8,562 matches
-
ambiguitate. Narațiunea se concentrează pe forța sugestiei și mai puțin pe definirea concretă a sentimentelor. Sunt alese personaje feminine în formare, vulnerabile, irascibile și rebele, cu o imaginație și o sensibilitate exacerbate. Marina (Plicul din volumul Nunta de argint), o tânără senzuală, acceptă propunerea unui sculptor de a-i fi model ca pe un capriciu și o distracție de moment, pentru ca, odată cu plecarea artistului, să simtă pentru acesta o pasiune neașteptat de puternică. Ceea ce caracterizează personajele feminine este trecerea rapidă de la
BARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285628_a_286957]
-
prezervativului, datorată în special impactului campaniilor de informare și sensibilizare a tinerilor. Cu toate acestea, rata de utilizare a prezervativului este încă redusă în România în comparație cu alte țări est-europene. Această rată este foarte mică în rândul populației rome; 25% dintre tinere și 14% dintre tineri nu știau că prezervativul poate preveni răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală. Cercetările din ultimii ani au relevat faptul că, în general, tinerii sunt conștienți de existența HIV și de faptul că se transmite pe cale sexuală, existând
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
anul 2003 (cu sprijinul unor organizații internaționale) contraceptive gratuite pentru aproximativ 135 000 de persoane, dar ele reprezintă doar 2% dintre cuplurile de vârstă fertilă, iar focalizarea către persoanele cu risc ridicat de avort (rromi, cei aflați în sărăcie extremă, tinere din mediul rural) a fost insuficientă. Se impune subvenționarea masivă a unor contraceptive și includerea pe lista de medicamente gratuite a unui contraceptiv accesibil care să fie distribuit gratuit tuturor categoriilor cu risc de avort. În comparație cu țările membre ale Uniunii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ca un eliberator. De sub ruși, se înțelege. Ca din senin, a apărut o tânără țărăncuță, care nu voia nici mai mult nici mai puțin decât să-l vadă pe împărat. Unul din aghiotanți, impresionat de vocea cristalină și sinceră a tinerei, i-a îndeplinit dorința. - Fiți binevenit pe pământul nostru, care vă așteaptă. - Vă ofer acest buchet de flori ca pe o chezășie a bunelor mele intenții. Aș dori să vă reîntâlnesc la Varșovia, domnișoară. Ajuns la Varșovia, Napoleon a dat
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
-l judecăm cu dreptate. Măcar așa cum el a încercat să judece și să presupună cum va arăta viitorul omenirii: „Războiul va deveni un anacronism. Noi am dat bătălii pe toate continentele, deoarece se aflau față în față două societăți... cea tânără a doborât-o pe cealaltă. Eu știu foarte bine că, la urma urmelor, războiul m-a răsturnat. Există două sisteme, trecutul și viitorul. Viitorul înseamnă inteligență, industrie și pace; trecutul, forța brutală, privilegii, ignoranță... Victoriile se vor obține într-o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
înainte de a întreba pe fiecare cum îi cheamă, mângâindu-i pe obrăjori. Luă câte un copil și îl duse în sala de consultații. În timp ce se făceau radiografiile pentru zonele afectate, discuta cu încă doi medici analizând împreună cazul. Pe băiatul tinerei femei l-au Nicu Dan Petrescu 12 trimis într-o altă sală pentru a i se scoate ghipsul cu care venise, apoi îl consultă și dădu dispoziție să fie internat și trimis la izolare. Au urmat douăzeci și unu de zile de
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
apărând de curând inerentele probleme lunare, cele ale femeilor... Mama, prietenă de familie cu un doctor ginecolog, a luat-o de mână pe fată și a dus-o la control. Doctorul, după ce a consultat-o i-a spus mamei că tânăra născuse de curând și fiind la prima naștere avea rupturi; apoi a cusut-o pe Petronela și a început să o întrebe despre copil. Fata a început să plângă și a mărturisit că pe când mergea cu văcuța la păscut cunoscuse
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
clarinet Știri externe Ex ovo omnia CARTEA A TREIA Filme de amator Opa! Middlesex Dieta mediteraneană Wolvereta Lirism În creștere Obiectul obscur Tiresias Îndrăgostit Trup și suflet Pușca de pe perete CARTEA A PATRA Vulva oraculară Căutândumă În dicționar Spre vest, tinere! Disforie sexuală În San Francisco Hermaphroditus Air-Ride Capăt de linie CARTEA ÎNTÎI LINGURA DE ARGINT M-am născut de două ori: prima oară ca fetiță, În Detroit, Într-o zi remarcabil de senină din ianuarie 1960, și apoi din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
