5,204 matches
-
așa că-i așa?“: „Un om înaintat în vârstă este întotdeauna debilitat fizic. Cea mai mică afecțiune, chiar și o banală gripă, îi poate fi fatală.“ „Când ești tânăr, visezi și te aștepți ca dragostea să-ți aducă fericirea eternă, dar vârstnicul știe că fericirea nu există decât în rare și norocoase clipe.“ „Nu există asociere de durată între oameni. Foarte rar se încheagă prietenii care să dureze o viață. Mai devreme sau mai târziu totul e tulburat, stricat, mânjit, pentru că răutatea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lirismul lipsește din versurile lui Ioan Fărcaș. Cine le citește așteaptă în zadar să simtă o undă de emoție în aparatul cardio respirator. Ca in povestea cu Tanta Si Costel... „Copii și tineri, respectați și prețuiți părul alb și înțelepciunea vârstnicilor! Ajutați-i să-și scoată din minte ideea că ei sunt o povară pentru familie și societate! Acordați-le sprijinul moral pentru a-și păstra demnitatea și încrederea în viața și destinul lor!“ Aceste fraze, scrise în limba de lemn
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
desăvârșire de lirism, prezentate drept poeme. Autorul își închipuie în mod naiv că simpla rupere a frazelor și așezarea lor sub formă de versuri transformă proza (administrativo gazetărească) în poezie: ‹ „Copii și tineri, / respectați și prețuiți părul alb / și înțelepciunea vârstnicilor! /... / Ajutați-i / să-și scoată din minte ideea / că ei sunt / o povară pentru familie și societate! / Acordați le / sprijinul moral / pentru a-și păstra / demnitatea și încrederea/ în viața și destinul lor!“ (Îndemn) Alte „poeme“ cuprind nu apeluri, ci
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu un mârâit de putere flască. El chiar nu părea să-și cunoască vârsta sau la ce punct din viață se află. Se vedea după mers. Pe străzi era tensionat, iute, eratic de ușor și nesăbuit, cu părul său de vârstnic zburlit pe ceafă. Trecând strada, ridica umbrela Înfășurată și arăta cu ea mașinilor, autobuzelor, camioanelor În viteză și taxiurilor ce se Îndreptau amenințător spre el direcția În care intenționa să meargă. Putea fi călcat, dar nu se putea dezbăra de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fundul aproape de podea, cu capul mare creț cu fundița roșie - o Întreagă viață acolo. Melancolie. Chiar dacă nu ar fi fost războiul. Totuși, furt! Asta era grav. Iar furtul de proprietate intelectuală - și mai rău. Și În Întuneric cedă cumva slăbiciunii vârstnicilor. Prea bătrân pentru așa ceva. Înaintând anevoie ținându-se de balustradă pe luxul obositor al covorului. Locul lui era la spital. O rudă În vârstă În sala de așteptare. Mult mai potrivit. La primul etaj, dormitoarele. Se mișcă cu precauție În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la Hamlet când simte acea umilință, doctore Lal, spunând „eu... Îmi vărs În vorbe focul; ca o târfă.“1 — „Înjur Întocmai ca o târâtură...“2 — Da, acesta este citatul complet. Sau lui Polonius, „Vorbe, vorbe, vorbe“. Vorbele sunt pentru cei vârstnici sau pentru tinerii care au inima bătrână. Desigur vorbim despre condiția unui prinț al cărui tată a fost ucis. Dar când oamenii dintr-un dispreț față de neputință și față de vorbăria paralizată se avântă la fapte nobile, oare știu ce fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
reală și a căzut victima unui scenariu occidental de distrugere a socialismului în Europa de Est. N-aș fi băgat niciodată în seamă tendința dacă n-aș fi remarcat că ea se răspândește, în loc să scadă firesc, grație biologiei. Nu o propagă doar vârstnicii incapabili să facă față unor schimbări radicale, cum sunt cele de după 1989, ci și tineri care cunosc sistemul ceaușist doar din povești. Pe terenul nostalgiilor se întâlnesc și cei care au cunoscut realitatea și și-o rememorează selectiv, și cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
bine că cele spuse de ea s-au adeverit. În cel de al doilea an de când venise Prințesa în șatră, a fost o vară fierbinte, așa cum și în zilele noastre au existat luni caniculare și secetoase încât oamenii, mai ales vîrstnicii nu puteau merge pentru treburile pe care le aveau decât dimineața sau înspre seară. Mulți dintre cei care circulau purtau sticle cu apă pentru a bea câte o gură din când în când. În unele localități din sudul țării, sub
