KorAP: Find »[drukola/base=transnațional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...180 181 182 ...193 >

4,816 matches

Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615

În timp ce prevederile Îi permit să reglementeze activitatea În interiorul teritoriilor membrilor săi, incluzând activități care afectează dreptul și relațiile de proprietate, merită subliniat că Uniunea Europeană nu este, prin ea Însăși, un guvern legat de un teritoriu. Este, În schimb, primul guvern transnațional din istorie ale cărui puteri de reglementare le Înlocuiesc pe cele teritoriale ale statelor membre care Îl formează. Tocmai acest lucru deschide un nou capitol În natura guvernării. Legitimitatea Însăși a Uniunii Europene nu rezida În controlul unui teritoriu sau

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
un cod de comportament condiționat de drepturile universale ale omului și operaționalizat prin statute, regulamente și directive, cât și, foarte important, Într-un proces continuu de angajament, discurs și negociere cu diverși jucători care operează la nivel local, regional, național, transnațional și global. Noua Constituție a Uniunii Europene După cum arată constituția propusă, care include o Cartă a Drepturilor Fundamentale, Uniunea va putea să semneze tratate În nume propriu, tratate obligatorii pentru națiunile membre. În cele din urmă ar putea obține un

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
să ajute la coordonarea activității Între un anumit număr de jucători, dintre care statul-națiune este doar unul. Rolul principal al Uniunii Europene a devenit orchestral. Facilitează Întâlnirea rețelelor de angajament, care includ statele-națiune, dar se extind În exterior către organizațiile transnaționale, și, În interior, atât către guvernele municipale și regionale, cât și către organizațiile societății civile. Uniunea Europeană este răspunsul la un anumit soi de globalizare - unul pe care vizionării perioadei de după cel de-al doilea război mondial nu l-au anticipat

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
dintre ele a Încercat să-și extindă sfera de influență prin exercitarea unei anumite măsuri de control centralizat asupra țărilor, regiunilor și forțelor comerciale globale. Într-o manieră asemănătoare, În perioada postbelică am fost martorii apariției câtorva sute de companii transnaționale, care au căutat să-și extindă raza de acțiune și influența prin fuziuni și achiziții, care nu țineau seama unor frontiere și stabilirea unor vaste rețele globale de valori. Aceasta a fost epoca operațiilor centralizate și ierarhice de comandă și

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
resursele economice, sociale și politice ale statelor-națiune și de a crea „economii de scară”, o uniune care putea să concureze cu forțele politice și comerciale mai mari din jurul ei. În timp ce una dintre cele două superputeri politice există Încă, iar companiile transnaționale continuă să-și extindă raza de acțiune În fiecare colț al globului, apar forțe de reacție la nivel local și regional care sunt o provocare pentru hegemonia globală, politică și comercială Încercând, În același timp, să-și găsească locul Într-

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
să devină partener al altor grupuri interesate. Accentul a fost pus pe crearea rețelelor transfrontaliere. Ideea era să se stabilească un sistem de referință european. De exemplu, instituțiile de cercetare, care solicitau subvenții din partea Uniunii Europene trebuiau să implementeze rețele transnaționale pentru a reuși să obțină acele fonduri. Multe dintre aceste rețele operează În general Într-o manieră informală. Activitățile lor au loc adeseori În afară sau În paralel cu protocoalele și procedurile oficiale care caracterizează vechiul stil de guvernare de

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
un fel de a treia forță, folosind atât relația cu țara gazdă, cât și cea cu Uniunea Europeană, În scopul promovării propriilor obiective. Adeseori, regiunile ocolesc cele două instituții de guvernare, creând rețele atât Între ele, cât și cu instituțiile globale transnaționale, pentru a-și Îndeplini aceste obiective. Ele au adăugat un nou nivel de angajament În potpuriul politic european. Acum, rețelele de guvernare sunt din ce În ce mai mult constituite din factori la nivel local, regional, național, transnațional și global, Într-o multitudine de

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
ele, cât și cu instituțiile globale transnaționale, pentru a-și Îndeplini aceste obiective. Ele au adăugat un nou nivel de angajament În potpuriul politic european. Acum, rețelele de guvernare sunt din ce În ce mai mult constituite din factori la nivel local, regional, național, transnațional și global, Într-o multitudine de alianțe În continuă schimbare, fiecare dintre aceștia Încercând să influențeze direcția jocului politic. Rezultatul net al luptei prelungite Între antifederaliști și federaliști (dacă să Împingă autoritatea politică mai jos, la nivelul statelor sau dincolo de

