5,950 matches
-
cerere de ajutor calmă și fără putere: — Cum o cheamă pe fiica dumneavoastră? Cred că m-am aplecat spre ea să o văd mai bine, să caut în adâncul ochilor ei un nume care nu era al tău. — Angela, am suflat în ochii aceia și i-am văzut dilatându-se. Am alergat în jos pe scări, am alergat prin ploaia de afară, am alergat în fața unei ambulanțe care se apropia în goană și a frânat la doi pași de mine, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
goală, groază să nu mă trezesc în brațe cu durerea pe care o poartă înăuntru, care stagnează sub hainele ei umede. Îi este prea frig în piață, are nasul roșu, crăpat. Scoate din buzunar o batistă, udă deja, și își suflă nasul. I-am adus vitamine, mi-a mulțumit, dar nu sunt sigur că le ia. Nu-i normal ca timpul să treacă așa. Nu pentru noi. Noi nu suntem prieteni, nici nu vom fi vreodată. Am fost amanți încă înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
poruncește așa cum poruncesc oamenii. Dumnezeu e tot anarhist. Dumnezeu nu poruncește, ci ... Ascultă, nu-i așa? — Tu ai spus-o, nevastă, tu ai spus-o. Dumnezeu însuși te-a luminat. Vino-ncoace! O cuprinse pe nevastă-sa, îi privi fruntea, suflă asupra ei, asupra unor bucle de păr alb, și adăugă: — Te-a inspirat. El însuși. Da. Dumnezeu ascultă... ascultă... — Da, în teorie, nu-i așa? Și tu, Eugenita, lasă-te de prosti, îți iese-n cale o mare partidă. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
treacă prilejul arătându-se ridicol în ochii fetișcanei. „Acum își vor fi râzând amândoi de mine - își zicea el -, ba el de două ori, pentru că a lăsat-o pe Eugenia, băgându-mi-o mie pe gât, și pentru că mi-a suflat-o pe Rosario.“ Și uneori îl apuca dorința furioasă de a-și rupe angajamentul și de-a o porni s-o cucerească pe Rosario, de-a i-o răpi lui Mauricio. — Și de fătuca aia, de Rosario aia, ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
scoțând din buzunar un pachet turtit de Lucky Strike și împinse bricheta în aprinzătorul de pe bord. Nu o să îți vindece gâtul, dar cel puțin o să ai o scuză. Ținu capătul incandescent al brichetei lipit de țigară, inhală adânc și apoi suflă fumul. Aroma tutunului pluti spre mine, mai dulce decât mirosul de piele nouă, mai puternică decât gazele înțepătoare ale mașinilor care treceau. M-am prins cu mâinile de portiera albastră a mașinii lui Harry ca să nu cad. Știi de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
nimic, Peter. Poate aș fi putut înainte de război, a spus ea, ridicându-și spre mine, ca o ofrandă, fața înecată în lacrimi. Atunci nu părea atât de important. Dar acum este. A scos o batistă din buzunar și și-a suflat năsucul dulce și îmbunătățit chirurgical. —Hitler m-a făcut evreică. Ce coincidență, am vrut să strig în noapte și să îi trezesc pe toți vecinii ăia înfumurați și adormiți. Același lucru mi-l făcuse și mie. 7 ianuarie 1941: Evreii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
nordul New Jersey-ului, le educase bine pe fiicele sale. În ciuda spiritului rebel pe care soția mea îl ținea acum în frâu, nu semna nici o scrisoare fără oficialul „doamna“ și numele meu de botez sub al ei, așa cum nu și-ar sufla, sub nici o formă, nasul în șervetul de la masă și nu s-ar duce la teatru fără mănuși albe. Nu puteam îngădui așa ceva. Când Otto m-a declarat fiul lui, îmi doream un tată. Dar acum nu îmi puteam permite să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
îl auzise niciodată, începu să suspine. Când poliția a spart geamul ușii de la intrare, un alt lucru pe care nu îl făcuseră, femeia cu gâtul gros din față a gemut. Întunericul vibra de plânsete înfundate, de gemete, în timp ce femeile își suflau nasul. Camera de filmat se mută iar la cer. Norii se rostogoleau deasupra. Pescărușii scoteau sunete ascuțite și zburau foarte jos. Filmul se termină, dar nu era chiar finalul. Mai urmau Westerbork, Auschwitz și Bergen-Belsen. Erau chiar și scene de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
