4,780 matches
-
măsură"; dar pe când timpul aduce măsura exterioară, așadar măsurătoarea (...), temporalitatea înseamnă măsură interioară."23 Plecând de la dihotomia timp pozitiv / timp negativ, "temporalitatea" a fost considerată "discontinuă" deoarece "timpul negativ, timp al negațiilor și rupturilor, al implicațiilor negative sau excluderilor, se succede alternativ cu timpul pozitiv, instalând propria sa discontinuitate, iar, fiecare timp este urmat de un timp invers".24 Universul temporal discontinuu, fragmentat, a fost numit "prototemporalitate", ca timp primordial, iar "cotemporalitatea", ca modalitate de abolire a rupturii temporale, a realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apoi la Marchizul de Cinq Mars, dublată de o așa zisă pioșenie de fațadă. Aducem aici ca argumente descrierea evoluției relației cu Cinq Mars, realizată de istoricul literar Philippe Erlanger în lucrarea sa intitulată Le mignon du roi„cadourile se succedau conversațiilor, iar Ludovic a împins fără ezitare familiaritatea [dintre el și Cinq Mars, n.n.] până la a-l numi pe Henric « Cher ami », lucru care, pentru acea epocă, era îngrozitor. Curtenii erau împărțiți între stupefacție, admirație și, poate deja gelozie față de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
poate fi cules cu un corp mai mic de literă, Încât să fie asigurată diferențierea față de textul normal. Iată Încă o recomandare tehnică: Subdiviziunea În paragrafe a sursei originale trebuie să fie menținută În citat. Începuturile de rând ce se succed direct În sursă rămân separate de un spațiu, ca și diversele rânduri ale paragrafului. Paragrafele ce sunt citate din două surse diferite și care nu sunt separate de un text de comentariu trebuie separate de un spațiu dublu (Eco, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ei. Emulația consideră Ph. Braud (2008) constituie "dimensiunea dinamică și pozitivă a invidiei" (p. 151). Remarcabilii psihologi francezi țin să precizeze faptul că reacțiile noastre de invidie sunt rareori pure; cele trei forme ale invidiei se pot combina sau pot succede una alteia (2003, p. 70). 63 În acest context poate fi consultată și interesanta lucrare a lui Cristophe André intitulată Imperfecți, liberi și fericiți. Practici ale stimei de sine, 2010, Editura Trei, București. 64 Pentru cei care studiază invidia, niciodată
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
G.G. Ionescu, ‐ poetul George Tutoveanu de mai târziu, până în 1908 când dispare. Ștefan Neagoe, 1838 1897 Ziarul este proprietatea noastră, a comitetului de redacție, 113 fiind redactat tot de noi între anii 1881 - 1883, pe care din cauza împrejurărilor i‐a succedat ziarul Tutova. Dacă am reînviat vechea Palodă este că am găsit mai nimerit aces t titlu istoric pe care îl purtase una din vechile cetăți ale Daci ei, astăzi Bârlad - se spune în ziarul din 1 iulie 1892. Asupra coloraturii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
abordare în termenii conținutului, mai precis ai schimbărilor paradigmatice care au loc în cultura contemporană. De exemplu, Guiness afirmă că „modernismul înțeles ca un set de idei a falimentat și, prin urmare, este legitim ca setul de idei care-i succedă să fie denumit postmodernism” (Oden, apud Veith, 1994, p. 27). Prin înlocuirea concepției moderne asupra lumii cu o multiplicitate de concepții despre lume, postmodernismul a înlocuit cunoașterea cu interpretarea. Anthony C. Thiselton afirmă că „postmodernismul semnalează o pierdere a încrederii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de pregnantă, încât obișnuim să numim "societate de consum" colectivitatea care o promovează. Este adevărat că Mai 1968 era antimaterialist, anticapitalist, antiproductivist și anticonsumerist, dar, în acest domeniu, acea perioadă este doar o paranteză în cadrul istoriei. Odată cu acalmia care a succedat acestor tulburări și odată cu expansiunea rapidă a neoliberalismului, a revenit în forță aspirația către o bunăstare tot mai mare. Bunăstarea reprezintă una dintre cele mai puternice motivații pentru țările care s-au alăturat Uniunii Europene sau care aspiră să adere
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fost la început izolați și considerați excentrici, dar încetul cu încetul ideile lor s-au răspândit și mulțumită progreselor democrației, generalizării valorii de egalitate, muncii profesionale a femeilor, în special între cele două războaie mondiale ajung la maturitate. Reformele se succed și se accelerează sub presiunea mișcărilor de eliberare a femeilor. Este interesant să remarcăm că toate propunerile în acest sens au fost votate de adunări unde preponderenți sunt bărbații. Emanciparea feminină își atinge scopul și fiecare dintre noi poate să
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
