4,885 matches
-
preot. A urmat liceul la Timișoara (1953-1956), apoi Facultatea de Medicină, absolvită în același oraș (1962). Își practică meseria de medic în Dobrogea (Medgidia, Cogealac), apoi la Hunedoara și Arad, la Centrul Sanitar Antiepidemic. În timpul studenției a frecventat cenaclurile literare timișorene, iar mai târziu, la Arad, a fost redactor responsabil la „Viața literar-artistică”, „Orizont arădean” (supliment literar al revistei „Orizont” din Timișoara), Almanahul „Aradul literar”, fiind și președinte al Cenaclului din Arad al Uniunii Scriitorilor. A colaborat, îndeosebi cu proză, la
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
Fiicei mele, Amana Notă asupra ediției Am scris aceste texte în perioada 1978-1981. Cîteva fragmente au apărut în presă (unul dintre ele în 1980 în revista timișoreană Orizont). Pe la începutul anilor '80, am încercat să le public într-un volum, intitulat , pe care l am propus editurii Cartea Românească. Fiind refuzat, am transferat oferta la editura "Albatros". Dan C. Mihăilescu scrisese chiar o prefață. La una dintre
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Fiicei mele, Amana Notă asupra ediției Am scris aceste texte în perioada 1978-1981. Cîteva fragmente au apărut în presă (unul dintre ele în 1980 în revista timișoreană Orizont). Pe la începutul anilor '80, am încercat să le public într-un volum, intitulat , pe care l am propus editurii Cartea Românească. Fiind refuzat, am transferat oferta la editura "Albatros". Dan C. Mihăilescu scrisese chiar o prefață. La una dintre
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
l-au doborât, pentru că atunci turnătorii erau în mare cinste... Liberalii refuză cooperarea cu guvernul nou, dând posibilitatea maghiarilor de a fi la guvernare, cu trei ministere. La TV comemorăm 20 de ani de la Revoluție, cu un parastas pentru eroii timișoreni și apar noi dezvăluiri de atunci. Din Iași prof. A.D. mă felicită pentru recenzia „Cale și drum” apărută în „Academia bârlădeană”, fiind un al treilea semnal de acest fel după I.N.Oprea și Vasile Fetescu. Noul guvern se pregătește pentru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
erau curtați salariații pentru a "scoate" ceva mușchiuleț, ceva ceafă, cutare mușchi țigănesc pentru a deschide ușile pe la te miri care ministere, universități, clinici și secții spitalicești, mi-au năvălit în minte cum s-au dedat țărișoara noastră cu soliile timișorene care în felul capichehăilor celor de demult băteau mătănii pe la Înaltele Porți, pe dinaintea bineprimitoarelor sofale, și cât de așteptată era solia lor, cum era scrutată cu meșteșug dobândit prin ani desaga ghiaurului din vilaietul timișan și cum pe dată Măritul
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
la care să participe Ion Iliescu, Doina Cornea, Laszlo Tökes și noi, ca reperezentanți ai Timișoarei. În viziunea noastră aceste mitinguri trebuiau să continue procesul de apropiere și să detensioneze raporturile dintre români și unguri prin apelul la idealurile revoluției timișorene. Această propunere a fost respinsă ca fiind total nerealistă, ba mai mult, ni s-a spus că situația din Ardeal este total scăpată de sub control și că revizionimul unguresc este de nestăvilit. Bineînțeles că ni s-a strecurat și ideea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
1989 (adică lui Ion Monoran, George Șerban, Vasile Popovici, Viorel Marineasa, Doina Pașca-Harșani, Gheorghe Secheșan, Eugen Bunaru, Lucian Vasile Szabo) ca fiind o realizare epocală: și anume începutul procesului de reconciliere istorică dintre români și unguri în chiar zilele revoluției timișorene. Nu a fost să fie așa din cauze care astăzi pot fi puse în lumină, analizând manipulările de atunci. Pentru a le ilustra sumar am luat în analiză modul în care ziarul "Adevărul" a reflectat problematica conviețurii și a diferendelor
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Mircea Geoană, par niște acute de domnișoară ofuscată. Așadar, ce vrea Crin Antonescu și pe cine reprezintă? Deocamdată își urmează propriile frustrări. Rămâne de văzut în ce măsură acestea sunt și ale altor liberali cu funcții. Mitologia controlului în postcomunism Regretatul jurnalist timișorean de investigație Iosif Costinaș profetiza în primul an după revoluție noul traseu al controlului din România. Mai întâi va fi să fie, spunea Costinaș, controlul averii publice prin trecerea acesteia în proprietatea securisto-nomenclaturiștilor și a fidelilor. Mai apoi confiscarea scenei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
toată inima (așa, pentru a te imita) și dă-i și indicații pentru a se descurca acolo”. În volumul Geografia literaturii române, azi. Vol. IV. Banatul, Ed. Paralela 45, Pitești, 2005, criticul Cornel Ungureanu aduce în atenție și o „filieră timișoreană” mediatoare între revista Ma și Contimporanul. Un personaj-cheie al ei ar fi omul politic și traducătorul Aurel Buteanu, în ale cărui amintiri este menționată o „vizită la Contimporanul (1923, 1924) în care l-ar fi cunoscut pe Kassák. Reîntîlnirea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