hoț. — Nu înțeleg. În piesă și în film. Nu sunt un mare iubitor de teatru. —Tata nu a furat niciodată pâine. Dar în piesă și în film, el fură pâine. Știi de ce? Ca să nu se plictisească spectatorii. Poliția Verde ne suflă în ceafă; cetățenii olandezi onești sunt gata să ne vândă pentru 75 de florini de persoană și prețul poate crește; nenorociții de naziști, cărora nu le pasă de bani și care o fac de plăcere, nu sunt de-ajuns ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de sânii ei mici și tari În ritmul greoi și egal al cuiva care taie o scândură cu fierăstrăul, până când ochii Yaelei se umpleau de lacrimi. Deodată și ochii lui Fima se umplură de lacrimi și se grăbi să-și sufle nasul Într-o batistă pătată. Când scoase batista, din buzunar căzu o bancnotă de douăzeci de șekeli, probabil restul pe care Îl primise la restaurantul de lângă piața Sion sau o altă donație a tatălui său. Ted ridică bancnota și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Adică... poate că ar trebui să facem diferența Între sindrom și simptom. Aici, spuse Ted. Pune-le În al doilea sertar. Dar Fima renunțase deja și lăsase grămada de tacâmuri pe cuptorul cu microunde. Scoțându-și batista din buzunar, Își suflă din nou nasul și apoi, distrat, Începu să șteargă cu ea masa din bucătărie, În timp ce Ted aranja farfuriile după formă și mărime, punând fiecare vraf la locul lui, În dulapul de deasupra chiuvetei. —De ce nu scrii un articol despre asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Gefen, cu părul ei cenușiu tuns sobru, cărând o sacoșă grea, plină cu cumpărături, pe care o depuse ferm pe masă, Între ziare și cești murdare de cafea. Își aprinse cu mișcări repezite o țigară Nelson și stinse chibritul nu suflând, ci scuturându-l cu putere. Scoase imediat doi nourași de fum pe nări. Fima zâmbi fără să-și dea seama. Schimbul de vizitatoare Îi aminti brusc de regimentele de prietene care intrau și ieșeau din apartamentul tatălui său. Poate venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
unsprezece și jumătate, Nina Îl sărută ușor pe frunte și Îi spuse cu afecțiune: —Scoală, copile. Trezește-te. Ai ațipit. Se Îmbrăcă cu mișcări bruște, Își puse ochelarii cu lentile groase, Își aprinse o nouă țigară și stinse chibritul nu suflând, ci scuturându-l puternic. Înainte să plece, Îmbină cele două părți ale radioului care se dezmembrase când Fima Îl trântise dimineață. Învârti butonul Încoace și-ncolo până când vocea ministrului apărării, Yitzhak Rabin, invadă Încăperea: —Va Învinge cel care va rezista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care Îl respecta cu sfințenie, chiar și când era profund preocupat de altceva, ca ieri, spre exemplu, când coborâse din greșeală la altă stație decât trebuia. Fima stătu două-trei minute pe strada cenușie, printre frunzele moarte și bucățelele de hârtie suflate de vânt, se concentră asupra foșnetului pinilor uzi din spatele gardurilor de piatră și privi În direcția autobuzului care se Îndepărta. Ce uitase de fapt În el? O carte? Umbrela? Un plic? Poate un pachețel? Ceva care-i aparținea Tamarei? Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Sau se va trezi și va pleca de-aici. Foșnetul coroanelor ude, frigul cumplit, pustietatea străzilor, toate astea Îi făceau plăcere lui Fima. Continua să se plimbe În direcția pantei și a câmpurilor. Mama sa avusese un obicei ciudat - să sufle Întotdeauna În orice fel de mâncare, chiar dacă se răcise de mult, chiar dacă era un fel care se servea rece, ca salata sau compotul de fructe, spre exemplu. Când sufla, buzele i se rotunjeau ca pentru o sărutare. Inima i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pantei și a câmpurilor. Mama sa avusese un obicei ciudat - să sufle Întotdeauna În orice fel de mâncare, chiar dacă se răcise de mult, chiar dacă era un fel care se servea rece, ca salata sau compotul de fructe, spre exemplu. Când sufla, buzele i se rotunjeau ca pentru o sărutare. Inima i se strânse, pentru că În clipa asta, la patruzeci și patru de ani de la moartea ei, Își dori să-i Înapoieze sărutarea. Să Întoarcă lumea cu susul În jos pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
un singur organ i se păru deodată expresia pură a unui umor adolescentin vulgar și grosolan, de un total prost gust: n-ar fi fost mai dezgustător nici dacă oamenii s-ar fi acuplat scuipând unul În gura celuilalt sau suflându-și nasul unul În urechea altuia. Între timp bazinul se umpluse. Fima trase din nou apa, reușind să elibereze un alt jet intermitent, care se opri de Îndată ce apa Încetă să curgă. Simți cum urca furia În el gândindu-se ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