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
bună parte din obligațiile de supraveghere a frățiorilor le revenea lor și le diminua sensibil timpul afectat pentru joacă și pregătire a lecțiilor. Destul de des înghețau alături de tata pe la cozile nocturne de la Alimentara și își puneau și ele întrebările-problemă ale vârstnicilor: Dacă nu bagă unt și parizer, ce ne facem? Dar lapte? Că lapte-praf nu au mai băgat de două luni! Biscuiți și bombonele nu se mai găsesc nici ele de o bună bucată de vreme! Și nici lemne nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
întreg alaiul porni în cântece și dans către masa așezată în poiană, pe iarbă, unde, printre sălcii, torcea ca un motan leneș un pârâiaș, întregind decorul natural. Cântecele, dansurile, felicitările către miri și părinți, de către grupuri constituite din tineri și vârstnici, se ținură ca un lanț ce părea a nu se mai sfârși. Bulibașa, printr-o ridicare de mână, stopă totul. Ținu să adreseze tinerilor un cuvânt încărcat de învățăminte, prin care le cerea, în primul rând, să nu umbrească nici
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
alături și să se gîndeacsă la sine ca la un zeu. Păstrînd teroarea demonică a orgiei, zeul ce-ntr-adevăr ridică fața e tot al nostru: un chip obosit, mahmur de propria noastră beție. Între sex și înger au trecut milenii. Și vîrstnicii privesc cu suspiciune reîntîlnirea cu prietenii copilăriei. Se tem de amintirea îmbătrînită. Spațiul devine licoros, prelungit. În cameră, prin zgomotul monitoarelor și răpăitul ploii care îneacă vocile, Don Juan îl simte pe bolnavul V. și nu-i convine acest viitor
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Judecătorul pe care-l simt încă în mine așa cum mă retrag prin grădini fosforescente. V. cel din sticlă, cu mișcări încete își eliberează umerii de ghearele păsării violet. Ea își ia zborul tăcută pierzîndu-se deasupra mării. Pereții transparenți au dispărut. Vîrstnicul se apropie de imaginea lui V. tînăr. Întinde mîna către el și cele două siluete se întrepătrund ca atingerea trupului cu reflexia sa, la scufundarea în apă. Și totul devine fluid căci această alăturare, tulbură. V. tînăr, mă dor teribilismele
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
întotdeauna plin de grație, cu vîsle care păreau prea lungi pentru linia lui suplă. Am ajuns să cunosc echipajele, băieții și bărbații care mergeau pe apă în fiecare zi, pe orice vreme pentru că se pregăteau pentru o competiție. Domni mai vîrstnici care se întîlneau la ora fixată, sporovăind de cum se îmbarcau și făcînd glume despre primele lovituri, dar totuși dovedeau o surprinzătoare seriozitate, adevărată încrîncenare, în a-și îmbunătăți coordonarea care lăsa de dorit, a-și struni mușchii lăsați și burțile
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Scundul și tovarășul lui înalt vîsleau încă în dreptul nostru, remarcabil de lin. Cîștigaseră chiar un mic avans față de noi, dar încă nu mă îngrijoram de asta. Pe culoarul îndepărtat, deținătorii titlului nu dispăruseră complet din cîmpul meu vizual, semn bun. Vîrstnicii se luptau să recupereze, start precaut, într-o barcă pe care nu o cunoșteau întru totul, prevăzuți cu o doză de rutină pe care o lăsau acum să-i conducă. Cele două echipaje roșii abia dacă mai erau în competiție
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
încă acolo. Am aruncat din nou o privire lateral și numai ce l-am putut vedea pe insul mărunt portocaliu, privindu-mă. Cu gura larg deschisă, semăna cu o pasăre trăgîndu-și suflarea. Bătaia lui era mai înaltă decît a mea. Vîrstnicii erau și ei de luat în seamă, experiența compensînd lipsa lor de disciplină. Oare cei de lîngă noi și bărbații de pe culoarul unu își măriseră avantajul față de noi? Tricourile albe cu stea roșie se apropiau. Am văzut, lîngă mine, cum
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
