13,247 matches
-
lăsat să pieri. Este un lucru extraordinar ce a făcut El și-L laud, și-I cânt, și-L preamăresc în toate zilele mele. Sunt cel mai fericit om că-L am pe Dumnezeu! Sunt nouă luni de zile de când umblu cu Domnul și s-au schimbat destul de multe într-un timp foarte scurt. Eu doresc și vreau ca o viață întreagă să umblu alături de El, iar acum, mai mult ca orice, știu că nimic nu va putea să mă despartă
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
mele. Sunt cel mai fericit om că-L am pe Dumnezeu! Sunt nouă luni de zile de când umblu cu Domnul și s-au schimbat destul de multe într-un timp foarte scurt. Eu doresc și vreau ca o viață întreagă să umblu alături de El, iar acum, mai mult ca orice, știu că nimic nu va putea să mă despartă de dragostea Lui. Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
dans tăcut, subtil... Și în pumni voi aduna, amintirile albastre Firul ierbii-și va-ngropa un oftat de dor și doare Frunze ruginii vor cerne iar tăcerile sihastre Și pe pat de toamne reci mă voi pierde-n calendare... Vor umbla bezmetici anii și-ntr-o clipă de beție Se vor pierde-ntr-un amurg unde lutul îi primește Într-un cerc cu lună plină, vor scânci melancolie Sufletul cel singuratic când Lumina-l primenește... Și-n decorul nemuririi, dintr-o
DE DINCOLO de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345241_a_346570]
-
ce I se pregătea Învățătorului și de care nu fusese vorba în înțelegere inițială), Iuda a azvârlit cu dispreț banii primiți, apoi s-a sinucis. Însă, mă rog, de ce trădare poate fi vorba atunci când Iisus, deși avertizat, a continuat să umble printre oameni și deseori s-a aflat în pericolul de-a fi prins de străjeri. Nici măcar de un denunț nu se poate vorbi, Iisus fiind mult prea bine cunoscut pretutindeni în Palestina. Căci cu sau fără sărutul lui Iuda, identificarea
NEDREPTĂŢIREA LUI IUDA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345218_a_346547]
-
de util, atât pentru mine cât și pentru cei din jurul meu. Am petrecut câteva zile discutând cu locuitorii așa zisei Românii „profunde”, în special prin satele și localitățile din județul Neamț, unul dintre cele mai sărace județe din România. Am umblat printre blocuri dormitor construite în plină Epocă de Aur, un adevărat triumf urbanistic prin care sute de mii de români și-au îndeplinit visul de a lăsa în urmă mizeria și sărăcia lucie pe orizontală și au schimbat-o cu
O fantomă bântuie România și, aparent, nimeni n-o poate învinge () [Corola-blog/BlogPost/338713_a_340042]
-
prin care sute de mii de români și-au îndeplinit visul de a lăsa în urmă mizeria și sărăcia lucie pe orizontală și au schimbat-o cu aceeași mizerie și aceeași sărăcie lucie, dar de data asta pe verticală. Am umblat pe coclauri și drumuri desfundate în care norma este groapa, și nu asfaltul, am umblat prin târguri demne de Evul Mediu, pline în mod paradoxal cu produse made în China, cu tarabe pline cu pantofi de „mort”, târguri de animale
O fantomă bântuie România și, aparent, nimeni n-o poate învinge () [Corola-blog/BlogPost/338713_a_340042]
-
urmă mizeria și sărăcia lucie pe orizontală și au schimbat-o cu aceeași mizerie și aceeași sărăcie lucie, dar de data asta pe verticală. Am umblat pe coclauri și drumuri desfundate în care norma este groapa, și nu asfaltul, am umblat prin târguri demne de Evul Mediu, pline în mod paradoxal cu produse made în China, cu tarabe pline cu pantofi de „mort”, târguri de animale de povară de înhămat la plug în secolul XXI, mall-uri ticsite de lume, pline
O fantomă bântuie România și, aparent, nimeni n-o poate învinge () [Corola-blog/BlogPost/338713_a_340042]
-
mușuroaiele de tinichea. Tuia poartă veștminte moderne, adaptate la anotimpurile comprimate de cel plecat în concediu de odihnă. Marele Boss trimite prin pene de porumbel, gândurile silențioase de Sus. Aud cum scârțaie ușa din gară. Legănatul spontan al balamalelor îmi umblă prin carne. Salcâmii avizi de senzații tari, își continuă balansarea. Spinii sărută în trecere umbrele mele. În gară? Scene de basm:firimituri de băncuțe din secole impare, zmei flămânzi deghizați în căței, pisici cu cozi scuturate, ce captează Wi-Fi-ul la
AZI NORII JOACĂ GOLF CU CÂRTIȚELE de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340238_a_341567]
-
înflorească-acel parfum neconceput... Mi le pictez, când nopțile dispar, În miez de stea, paraclisind trecutul, Și ancorându-le, aproape, de-un cleștar, În lacul nevăzut discut cu Absolutul... AȘ SCRIE NU IMAGINI... Aș scrie nu imagini, nici fantasme- Realii, care umblă printre noi, Trădările, iubirile nefaste, Sunt o alegere a fiecăror doi; Aș scrie gânduri, numai din splendoare, Și triumfale aplauze n-aș cere, Dar știu că lumii îi este oroare, De tot ce astăzi moare... Aș scrie despre frumuseți cu