confruntare care să se fi terminat cu un acord general? În cazul acesta, trebuie să disperăm? În ciuda tuturor criticilor, nu s-a inventat nimic mai bun pentru a moși adevărul decât metoda socratică, adică maieutica, un dialog în care se succed întrebări, contraziceri, răspunsuri, pentru a ajunge din aproape în aproape la adevăr, la bine, la dreptate. Într-o lume caracterizată de pluralitatea discursurilor, nu întrezărim altă posibilitate pentru a ajunge la soluții decât să căutăm progresiv un consens, prin procedeul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
medicală”. Orice act de observație medicală implică două domenii: domeniul spitalicesc și domeniul pedagogic, ambele la fel de importante și inseparabile. Domeniul spitalicesc este cel în care fenomenul morbid apare în singularitatea sa ca „eveniment” într-o serie de date care se succede în mod cronologic. Domeniul pedagogic urmărește descoperirea și cunoașterea adevărului. Nu trebuie făcută diferența între „clinică” văzută ca știință și „clinică” înțeleasă ca spațiu pedagogic. Acesta din urmă formează un grup de studiu compus din maestru și elevi, în care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dureri musculare, o stare de oboseală marcată, dureri difuze în corp și are o amnezie totală asupra episodului convulsiv. În general crizele de grand mal epileptic sunt unice. Ele pot însă să se repete la scurte intervale, sau să se succeadă neîntrerupt. În acest caz vorbim despre crize de epilepsie subintrantă și ele au un prognostic foarte grav. 2) Criza „petit mal“, este o criză de scurtă durată, de pierdere a cunoștinței, fară convulsii. Bolnavul, în timpul unei activități oarecare, se schimbă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
excitație psiho-motorie este mai direct, fără a avea însă un caracter dezordonat limitându-se la o simplă stare de euforie cu exaltarea imaginației, hipermnezie și logoree, o vervă generală, adesea cu caracter contagios. 2) Mania cronică este tulburarea afectivă care succede maniei acute, evoluând de regulă sub forma unei tulburări clinice continue. Din punct de vedere psihopatologic se caracterizează printr-o stare continuă de excitație psihomotorie dezordonată, logoree, neliniște și instabilitate, polipragmazie. Ea poate îmbrăca două tipuri de tablouri clinico-psihiatrice: a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care se notează evoluția clinică periodică a crizelor de manie sau a crizelor de melancolie. În funcție de tipul de evoluție clinico-psihiatrică, se descriu următoarele tipuri: 1) Forma unipolară a PMD este reprezentată prin mania acută simplă, în care accesele maniacale se succed periodic, la intervale regulate de timp și melancolia acută simplă, în care accesele de tip depresiv-melancoliform se succed la intervale de timp regulat. Ambele situații sunt caracterizate prin evoluția periodică a bolii afective, așa cum se poate vedea în graficele de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evoluție clinico-psihiatrică, se descriu următoarele tipuri: 1) Forma unipolară a PMD este reprezentată prin mania acută simplă, în care accesele maniacale se succed periodic, la intervale regulate de timp și melancolia acută simplă, în care accesele de tip depresiv-melancoliform se succed la intervale de timp regulat. Ambele situații sunt caracterizate prin evoluția periodică a bolii afective, așa cum se poate vedea în graficele de mai jos: Fig. pg. ms. 319 Dispoziție afectivă Manie acută simplă Melancolie acută simplă 2) Forma bipolară a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de un „pericol” care preocupă bolnavul, va duce în final la o dezvoltare nevrotiformă, exprimată de acesta, prin convingerea că este bolnav, și-l va determina să consulte medicii. Din acest moment intrăm în cea de-a doua fază, care succede „tensiunii de elaborare a suferinței” și anume, în faza întâlnirii bolnavului cu medicul. Întâlnirea medicului cu acești bolnavi pune, în primul rând, probleme de „atitudine” și „înțelegere” psihologică a „cazului”, dar, în egală măsură, și probleme serioase de psihopatologie. De
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Supra-Eului colectiv, favorizând „eliberarea” conținutului pulsional primar al inconștientului colectiv. Aceasta este consecința „crizei valorilor”, a stării de anomie socială. Consecințele acesteia sunt extrem de variate. În locul valorilor tradiționale, pe care se întemeiază structurile sufletești ale maselor, apar modele care se succed rapid nepermițând nici stabilitate, nici progres. Conținutul valoric este înlocuit de clișeele formale ale imaginilor și de „transferul publicității” în planul sufletesc-uman, caracterizat prin „nevoia de a ieși în evidență”, prin nevoia de „faimă” care este expresia formală a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Cui, fiului mai mare sau mezinului? Pentru el, să vîndă este imposibil: "Nici cînd ne mergea prost nu m-am gîndit la asta!" Este imposibil să lase conducerea întreprinderii unui salariat: "Asta e de neconceput." Este imposibil să nu-i succeadă fiul cel mic. E convins deja de vreo 15 ani (i-a observat de cînd erau adolescenți) că "cel mare nu e făcut să dirijeze o între-prindere". Pe cînd pe cel mic și-l imaginează foarte bine, "după o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
