceput ca o unitate și identificat ca „ self ”, distinct de persoanele și lumea Înconjurătoare. Fiecare „self” este o experiență unică, Într-o anumită formă de manifestare, produsă Însă de procesele
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]