era în floare?”. Totul e ambalat într-un limbaj de hagiografie autohtonistă („Biblie a avangardei românești”). Nota bene, deși admirator al lui Urmuz, Nichita Stănescu avea importante rezerve față de avangardă... Ca o replică la această acțiune, tînărul critic de artă timișorean Andrei Pintilie publica în România literară un eseu despre autorul Paginilor bizare, intitulat „Urmuz cu «u» de la umor», în care taxează acid demersul comemorativ al revistei Manuscriptum: „În loc de catalog s-a tras în cîteva sute de exemplare numărul 6 al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
identitatea franceză canonică în favoarea diferitelor forme de „barbarie”, „exotism” și „primitivism”, a tradițiilor uitate, marginalizate sau ocultate (ezoterism, ocultism, alchimie, demonologie ș.a.). Pe urmele teoreticienilor postbelici ai noțiunii de „central-europenitate”, cercetătorii români mai recenți (în special Cornel Ungureanu și grupul timișorean de studii interdisciplinare „A Treia Europă”) vorbesc despre cultura/culturile unei „Mitteleurope a periferiilor”, din care „provincii” precum (între altele) Transilvania și Banatul fac parte integrantă. Într-adevăr: dacă Viena intelectuală habsburgică dezvoltă complexul unei identități periferice în raport cu Londra, Parisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
atât a situației interne (România având parte de una dintre cele mai dure dictaturi neostaliniste din rândul țărilor comuniste), cât și a marilor schimbări politice care aveau loc în Europa de Est și care, direct sau indirect, influențau destinele țării. Începutul revoltei timișorene a fost povestit de îndeajuns de mulți dintre participanții la evenimentele din capitala Banatului, așa încât mă voi limita în acest capitol doar la un rezumat. În esență, a fost vorba, ca punct de plecare, de protestul pastorului reformat Lászlo Tökes
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
evacua pe pastor din Timișoara în localitatea Mineu, din pricina felului în care acesta criticase regimul ceaușist, mai cu seamă pentru planul de restructurare (demolare) a satelor din România, care ar fi dus și la pierderea identității minorității maghiare. Câțiva autori timișoreni mărturisesc că încă din 11 decembrie 1989, la Timișoara fuseseră răspândite manifeste multiplicate la mașina de scris, pe care scria: „Jos tirania lui Ceaușescu!”, „Jos dictatura!”, „Moarte dictatorului!” - asta nu înseamnă că ele aveau neapărat legătură cu protestul pastorului reformat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de solidarizare în jurul protestului său va duce la răsturnarea regimului Ceaușescu, Lászlo Tökes răspunde concis că nu. Este evident că de-a lungul evenimentelor din 16 decembrie mai ales (punct nodal în turnura pe care avea să o ia revolta timișoreană), Tökes a dorit să se delimiteze de protestul împotriva regimului Ceaușescu (el fiind angajat doar în protestul religios), dar a fost luat de valul revoltei și al insurecției care deja nu mai depindea nici de persoana sa și nici de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și propunea tuturor românilor intrarea în grevă generală „până la victoria finală”, după cum se specifica în document. Timișorenilor li se mulțumea pentru rezistența lor eroică, în măsură să salveze națiunea română de sub dictatură. Din acest document foarte important pentru sensul revoltei timișorene (chiar dacă având accente patetice, pe alocuri) reiese limpede și cât se poate de exact că FDR își asumase rolul unui organism democratic cu putere de reverberare pe întreg teritoriul țării, mai ales că timișorenii erau deciși să nu cedeze, considerând
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dea seama, în decembrie 1989, că FSN era un cocteil de disidenți, membri ai nomenclaturii, aventurieri, mercenari, securiști și revoluționari; nimeni nu avea cum să intuiască felul în care FSN avea să uzurpe și, mai ales, să deturneze sensul revoltei timișorene și, în general, al revoluției române, atât cât a fost ea. Mai trebuie precizat că, în zilele de 19-20 decembrie, la Timișoara ajung și o parte din trenurile ocupate de muncitori din sudul țării, înarmați cu ciomege și declarați de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aceste informații false au fost intoxicați soldații din respectivele garnizoane, astfel încât aceștia să fie pregătiți mental și sufletește, în caz extrem, să folosească armele de foc împotriva populației în rândul căreia s-ar fi aflat și presupușii „teroriști” antiromâni. Arestații timișoreni (până într-o mie de oameni) din perioada 16-19 decembrie 1989 au fost supuși la o serie de maltratări grave, fiind anchetați și schingiuiți de milițieni și securiști. Torturile la care au fost supuși seamănă cu cele aplicate în cazul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