era vegheată de sălcii puternice, de buruieni și de un cordon de trestie, unde se deschidea apa. La punctul de demarcație se afla limba țărmului, în parte spălată, în parte acoperită de apă până la genunchi. Mirosea a alge, prin sălcii sufla vântul și trestia foșnea, în timp ce pe sub frunziș, în oglinda apei, apărea o lume de frunze, ramuri, pietre. Trebuia să cercetezi oglindirea propriului chip în acest contur tremurător, oscilant ca să poți recunoaște posibilele cioburi, pietre arse, oase, coarne, toporișca de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
preot al „lui“, un bărbat înalt de statură, drept ca o sârmă, cu o voce de bas de care răsuna biserica, și când invoca ajutorul lui Dumnezeu, le „freca țăcălia“ enoriașilor la predică, cum îi plăcea bunicului să spună, le „sufla în trâmbiță“ și le arăta unde „stă Domnul pe tron“, în rest bea cu plăcere vinul din pivnița bunicului și juca skat în cercul Corona. Răspundea de toate sărbătorile bisericești, apărea la mesele familiei când se ivea o confirmare, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de mătase trezeau în mine și un fel de invidie, chiar un sentiment de nedreptate. Hackler, care fusese înainte doar un locțiitor, a putut să-și procure toate astea - casă, grădină, covoare - pentru că l-a înșelat pe tata, i-a suflat jumătate din firmă, însușindu-și producția de utilaje pentru construcții, ca mai târziu să-i șterpelească și reprezentanțele producătorilor de macarale, precum și licențele. Nouă ar fi trebuit să ne aparțină covoarele de mătase și nu lui Hackler, care a apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
că poate o să avem ceva de sărbătorit. Aveam nevoie de mâncare înainte să mă ocup de asta. I-am făcut semn chelnerului care se pare că uitase că sunt o nesimțită și ne-a adus șervete curate, deși nu-mi suflasem nasul în primul. Îmi puteți aduce un mic dejun englezesc, vă rog? Cu de toate? Plus ceai, suc de portocale și multă pâine prăjită. Chelnerul radia, dându-mi de înțeles că apetitul meu compensa nesimțirea de adineauri. Kieran ceru același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
au nici o idee ce vor face și cine vor fi, odată ce copiii vor fi crescut. E al dracului de înfricoșător! — Îmi doresc să fi fost o prietenă mai bună și să te fi ajutat cumva, am zis amărâtă. Tally își suflă nasul fără grație. — Într-un fel, m-ai ajutat. O să te simți foarte jignită, dar, la dracu’! Obișnuiam să mă uit la viața ta care era în mare aceeași viață din facultate. Te uitai la filme cu Mark, mâncai hamburgeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Laura mi-a zis: Mamă, cum mi-o și norocul. Zic eu: Ce-ar fi să întrebăm pe Ramses, să vedem ce crede el. Dar Laura a izbucnit în plâns și n-a mai scos nici o vorbă. Madam Fișic, după ce suflă în ibricul afumat, răsturnă cafeaua în două cești și spuse mai departe: - Tânărul a îmbrăcat-o din cap până în picioare. S-o vezi, parcă-i o prințesă. Aseară au venit acasă cu trăsura. S-a strâns tot hanul împrejur, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
la verificarea creanțelor și la fixarea tuturor termenelor de declarări în stare de faliment. Le-am suportat întotdeauna cu resemnare, fiind că am apucat și timpuri, când el dormea ca o ploșniță și eu potriveam poezele pe care i le suflam la ureche. Ultima lui ispravă, afacerea cu domnul Șvaițer, m-a revoltat peste măsură. Chestia nici nu era de natură comercială. Se putea pipăi de la distanță articolul 323 combinat cu 324 din codul penal. Numai întâmplarea a făcut să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și aripile palpitânde, cioplite inegal și grosolan. - Lacrimi de crocodil! Continuai întunecat, împingând violent farfuria cu mâncarea aproape neatinsă. Se ridică brusc, oprindu-se din plâns și mă privi cu dispreț. Apoi își scoase batista din buzunarul șorțului și-și suflă nasul zgomotos. - Ajunge! Făcu dânsa amenințătoare, cu ochii scăpărători de cumplită mânie. - Zitta! Șuierai din spatele ei. Graiul tău îmi îngheață azi măduva și mă izbește între umeri ca un târnăcop. - Nu ai dreptate, interveni piticul împăciuitor, trecând fățiș de partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]