4,775 matches
-
societate. Acest fapt impune interdependența cultură-societate, aceasta asigurând condiția creației culturale de către ființele sociale. Lucrarea este adresată atât consultanților, studenților și specialiștilor În domeniul culturii, cărora le oferă noi modalități de abordare a problemelor cu care se confruntă, cât și teoreticienilor acestui domeniu. De asemenea, lucrarea de față constituie un bun suport educațional pentru orice student care se confruntă cu realizarea unui proiect de cercetare. Daniela Botone Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.) La ricerca antropologica in Romania
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de rețete, care să se ocupe de toate situațiile particulare imaginabile particularitate care i-ar face praf tocmai caracterul transcendent. El analizează modelele religioase și retorica folosită în discursul lui 'Abd al-Salam Faraj, autorul obligației canonice absente (anume, jihad-ul), teoretician al mișcării al-Jihad, care l-a asasinat pe Sadat în 198. Stilistica, modelele, autoritățile religioase invocate de Faraj sînt inteligibile și convingătoare pentru gîndirea musulmană comună, dar manipularea semantică și discursivă a textelor este cu totul subordonată unei finalități ideologice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
recitim cu atenție pe autorii ei nu susține un declin ineluctabil al religiei care ar conduce la dispariția ei, ci se referă la diminuarea influenței sociale a religiei, ceea ce conduce la o mutație a fenomenelor religioase. De acord! Totuși, cînd teoreticienii aleg să vorbească despre ieșirea din religie și chiar dacă ținem seama de toate nuanțele care trebuie date noțiunii , ei nu propun doar o analiză din perspectivă sociologică a religiosului. Ei impun religiei o definiție strict sociologică. Concep religia în termeni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Nu putem descrie în detaliu diferitele abordări cognitiviste utilizate în prezent de către terapeuții comportamentaliști. Ne vom limita la o descriere succintă a unor modele care influențează cel mai mult în prezent practica clinică. Cititorul va constata că, în cazul unor teoreticieni, multe dintre variantele enunțate mai sus sunt combinate, în timp ce alții preferă o variantă anume. Modelul învățării sociale a lui Bandura Interesându-se de problemele învățării prin imitație, pe care o consideră una dintre sursele esențiale ale învățării, alături de învățarea prin
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cognitiv interesant este, fără îndoială, acela al lui Bandura. Fondată pe cercetări empirice precise, teoria lui Bandura introducea în practica clinică un ansamblu de elemente noi. Crescut și hrănit în seraiul skinnerian, cercetările sale cognitive erau acceptate cu generozitate de către teoreticienii primului val. Beck ” Revoluția cognitivă” trebuia totuși să apară din altă direcție: este incontestabil că lui Beck îi datorăm această schimbare. Succesul fulgerător al acestui model se datorează, pe de o parte, faptului că, așa cum s-a întâmplat cu Wolpe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
utilizarea componentelor non verbale ale comunicării; - tehnicile de desfășurare a convorbirii; - reperarea și dezamorsarea capcanelor relaționale. Specialitatea de psihoterapeut a dat prioritate lui a ști în raport cu a ști să faci! Ca și cum o intervenție chirurgicală ar putea fi încredințată unui excelent teoretician care n-ar fi lucrat decât câteva ore într-un bloc operator! In domeniul terapiei comportamentale și cognitive, terapeuții au nevoie să se antreneze pentru a-și dezvolta cunoștințele practice în domeniul competențelor relaționale, a competențelor tehnice pentru a aplica
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
esențial pentru estimarea schimbărilor produse de demersul terapeutic și identificarea elementelor mai rezistente la schimbare, sau care n-au fost luate în considerație. Evaluare diagnostică Impotanța evaluării diagnostice Evaluarea diagnostică a fost ignorată mult timp și chiar criticată de unii teoreticieni ai abordării comportamentale sub pretextul că aceasta n-ar oferi unele elemente necesare înțelegerii dificultăților prezente în cazul unui pacient. Ea constituie, totuși, o etapă esențială a evaluării cognitiv-comportamentale, deoarece permite identificarea și eliminarea principalelor sindroame și manifestări comportamentale, cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tunetul, focul, animalele periculoase... Ideea este interesantă; ea reunește, într-o oarecare măsură, modul în care etologiștii concep unele procese de învățare, dar îi lipsește confirmarea atât pe plan clinic cât și pe cel terapeutic. Vom vedea, mai departe, că teoreticienii celui de al treilea val al terapiilor comportamentale și cognitive abordează de puțin timp această problemă crucială pentru evoluția viitoare a terapiilor comportamentale și cognitive. Wolpe, 1952, 1958, 1962 și 1976. Masserman, 1943. De exemplu, un șoc electric. Ierarhii de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