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
de către conducerea de la Bruxelles și transmise către celelalte state. Este important să ne reamintim că deciziile de reglementare luate la Bruxelles sunt ele Însuși rezultatul procesului policentric de negociere, compromis și consens, care implică mulți participanti la nivel regional, național, transnațional și global. Întregul proces funcționează În cele din urmă deoarece popoarele Europei doresc ca „problemele fără frontiere” să fie rezolvate de către Întreaga Comunitate Europeană. Atât problema introducerii sau nu a culturilor modificate genetic și etichetatarea alimentelor care provin din acestea

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
decât guvernele și mai ancorate În geografia locului decât corporațiile. Sloganul societății civile este „Gândește la nivel global, acționează la nivel local!”. Organizațiile societății civile acționează adesea peste frontierele naționale În timp ce reprezintă interesele vecinătăților și comunităților locale. Pot fi atât transnaționale și globale, cât și comunale și locale, dovedindu-se astfel agenții sociali ideali pentru a gestiona multitudinea de probleme care confruntă umanitatea Într-o lume mai densă și interconectată. Făcând loc unui nou partener politic Organizațiile Societății Civile au luptat

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
drepturile fiecărei ființe și la indivizibilitatea comunității planetare. Uniunea Europeană a devenit locul În care aceste mișcări au Început să-și facă auzită vocea, atât pe coridoarele puterii, cât și În afara lor. Merită să se remarce faptul că noile OSC-uri transnaționale, active politic și orientate către drepturi, nu au fost primele care au spart monopolul prerogativelor statelor-națiune În arena internațională. Anterior, un alt gen de organizații ne-guvernamentale internaționale, În domeniul profesional și tehnic, au deschis calea pentru noii jucători. Biroul

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
cele două arene. Ele au reprezentat o a treia forță cu o agendă care nu era obligatorie și a căror influență se baza, În mare măsură, atât pe expertiza profesională și tehnică, cât și normele raționale de comportament. Noile mișcări transnaționale În domeniul drepturilor Încearcă de asemenea să stabilească coduri de comportament universal, care nu sunt de natura tehnică sau profesională, ci guvernează Însuși comportamentul uman. Legitimitatea lor nu se bazează pe expertiza profesională, ea decurge dintr-un sentiment profund al

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
În interiorul unei culturi mai mari, care pretinde să reprezinte identitatea națională, au găsit motive să creeze o cauză comună cu Uniunea Europeană. Scoțienii și catalanii, de exemplu, văd Uniunea Europeană ca pe o forță de eliberare. Fiind parte a unui organism politic transnațional de mai mari proporții, le-a indus mai multă putere de manevră În interiorul națiunilor lor. Acum, subculturile locale, legate de regiuni geografice specifice, pot adeseori să ocolească constrângerea statului-națiune și să stabilească legături politice, comerciale și sociale la nivelul Uniunea Europeană

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
nu să-și extindă afiliațiile și aspirațiile de la particular la universal și de la local la global. Este posibil să coexiste și chiar să prospere, Într-o lume cu atâtea loialități divizate? În măsura În care culturile locale se simt amenințate de forțele naționale, transnaționale și globale mai puternice, este probabil că Își vor vedea culturile ca pe niște „proprietăți care trebuie apărate” afundându-se În felul acesta și mai adânc În vechea mentalitate a lui „al meu versus al tău”. Pe de altă parte

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
În joc. Chestiunea soluțiilor de viitor depinde În mare măsură dacă interesele etnice și cele bazate pe drepturi pot găsi un numitor comun Între ele și Uniunea Europeană pe un câmp geografic extins, care se Întinde de la nivel local la arena transnațională. Dacă Uniunea Europeană poate facilita convergența acestor interese diferite În rețele de guvernare europene, scena va fi pregătită pentru un nou soi de politică mai adaptată unei lumi În plin proces de globalizare. Succesul visului european depinde, În mare măsură, de

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
și Întâlnirile la nivel național și regional, au crescut semnificativ În ultimii ani. O bună parte a ambivalenței venită din partea actorilor guvernamentali, dar și sentimentul crescând de frustrare și supărare al activiștilor se datorează agendelor politice aflate În conflict. Mișcările transnaționale ale societății civile Își folosesc influența pentru a obține o recunoaștere crescută a drepturilor universale ale indivizilor - ca și ale naturii - În legea internațională și caută să facă guvernele răspunzătoare În față acestor legi. Obiectivul final este acela de a

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
și pentru mobilizarea suportului public În favoarea agendei drepturilor universale. Ambele sunt implantate În comunitățile geografice și, În același timp, conectate prin activitatea lor dincolo de frontierele regionale și chiar de cele ale Uniunii. Ele sunt, pe de o parte, jucători locali, transnaționali și globali și, pe de altă parte, parteneri politici esențiali pentru un stat reglementator cum este Uniunea Europeană, dedicat promovării atât a diversității culturale, cât și a drepturilor omului universale. Este clar că Într-o lume dominată din ce În ce mai mult de instituții