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
a cuprins nu doresc să mai văd nimic, nu mai vreau să aflu altceva decât noaptea în care mama și-a aprins lumina singură... CUM SĂ MAI DAI? Cum să mai dai când toate-s cu măsură Și cum să umbli printre cei ce mor, Când alte umbre lunecă-n amor Și-același Cer nici astăzi nu se-ndură Să se revolte și să spună: "or Să țină cont de vechea mea Scriptură, Negându-și aplecarea către ură, Sau se vor
UNIVERSUL POETULUI GEORGE TEI de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340243_a_341572]
-
luminoase Ca noi să fim cât mai diferite Și uimitor de frumoase, Atrăgătoare, Să putem opri din cale, Copii, bărbați, femei, Domnișoare Și chiar unele animale Dar mai cu seamă insectele Care din zbor, Se așează ca pe un covor, Umblă pe noi, prin noi, Și ne sărută cu antenele lor moi... - Dar parfumul pe care-l răspândiți la chindie, De unde-l luați, cum îl preparați? - A... acesta este un mister Este biochimie! Așa trăim viețile noastre Grăbit Respectând porunca Domnului
DIALOG CU FLORILE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340295_a_341624]
-
cu leii jigăriți din dotare, însuși dresorul era să fie mâncat. A scăpat la intervenția hotărâtă a stewarzilor. Din afara arenei. Când au devenit prea mari costurile, poporul a cerut reducerea personalului a cărui întreținere devenea un lux. S-a mai umblat la schema de încadrare, au dispărut vreo trei clovni, câteva zeci de șobolani, s-a tăiat suplimentul la vulpile de la ora 10 și 17, însă, tot nu era suficient. Pentru scurt timp, în speranța redresării, a fost adusă o trupă
TABLETA DE WEEKEND (184): CIRCUL DIN DEAL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340373_a_341702]
-
reprezintă în continuare, după cum lesne se poate constata, contribuiția lor concretă de-a lungul unui timp definitiv răpit, până la urmă, umanității și prins cu tristețe în jocul miliardelor de pixeli inconcreți ai new-age-ului contemporan. „Unde mă duci, Pantiușa?/ Taci și umblă! La plimbare!/ Nu mai scos niciodată pe-aici./ Umblă mai repede c-a răsărit soarele!/ Hai, domnule, umblă o dată!” - un dialog sumbru dintre victimă și călău în filmul românesc “Oglinda” (acolo unde moartea își făcea brusc cunoscut chipul prin țeava
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
lor concretă de-a lungul unui timp definitiv răpit, până la urmă, umanității și prins cu tristețe în jocul miliardelor de pixeli inconcreți ai new-age-ului contemporan. „Unde mă duci, Pantiușa?/ Taci și umblă! La plimbare!/ Nu mai scos niciodată pe-aici./ Umblă mai repede c-a răsărit soarele!/ Hai, domnule, umblă o dată!” - un dialog sumbru dintre victimă și călău în filmul românesc “Oglinda” (acolo unde moartea își făcea brusc cunoscut chipul prin țeava revolverului înfipt în ceafa victimei - deținutul Lucrețiu Pătrășcanu - de către
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
până la urmă, umanității și prins cu tristețe în jocul miliardelor de pixeli inconcreți ai new-age-ului contemporan. „Unde mă duci, Pantiușa?/ Taci și umblă! La plimbare!/ Nu mai scos niciodată pe-aici./ Umblă mai repede c-a răsărit soarele!/ Hai, domnule, umblă o dată!” - un dialog sumbru dintre victimă și călău în filmul românesc “Oglinda” (acolo unde moartea își făcea brusc cunoscut chipul prin țeava revolverului înfipt în ceafa victimei - deținutul Lucrețiu Pătrășcanu - de către ucigașul sovietic de serviciu, holbat cu lăcomie perversă la
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
Slujitorii aduseră la cunoștință stăpânului că bătrâna fusese văzută noaptea cum se cațără pe ziduri și gesticulează la cineva nevăzut. Într-o bună zi, prințul Ștefan o chemă la dânsul: - Bătrânico, mi-au spus slujbașii că n-ai somn și umbli noaptea! - Boierule, mă dor mădularele și le mai dezmorțesc din când în când prin ogradă! - Bine, bine, dar pe ziduri ce cauți? Cum reușești să urci acolo unde și cei mai vânjoși flăcăi se tem să se cațere? Dacă aluneci
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
dezmeticească. Însă omul rămăsese marcat pentru tot restul vieții de ceea ce văzuse. Era înspăimântat și bolborosea ceva fără logică: - Muiere goală... Diavoli!... Împielițați dansând... Iaz... Diavoli... Bătrână... Cei doi soți căzură pe gânduri. Le fusese milă de o cotoroanță care umbla cu necuratul. Se temeau ca nu cumva făcăturile și vrăjile sale să nu aducă năpastă familiei și slujbașilor. Așteptară până se făcu seară și, după ce baba o zbughi călare spre codru, stăpânii pătrunseră în încăperea acesteia. Ce descoperiră acolo îi