glugă, și, pentru un moment, privirile ni s-au Întâlnit. Blândețea expresiei ei și pielea mătăsoasă Îi făceau chipul să arate ca o mască, Îndărătul căreia străluceau ochii vii, umani. Săgeata acestei priviri se desprinse acum de ochii mei, iar tânăra apucă ghidonul bicicletei și-și Împinse marele vehicul pe două roți afară din vagon și Înspre scările rulante. Metroul a pornit din nou, dar eu n-am mai citit. Am rămas pe locul meu, Într-o stare de agitație voluptuoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe Desdemona dezbrăcându-se, dar de obicei nu era mai mult decât o umbră și n-o zărise niciodată la lumina lunii. Nu se ghemuise niciodată așa, pe spate, ridicându-și picioarele ca să-și scoată pantofii. O privi și când tânăra Își dădu jos fusta și-și ridică bluza, fu izbit de cât de diferit arăta sora lui În lumina lunii, Într-o barcă de salvare. Strălucea. Iradia o lumină albă. Clipea Îndărătul mâinilor. Lumina lunii, Înălțându-se, Îi Învălui gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
peste tot prin oraș, muzica asta atât de proaspătă și de plină de viață Încât pare să asigure puritatea cauzei americane și triumful final al Aliaților; dar iat-o acum, În cele din urmă, intrând pe geamul Theodorei chiar când tânăra Își face vânt la degetele de la picioare, ca să i se usuce oja. Și, auzind-o, mama mea se Întoarce spre geam și zâmbește. Sursa muzicii nu era alta decât un Orfeu dat cu briantină care locuia chiar În spatele ei. Milton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
constrânse de părinți, fetele veneau, și săptămână de săptămână Milton Stephanides se scuza ca să se ducă În dormitor și să cânte la clarinet În fața geamului. Acum, cu Desdemona mânându-l de la spate, veni jos s-o vadă pe Gaia Vasilakis. Tânăra stătea Între părinții ei, pe sofaua durdulie de culoare verde marin, ea Însăși o fată grăsuță, Îmbrăcată cu o rochie albă cu crinolină, tivită cu volane și cu mâneci bufante. Șosetele albe, scurte, aveau și ele volane. Îi aminteau lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ci mai degrabă de ceva mai imatur - un fel de pasiune, de orbire. Oricum, nu se putea compara cu ceea ce era Între ea și Michael. Tessie se așeză mai bățoasă În scaun. Își potrivi poșeta În poală. Luă poziția unei tinere care era logodită. Dar după ce se termină buletinul de știri și Începu filmul, uită să mai fie adultă. Se lăsă jos În scaun și-și puse picioarele pe scaunul din față. Poate că filmul din acea zi nu era unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
avea șaptezeci și unu de ani, nu nouăzeci și unu, și că avea permanent tendința să-l confunde pe șapte cu nouă. N-am pomenit de mătușile ei, Thalia și Victoria, care muriseră amândouă de cancer la sân când erau tinere, și n-am spus nimic de tensiunea mare care suprasolicita venele de sub exteriorul neted, tineresc, al lui Milton. N-am putut. Nu voiam să pierdem În favoarea italienilor sau a acelui bulgar. Iar doctorul Müller, absorbit În studiul lui, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
zi de toamnă, evenimentele din ultima jumătate de an mi-au pâlpâit prin conștiința-care-era-posibil-să-mi-fie-stinsă-curând. Mai Întâi Cadillacul nostru - pe atunci Fleetwoodul auriu - rulând În vara trecută pe aleea lungă dinspre Școala de Fete Baker & Inglis. Pe bancheta din spate, o tânără foarte nefericită de doisprezece ani - eu - vine sub constrângere la un interviu. ― Dar nu vreau să merg la o școală de fete! mă văicăresc eu. Prefer să merg cu autobuzul. Și apoi o altă mașină care vine să mă ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-și buricul. Alta stătea Întinsă pe burtă, citind o revistă, În timp ce pe dosul coapselor i se Întărea ceara. Mai era o femeie care stătea pe un scaun, cu perciunii și bărbia mânjite cu ceară auriu Închis, și mai erau două tinere superbe, dezbrăcate de la brâu În jos, care stăteau Întinse pentru a se epila inghinal. Mirosul de ceară de albine era puternic și plăcut. Atmosfera era ca aceea dintr-o baie turcească, fără căldura aferentă: un sentiment leneș, de Învăluire, plutind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Într-o zi, cu dobândă. Vă rog, nu vă faceți griji pentru mine. O să-mi fie BINE! În ciuda conținutului ei, am semnat această declarație adresată părinților mei cu „Callie“. A fost ultima oară când am fost fiica lor. SPRE VEST, TINERE! În Berlin, un Stephanides trăiește din nou printre turci. Mă simt bine aici, În Schöneberg. Prăvăliile turcești de pe Hauptstrasse seamănă cu cele la care mă ducea tata. Mâncarea e la fel: smochinele uscate, halvaua, sarmalele În foi de viță. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu erau cuvintele lor, ci adevărul din spatele lor. Nu existau șoapte la urechile mele acum, ci cuvinte. Și nu lângă urechile mele, ci în ele, în mintea mea! Înnebunisem? "Sfetnicii tăi, proprii noștri stăpâni." Vom avea mare grijă de tine, tinere, "tânărul meu", zise o voce mieroasă în spatele căreia se ascundea un caracter fără scrupule. Ești esențial în planul nostru. "Al meu." Cercul care mă strângea tăia din ce în ce mai adânc în carnea mea. Durerea era insuportabilă, dar nu-mi permiteam să țip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Am avut mult de muncă În ultima vreme, multe griji pe cap. Nu anchete senzaționale. Nimic pasionant, dimpotrivă... Pe de o parte, hîrțogăraia, pentru că vor să schimbe toată organizarea Poliției Judiciare. Pe de altă parte, epidemia asta de atentate contra tinerelor și femeilor singure, cu sau fără viol. Presa face mult scandal și n-am destui oameni ca să organizez patrulele necesare fără să dereglez serviciul... — Ai o digestie proastă? — Uneori... Mi se Întîmplă, ca În seara asta, să simt o greutate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
el, mirat. Pentru că nu se plictisea. Adoptase treptat un alt ritm, alte obiceiuri. Astfel, observă cu uimire că umplea mașinal o pipă cînd ajungea la podul Bellerive. Acolo Își fuma pipa de la Yacht Club, unde, de pe mal, priveau tineri și tinere făcînd schi nautic. — Nu crezi că-i un sport periculos? — De ce? În sfîrșit, parcul, paharele cu apă, umplute la izvor de un angajat și băute de fiecare cu Înghițituri mici. Apa era caldă și murdară. La izvorul Chomel, apa avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
printre hîrtii. — Numele victimei este Hélène Lange. Avea patruzeci și opt de ani și s-a născut la Marsilly, la vreo zece kilometri de La Rochelle. Am telefonat primăriei din Marsilly, și am aflat că mama ei, care rămăsese văduvă de tînără, a ținut mult timp o mică mercerie În Piața Bisericii. Avea două fete, iar Hélène, cea mare, a făcut la La Rochelle cursuri de stenodactilografie. Apoi, a lucrat un timp la biroul unui armator, după care a plecat la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
lor. A găsit adresa exactă unde a locuit Hélène Lange timp de patru ani, pe strada Notre-Dame-de-Lorette. — Deci de la douăzeci și opt la treizeci și doi de ani. — Cam așa... Portăreasa n-a fost schimbată. Se pare că domnișoara Lange era o tînără liniștită. Pleca și se Întorcea la ore regulate, ca o persoană care lucrează undeva. Ieșea rareori seara la teatru sau la cinematograf. Probabil nu avea biroul În cartier, pentru că pleca cu metroul. Făcea piața de dimineață și nu avea menajeră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Dimineață, În absența mea, cineva a telefonat la poliția locală și a vrut să vorbească cu mine. Acum mă aflu la ei. Am acceptat pînă la urmă biroul pe care mi l-au pus la dispoziție. E vorba de o tînără care și-a spus numele. Madeleine Dubois. Și ghiciți cu ce se ocupă? Maigret nu zise nimic. — E telefonistă În schimbul de noapte la Hotelul Gării. Colegul meu de la Vichy i-a răspuns că voi fi la biroul de pe bulevardul Victoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
o sperie, refuzase să vorbească și plătise tăcerea cu viața. Bărbatul ar fi putut să renunțe. Așa i-ar fi recomandat prudența. Orice demers al lui devenea primejdios. Mașinăria polițienească se pusese În mișcare. Cunoștea deja existența surorii, a mai tinerei Francine Lange? Ea pretindea că nu, și poate că era adevărat. Un ziar Îi adusese la cunoștință că exista, că tocmai sosise la Vichy. Atunci Îi trecuse prin cap să-i telefoneze, să dea dovadă de toată răbdarea și șiretenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
cabinelor telefonice stătea la pândă un colaborator al lui Lecoeur. Maigret se Înșelase crezând că nu va telefona dintr-o cafenea, dintr-un bar, din camera de hotel? Trecu, Împreună cu soția, pe lângă una dintre acele cabine. Prin geam, zăriră o tânără care vorbea cu mare veselie. — Crezi că va cădea În plasă? — Da, foarte repede. Deoarece acest bărbat dorea ceva cu prea multă pasiune. Cine știe dacă nu trăia de ani de zile cu această idee fixă, de când, lunar, trimitea bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]