criza valorilor" în care regulile nu mai corespund contingențelor de întărire ale mediului. Miller, 1962; Neisser, 1966. Bunge, 1980. Il scutim pe cititor de enumerarea controverselor multiple pe care (re)apariția acestui curent le-a declanșat în lumea practicienilor și teoreticienilor psihologiei. Richelle și Fontaine, 1985. Hull, 1952. Vezi mai sus. Bandura, 1977. Changeux, 1983. Ellis, 1962. Information processing theory. Kanfer și Philipps, 1956. Instigation therapy. Coverants. Cautela, 1970 și 1971. Meichenbaum, 1977. Beck, 1978. Seligman, 1975. Richelle și Fontaine, 1985
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la munte o casă cu material de la munte. Un arhitect deci trebuie să țină cont de mijloacele ce-i stau la îndemână, să studieze mediul în care este chemat să facă o lucrare. Același lucru este și în politică. Un teoretician politic în elaborarea doctrinei trebuie să țină cont de realitate, trebuie să o cunoască mai înainte de a fixa unele principii. Îmi amintesc cu multă plăcere de vizita ce am făcut-o la Roma, când am fost invitat să inaugurez cursurile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
teoretice care determină și susțin concepțiile cu privire la relația dintre instituții și organizații, R. Scott schițează cadrul analitic cu care va opera pe parcursul întregului volum, stabilind ceea ce el numește „piloni ai instituțiilor”. Aceștia reprezintă elemente identificate „...de unul sau altul dintre teoreticienii din domeniul științelor sociale ca o componentă vitală a instituțiilor” (p. 72). Aceste elemente sunt considerate a fi susținătoare și creatoare de instituții. Cei trei piloni identificați sunt: sistemele de reglementare, sistemele normative și sistemele cultural cognitive. Dacă primii doi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alăturări deseori contrastante, care-l pun în valoare. L-am pomenit pe Pierre Gagnaire. Acestuia i s-a alăturat, în aventura gastronomică, un reputat chimist francez, Hervé This. Acest om de știință pasionat de arta culinară are și stofă de teoretician: „Un măr nu are un gust de măr, ci o mie de gusturi, și fiecare dintre acestea are propria sa legitimitate. Bucătăria este esențialmente un joc al gusturilor: nu am nevoie de un artist pentru a mânca un măr sau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
structural 2.4. Deficitul bugetar amânat - problema arieratelor în cazul României. Propuneri de implementare a indicatorului core deficit Dincolo de propunerile de îmbunătățire a indicatorului sold bugetar structural - prezentate în subcapitolul anterior - o provocare pentru decidenții de politici macroeconomice și pentru teoreticieni deopotrivă o constituie construirea și implementarea indicatorului core deficit (deficitul de bază). Este o variantă a deficitului bugetar de tip structural, care elimină nu numai efectele datorate ciclicității economiei, ci și pe cele ale șocurilor temporare, ca de exemplu arieratele
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
POPOVICI, Vasile (13.V.1956, Cuvesdia, j. Arad), critic și teoretician literar. Este fiul Georginei (n. Munteanu) și al lui Alexandru Popovici, pădurar. Urmează la Timișoara Liceul Silvic (1971 - 1975) și Facultatea de Filologie, Istorie și Filosofie, secția franceză-română (1976-1980). Lucrează tot la Timișoara, ca profesor la Școala Generală nr. 15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
provoacă sondaje profunde în armătura prozei realiste. Relevând unele incidențe cu teoriile lui Mihail Bahtin și René Girard, P. realizează o „sistematică a personajului literar” bazată pe relația dintre identitate și alteritate. Utilizând ca punct de referință sistemul persoanelor gramaticale, teoreticianul distinge trei „Arhipersonaje”: monologic (un „El” privat de relația cu Celălalt, o „sumă de atribute” având o existență pur obiectuală: Dinu Păturică, Dionis, Goriot ș.a.), dialogic (un „Eu” care se definește în funcție de un „Tu”, un subiect veritabil constituit prin raportul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
clar. În ultimile decenii s-a pus accentul pe rolul educației interculturale și al managementului intercultural într-o lume în care oamenii se află tot timpul în contact, direct sau indirect, rolul dialogului intercultural crescând. Lecturile, studiile, cercetările întreprinse de teoreticieni și de mine personal în domeniul Comunicării interculturale mă conduc spre o constatare fundamentală: comunicarea interculturală este vulnerabilă față de aspectele politice în special față de antagonisme tot așa cum domeniul politic, mai ales cel european contemporan, depinde într-un mod cu totul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
civilizaților sau chiar, în ochii anumitor teologi, în fața acestora, ei fiind plasați mai înainte pe o scară a degradării în curs descendent, începând cu căderea inițială. Aceste abordări presupuneau existența unor regimuri diferențiate de istoricitate. În schimb, problema fundamentală pentru teoreticienii Luminilor este cea a trecerii de la starea de natură la starea de civilizație, altfel spus aceea de a ține cont de ecartul dintre "ei" (sălbatici) și "noi" (civilizați). Istoria abstractă și universală postulată de teoreticienii Luminilor este în realitate traiectoria