termeni precum manifestație, incidente, demonstrații, moment istoric, mișcare, explozie de mânie populară, tulburări, incidente, evenimente, protest, revoltă, răscoală, răzmeriță, insurecție (comună insurecțională), fenomen revoluționar, revoluție. Consider însă că important nu este unul sau altul dintre acești termeni, ci sensul insurecției timișorene (în ce mă privește, prefer această categorisire), care, dacă nu a fost foarte clar la început, s-a limpezit pe parcursul acelor zile în care locuitorii orașului au rezistat singuri în fața dictaturii și forțelor de represiune; iar acest sens a fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au asumat și rolul de prim spațiu și centru democratic, apt să propună o „schimbare la față” în afară, dar și în interiorul României, după noile orientări democratice ale anului 1989 în Europa. Atmosfera credibilă și deloc mitizată a zilelor insurecționale timișorene este sintetizată în prefața lui Radu Ciobotea la una din cărțile lui Titus Suciu (Lumea bună a balconului). Ciobotea creionează revolta timișoreană ca pe un „vast cenaclu politic” și un „maraton” în care revoluționarii spontani și profetici nu au fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
României, după noile orientări democratice ale anului 1989 în Europa. Atmosfera credibilă și deloc mitizată a zilelor insurecționale timișorene este sintetizată în prefața lui Radu Ciobotea la una din cărțile lui Titus Suciu (Lumea bună a balconului). Ciobotea creionează revolta timișoreană ca pe un „vast cenaclu politic” și un „maraton” în care revoluționarii spontani și profetici nu au fost perfecți, ci umani (adică au făcut și ei erori sau au ezitat ori chiar au clacat parțial), un maraton epuizant în care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
chiar au clacat parțial), un maraton epuizant în care lumile, cei buni și cei răi, s-au amestecat și în care, după cum recunoștea un protestatar din acele zile incendiare, „a fi victimă nu înseamnă neapărat a fi erou”. Maratonul insurecțional timișorean a constituit, din 20 decembrie, și o bătălie de orgolii între proaspeții lideri ai mulțimii care se suspectau între ei de colaboraționism cu fosta Putere politică sau de ambiția de a accede în vârful posibilei noi Puteri politice. Înainte de 20
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mai degrabă morală (o platformă a revenirii la bun-simț, la normalitatea vieții cotidiene), marea revendicare fiind schimbarea lui Ceaușescu și a guvernului. ș...ț Realitatea măreață și haotică a acelor zile infirmă zdrobitor miile de comentarii savante care transformau Revoluția timișoreană într-o partitură compusă de unguri și cântată la patru mâini de CIA și KGB” (Suciu, Lumea bună a balconului). O etapizare adecvată a evenimentelor de la Timișoara îi aparține lui Claudiu Iordache (prezentă tot în cartea lui Titus Suciu, Lumea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mai laconice și propun formule exacte: „Evenimentele din decembrie 1989 pot fi definite, în mod cert, ca revoluție prin mutațiile profunde declanșate în viața economică, socială, politică și spirituală” (Rusan, 1997, p. 10). Miodrag Milin, un consecvent biograf al revoltei timișorene, precizează cu aplomb: „Pentru evenimentele de la Timișoara, cu precădere pentru cele din săptămâna insurecțională anticomunistă 16-22 decembrie 1989, vom prefera (asemenea timișorenilor) termenul REVOLUȚIE, în accepțiunea de schimbare violentă a sistemului politic - ceea ce la Timișoara s-a și petrecut, spre deosebire de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
etnic” momentul decembrie 1989, eliminând începutul revoltei de la Timișoara, respectiv solidarizarea locuitorilor cu protestul maghiar și cu scânteia lansată de Lászlo Tökes - „În consecință, să trăiască Iliescu, Marele Revoluționar Național!” (Tökes, 1996, p. 97), încheie ironic pastorul protestant. Liderii revoltei timișorene pledează pentru revoluția nealterată, dar se referă exclusiv la mișcarea din capitala Banatului. Lorin Fortună chiar etapizează insurecția timișoreană, pentru a o face mai ușor de înțeles pentru cei care nu au participat la ea: în perioada 16-17 decembrie a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de Lászlo Tökes - „În consecință, să trăiască Iliescu, Marele Revoluționar Național!” (Tökes, 1996, p. 97), încheie ironic pastorul protestant. Liderii revoltei timișorene pledează pentru revoluția nealterată, dar se referă exclusiv la mișcarea din capitala Banatului. Lorin Fortună chiar etapizează insurecția timișoreană, pentru a o face mai ușor de înțeles pentru cei care nu au participat la ea: în perioada 16-17 decembrie a fost o revoltă, care în zilele de 18-19-20 decembrie a devenit revoluție, momentul-cheie reprezentându-l ziua de 20 decembrie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]