-și găsească o partidă bună de căsătorie la un an după moartea sa. Cînd temnicerul îl anunță că doamna de Rênal nu e decît rănită, cade în genunchi, plîngînd cu lacrimi fierbinți care "izvorau din generozitate". Zilele trec, interogatoriile se succed: "sufletul îi era liniștit", "privea toate lucrurile sub o nouă înfățișare". Cele două femei care-l iubesc, atît domnișoara de La Mole cît și doamna de Rênal pe care a vrut s-o omoare, încearcă să-l salveze. Mathilde de la Mole
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mersul soarelui, apariția lunii, a anotimpurilor, creșterea porumbului să nu fie fenomene naturale; imposibil să fie responsabilitatea sa (știința îl convinge că ființele umane nu dețin puterea de a furniza soarelui energia necesară, de a face ca anotimpurile să se succeadă, de a face să vină ploaia). Oamenii moderni sunt, poate, savanți, dar nu simt nici o responsabilitate. Aztecii se consideră poporul soarelui. Pentru ei, realitatea fundamentală, fondatoare, este scena care s-a petrecut la Teotihuacán. Pentru omul modern e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sa e simplă și plină de forță. Pentru că el ia drept arheu (origine, principiu generator și explicativ a tot ce există) nu Apa, precum maestrul său, ci Infinitul/ Ilimitatul (apeiron), Thales afirmă pluralitatea infinită a lumilor care coexistă și se succed. El postulează că lumea noastră este una dintre nenumăratele lumi posibile. Iată cum comentează Marcel Conche 138 teza filosofului din Milet: "Din moment ce la originea lucrurilor se află apeiron, de ce această lume și nu o alta? de ce aici și nu în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
legile pot fi, după acest lingvist, sincronice și diacronice. Legea sincronică este expresia unei ordini existente și rezultă din constatarea unei stări de lucruri, dar ea nu este imperativă -deși este generală la un moment dat−, fiindcă este precedată și succedată de alte stări de lucruri. Aici se pot cuprinde și "legile alternanței", ce vizează distribuția unor corespondențe fonetice care realizează opoziții de funcție, de categorie sau de determinare 211. Legile gramaticale de alternanță nu sînt decît rezultatul schimbărilor fonetice care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
izvoarele lumii (1975) este, totuși, un volum în mare parte convențional și circumstanțial. În 1980 I. își adună, reorganizându-le, toate versurile apărute până atunci în antologia Rune, după care urmează o schimbare, o mutare de accente. Cărțile, ce se succedă la intervale scurte, Interiorul tăcerii (1985), Poezii în șoaptă (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Despărțirea de cuvinte (1988) sugerează, chiar de la titlu, teama de cuvânt, semnificația tăcerii (paradoxal, tot prin cuvânt, fiindcă pentru poet „tăcerea e un grai înmiresmat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
cea din T2DM. Astfel, la tipul 1 de diabet, hipertensiunea în general merge în paralel cu apariția bolii renale diabetice, în timp ce la tipul 2 de DZ hipertensiunea poate fie să preceadă, fie să coincidă ca moment de diagnostic sau să succeadă diagnosticului de DZ, ea reprezentând unul dintre elementele clinice ale sindromului dismetabolic. Abordarea HTA la pacienții cu DZ urmează aceleași etape ca la persoanele fără diabet, procedând succesiv la excluderea unei eventuale cauze de HTA secundară, apoi la evaluarea afectării
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
o anamneză țintită a pacienților și care sunt compatibile cu instalarea infarctului. Infarctele silențioase apar mai frecvent la pacienții care nu au prezentat în antecedente angină pectorală, la pacienții cu diabet zaharat și la cei cu hipertensiune. Adesea, ischemia silențioasă succede infarctului silențios în evoluția pe termen lung (8). În ultimii ani s-au acumulat mai multe date epidemiologice care demonstrează că atât ischemia miocardică silențioasă cât și infarctul miocardic acut silențios survin mai frecvent la pacienții cu diabet zaharat. În
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
atitudinea față de betablocante, cărora li s-a găsit loc în terapia IC asimptomatice sau a celei clinic manifeste. S-a dovedit ulterior și în alte studii efectuate la pacienții diabetici efectul benefic al utilizării betablocantelor, mai ales în IC care succede IMA, mai mult chiar decât la pacienții cu funcție ventriculară stângă conservată. Actualmente se recomandă administrarea betablocantelor la toți pacienții cu insuficiență cardiacă (clasele I-IV), indiferent de etiologie, cu condiția să fie în perioadă de stabilitate clinică iar introducerea
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]