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
În schimb, problema fundamentală pentru teoreticienii Luminilor este cea a trecerii de la starea de natură la starea de civilizație, altfel spus aceea de a ține cont de ecartul dintre "ei" (sălbatici) și "noi" (civilizați). Istoria abstractă și universală postulată de teoreticienii Luminilor este în realitate traiectoria particulară a unei civilizații, istoria singulară a unei porțiuni limitate a umanității care se oferea ca model al unui destin universal; ea este marcată așadar de europocentrism. În secolul al XIX-lea, progresul paleontologiei are
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
-lea sfârșește și de o manieră mult mai netă decât în secolul al XVIII-lea, în măsura în care el este în același timp mai bine informat și respectă mai mult realitatea etnografică în aceeași contradicție care caracteriza schema de dezvoltare presupusă de teoreticienii Luminilor: "este vorba în continuare de a subsuma evoluția ansamblului societăților umane în mișcarea istorică abuziv universalizată a unei culturi particulare, subiect privilegiat și predestinat al procesului civilizator, deci al istoriei: cultura occidentală." 50. Pierre Smith spunea că, "după cum este
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
situații și probleme. Acest destin determină: * aceiași factori de decadență și descompunere, și necesitatea de a le face față în comun; * aceleași pericole la adresa identităților, diversităților și adevărurilor culturale; * amenințare sigură și incertă, prezentând două fețe extreme (exterminaționismul și totalitarismul). Teoreticianul marxist Otto Bauer, în cartea sa Problema națională și social-democrația a elaborat, în mod pertinent, ideea că o comunitate de destin este cea care conferă unei națiuni identitate, unitate, voință de a trăi, în ciuda tuturor diversităților umane și sociale pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
concilia aceste două no-țiuni antagoniste; cetățean și naționalitate. În societățile în care naționaliștii deveneau din ce în ce mai numeroși această suprapunere nu mai era posibilă. Dar să închidem paginile dicționarului și să încercăm a lămuri confuziile de limbaj în spiritul argumentelor oferite de teoreticieni. Cei mai rezonabili consideră că "teoriile asupra națiunii nu concordă una cu cealaltă și par mai ales să se afle în fața unei evidențe care se tulbură, a unei certitudini care se destramă"246. Alții se concentrează doar asupra uneia dintre
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
otoman. Aceste mișcări înaintau în provinciile și subregatele Austro-Ungariei, în Catalania, în Țările basce, chiar în Norvegia, după cum va observa și Victor Hugo. În plus, aceste micronaționalisme nu sînt numai inoportune pentru marile puteri; în măsura în care ele transgresează pragul pe care teoreticienii menționați mai sus îl fixaseră pentru atestarea noilor națiuni, ele batjocoresc valorile național-liberalismului, erijînd solidaritatea etnică și de limbaj în atribute primordiale și chiar obligatorii fără alegerea și consimțămîntul indivizilor. Comunitatea este totul pentru acestea. Ea se impune, iar recalcitranților
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
practica autorului În domenii de mare complexitate - situație În care s-a confruntat, perioade mari de timp - și cu responsabilitatea managerului În fața unor decizii de mare diversitate - fac din prezenta lucrare un ghid practic de utilitate atât pentru studenți și teoreticieni, cât și pentru managerii sau practicienii care se confruntă cu problematica din acest domeniu. Prof. univ. dr. Anton ROTARU Capitolul 1 Asigurarea firmei cu resurse umane Asigurarea cu resurse umane cuprinde totalitatea activităților de recrutare, selecție și integrare a resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de istoricii britanici Wendy Bracewell și Alex Drace-Francis, este o clasificare critică a tentativelor de a defini sud-estul european. Fără Îndoială, una dintre aprecierile cele mai echilibrate care s-au Încercat pentru o problemă a cărei complexitate desfide Încă pe teoreticieni. În sfîrșit, mai apar În volum și cercetări românești pe material din România pentru a dovedi că metodele sau temele pot fi adaptate cu succes. Rezultatele sînt, firește, inegale. Florentina Nițu urmărește, din punctul de vedere al istoriei prețurilor, documentele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o interpretare cvasiprotocronistă (În filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că Își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie a modernismului În România” care reprezintă o „reprimare a memoriei” recente, În favoarea unui trecut precomunist aurit. Mulți comentatori Înțeleg că este vorba despre o Întoarcere nostalgică la o „perioadă de aur” care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]