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
pentru un stat reglementator cum este Uniunea Europeană, dedicat promovării atât a diversității culturale, cât și a drepturilor omului universale. Este clar că Într-o lume dominată din ce În ce mai mult de instituții corporatiste globale, guvernele la fiecare nivel - municipal, regional, național și transnațional - vor trebui să stabilească rețele politice intercorelate cu OSC pentru ca oricare dintre ele să obțină suficientă putere politică pentru a contrabalansa În mod eficient arena comercială. 12. Dilema imigrației Europa este un caleidoscop al diversității culturale. Locuitorii uniunii sunt Împărțiți

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
culturală. Ele nu mai sunt strict legate de geografie, culturile devin Într-o măsură din ce În ce mai mare de teritorializate și mobile. Sentimentul apartenenței unei persoane este mai puțin ancorat Într-un anumit loc, este mai mult o stare mintală. Culturile devin transnaționale și globale, la fel ca și activitățile comerciale și politice. Oamenii trăiesc cultura lor „atât aici, cât și acolo”, notează sociologul german Ulrich Beck47. Cel mai pregnant exemplu sunt fluxurile migratorii recente Între Mexic și Statele Unite ale Americii. Un studiu

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
fi folosite și au fost În dialog continuu cu funcționarii din localitățile lor natale prin intermediul teleconferințelor 48. Primarii mexicani au Întreprins călătorii la New York pentru a supune spre examinare propuneri de investiții comunitare În față asociațiilor de migranți 49. Afacerile transnaționale Îi leagă de asemenea pe migranții mexicani În Statele Unite ale Americii cu cei de acasă. De exemplu, La Puebla Food Corporation, o mică firmă familială producătoare de tortillas din New York, Își conectează operațiile de producție și desfacere cu firme și

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
ale Americii cu cei de acasă. De exemplu, La Puebla Food Corporation, o mică firmă familială producătoare de tortillas din New York, Își conectează operațiile de producție și desfacere cu firme și piețe din Mexic, creînd o versiune proprie a comerțului transnațional. În plus, numărul crescând de imigranți mexicani, care trăiesc În Statele Unite ale Americii, le conferă În plus și putere politică. Politicienii care candidează pentru o funcție În regiunea de sud-vest a Statelor Unite ale Americii, nu pot să spere să fie aleși fără

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
o Franță a baghetelor și beretelor, ci una a lui Allah-u akbar și a moscheelor”, a remarcat sarcastic Mustapha Zergour, directorul unui post de radio franco-arab din Marsilia 56. Diasporele musulmane transformă regiuni Întregi ale Franței Într-o sferă multiculturală transnațională. Mulți dintre imigranți sunt săraci, sunt discriminați, nu au locuri de muncă și trăiesc În ghetouri urbane și suburbane mizerabile, unde criminalitatea este ridicată. Sunt priviți cu suspiciune din ce În ce mai mare și teamă de către populația franceză autohtonă. În același timp, mizeria

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
reședința dintr-un oraș În altul? și, dacă Își iau identitatea culturală cu ei oriunde se așează În lume, astfel Încât pot să fie simultan „atât aici, cât și acolo”, cum putem redefini geopolitica? Politica diasporelor este, prin Însăși natura sa, transnațională și globală În sistemul ei de referință și perspectiva sa. O Europă formată din diaspore culturale din lumea Întreagă devine, de fapt, o piață publică globală. Vechea idee convențională, de a jura loialitate exclusivă țării de adopție, devine din ce În ce mai problematică

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
legate de un anumit teritoriu”13. Cetățenia capătă un caracter din ce În ce mai internațional pe măsură ce activitatea umană devine din ce În ce mai globală. Vechea concepție potrivit căreia cetățenia și naționalitatea se aflau În legătură pare aproape stranie Într-o lume a comerțului global, a mișcărilor transnaționale ale societății civile și a diasporelor culturale mobile. Însuși cuvântul „cetățean” este inadecvat pentru a defini noile drepturi și obligații care apar În societatea globalizată. „Cetățean” provine de la rădăcina latină civis, care Înseamnă „a fi membrul unui oraș”. Drepturile și

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
conferite de statele-națiune și vom Începe să Înțelegem semnificația profundă a experimentului Uniunea Europeană. Sociologul Yasemin Soysal a rezumat-o astfel: „Ceea ce avem este o tendință către un nou model de apartenență ancorat În noțiunile deteritorializate ale drepturilor persoanei”20. Cetățenia transnațională ar putea ajuta la formarea unui nou sentiment de apartenență pentru toți indivizii și grupurile disparate, care nu se mai simt În largul lor ca cetățeni exclusivi ai unei anumite țări cu toate limitele și constrângerile politice care Însoțesc afilierea

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]