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
înnebunit! - zise vrăjitoarea. - Femeie, se răsti bărbatul, te-am adus de pe drumuri în casa mea, ți-am oferit o cameră cu pat și hrană fără să-ți cer vreo răsplată. Ți-am îndeplinit poftele ca unei bunicuțe, iar tu îmi umbli cu necuratul? Baba tresări, apoi cu obrăznicie replică: - Sunt zvonuri, clevetiri... - Dar ăsta ce-i? - și-i vârî manuscrisul sub nas. Vrăjitoarea rămase o clipă stană de piatră. Nu se așteptase la așa ceva. Căzu în genunchi. - Recunosc că-i al
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
de stare și infinit suspendând ruga la cuvânt. Lanțuri înfășoară mintea, turma durerilor sparge lumina, scapă nemurirea din noroc, fierul târăște destine ascunse. Murim clipe de fapt și de nimic, un preț ne strigă vina, regretul e plictis. Pe unde umblă noaptea sfârșită de zăpezi? de ce o piatră curge din palme și nu vezi? De-am putea alege să retrăim clipele frumoase și-am rămâne doar într-un dans aproape, le-am dizolva ruga, cerul ar avea forma palmelor cu miros
AJUNGI SĂ BEI VIAŢA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340433_a_341762]
-
lor, ca să înțeleagă mai bine ce putem aștepta de la viitor. Ca să priceapă ce au de făcut pentru ca inteligența acestui pământ să nu plece, ca de atâtea ori, spre orizonturi mai bune. Le-am spus studenților de multe ori că am umblat peste tot pe glob, dar nicăieri nu e ca acasă, și că oricum lumea nu mai e un loc generos și primitor în condițiile atâtor amenințări. Dar atașamentul față de casă și de familie e suficient ca să-i țină aici? Nu
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
imagine teribilă în Occident la care va trebui muncit mult pentru îndreptare, dar, în rest, sunt oameni ca și noi, cu probleme, cu dificultăți, numai cine nu-i cunoaște și nu știe regulile societăților în care activează crede că acolo umblă câinii cu covrigi în coadă. Paul POLIDOR: Mulțumindu-vă pentru amabilitatea de a răspunde întrebărilor noastre, la finalul „decalogului” v-aș pune o întrebare sinonimă unei profesiuni de credință: credeți că mai poate fi „resetată” relația umană, morală, pe care
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
știu dacă, la începutul fiecăruia dintre cele douăsprezece cicluri poetice, mai erau necesare alte „lămuriri” (rezumări a ceea ce urmează), deoarece consider că rolul unui artist e nu să-și explice opera, ci s-o creeze. Artistul se dăruiește, dar opera umblă singură prin lume. Materialul cărții este distribuit în mai multe părți denumite suplimentar „capitole”, fiecare centrându-se în jurul unei teme poetice. În succesiunea lor, autoarea urmărește un suiș intim și estetic, de la poezia psaltică la cea ludică, de la invocarea divinității
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
aveți un cățel de rasă japoneză și mai ales să se numească Maximilian. Imaginea de cel mai puternic om al planetei devine vulnerabilă și, în consecință, dă apă la moară dușmanilor noștri tradiționali. Să vă dau un exemplu! Președintele rus umblă cu urși după el, iar în birou, la picioare, îi stă un Barzoi uriaș. Eee! Altă imagine! - Bă și de unde dracu’ să iau eu acum un urs!? - Nici nu se pune problema! Analiza departamentului special a arătat că ați fi
CEL MAI PUTERNIC OM AL PLANETEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340447_a_341776]
-
înțelept nea Dobrică și habar nu avea atunci că vorbele astea îi vor salva viața bietului Verdunel, peste amar de ani. Având parte de o asemenea pregătire ajunsese vestit pentru priceperea sa și, ca să se dea intelectual, mai ales că umbla, așa cum știm, numai în halat alb și cu stetoscopul agățat de gât, a mai citit, noaptea când ceilalți dormeau frânți de muncă: După douăzeci de ani, apoi, prins de vraja poveștilor, Vicontele de Bragellone. Ajunsese să îndrăgească atât de mult
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
în capul rândului de elevi pentru a le da explicații, fiindcă el chiar știa despre ce este vorba dat fiind lecturile sale de bază. Numai că, după puțin timp de la intrare, Verdunel, cu toate informațiile sale, amuți și începu să umble ca un năuc fiindcă totuși, Al. Dumas nu se prea pierduse în descrieri de palate cu atât mai mult cu cât acțiunile cărților sale se petreceau pe vremea tatălui lui Ludovic al-XIV-lea, un tip mult mai modest, dacă se poate
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]