mai repede. Chiar înainte de a ajunge la tribună, am văzut tricourile bleumarin din nou, în dreptul nostru. Atsma și Van Groningen părăsiseră culoarul de lîngă noi, dar asta nu conta, erau în urma noastră și erau doar dezavantajați de dîra noastră. Totuși, vîrstnicii găsiseră resurse interioare, ori găsiseră o soluție de moment pentru a salva situația, și acum ni se alăturau cu o viteză surprinzătoare. Cu fiecare bătaie vîjîitoare pe care o executau, vedeam apropiindu-se steaua roșie de pe spatele lor. Prora lor
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
10. Soarele strălucește accentuat, cerul e albastru-siniliu - pronunțat, vântul adie leneș unduind printre crengi, iar sub pomi și vița de vie se simte o răcoare plăcută. În această situație există un real pericol de insolație mai ales pentru copii și vârstnici. Până la orele serii am citit lucrarea istorică „Posada”, de N. Stoicescu și Florian Tucă, cu ample completări din Andrei Pandrea. Înșiși autorii menționează contribuția esențială a lui Andrei Pandrea, privind localizarea la fața locului pe când acesta se afla medic de
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
religioși le introduc în cap ideea, că după moarte, va veni cineva și-i va învia din mormânt. Instinctul de conservare le insuflă oamenilor o dorință de viață foarte puternică, care se manifestă la orice vârstă, dar fără limite la vârstnici. Așa încât ei sunt foarte vulnerabili. „Prădătorii” (Mircea Malița 2010, (14)) abuzează de ei, le promit învierea și viața veșnică. Oamenii cred în astfel de povești, deși încă nu a înviat nimeni din cei morți, în cele zeci de milioane de
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
o trăiesc copiii orfani ori abandonați nu poate fi compensată de nimic altceva. Neputință Nu poți fi corect și neîntinat într o adunătură de răufăcători. Preocupări Pe adolescenți și tineri îi preocupă cel mai mult aspectul fizic și dragostea. Prioritatea vârstnicilor este sănătatea și tihna sufletească. Sfat Un sfat bun, oferit cu sinceritate și la timpul potrivit, te poate feri de unele neplăceri și greșeli. Trecutul Pentru vârstnici, principala realitate și unicul domeniu de referință este trecutul. Prezentul Singura dimensiune temporală
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
adolescenți și tineri îi preocupă cel mai mult aspectul fizic și dragostea. Prioritatea vârstnicilor este sănătatea și tihna sufletească. Sfat Un sfat bun, oferit cu sinceritate și la timpul potrivit, te poate feri de unele neplăceri și greșeli. Trecutul Pentru vârstnici, principala realitate și unicul domeniu de referință este trecutul. Prezentul Singura dimensiune temporală acțională pentru copii este prezentul. Senectute Senectutea este mai ușor de parcurs pentru cei ce se pot deplasa și nu și-au pierdut limpezimea minții. Vârstă Nu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
realitate și unicul domeniu de referință este trecutul. Prezentul Singura dimensiune temporală acțională pentru copii este prezentul. Senectute Senectutea este mai ușor de parcurs pentru cei ce se pot deplasa și nu și-au pierdut limpezimea minții. Vârstă Nu toți vârstnicii sunt bătrâni. Naivitatea Naivitatea este acceptabilă și chiar plăcută numai la copii. Îndemn Întovărășește-te cu omul înțelept și ferește-te din calea celui cu minte puțină! Prostia Prostia este inofensivă în stare latentă și devine primejdioasă în stare acțională
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ochelari rotunzi și demodați, avea părul mare, lăsat în neorânduială, peste urechi, purta un trenci albineț, pururea ponosit, pe care arareori și-l scotea, ca să și-l atârne, printr-o mișcare vioaie, pe brațul stâng. Îndată ce turiștii o droaie de vârstnici gravi și simandicoși, de cucoane cu ifose și, mai cu seamă, pâlcurile zglobii de tineri și de tinere năbădăioase se răspândiră ca boabele de mărgean pe o placă de sticlă, prin iarba imensului luminiș, Profesorul scoase o lulea năstrușnică, sculptată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
normal (comun), regim (la recomandarea medicului) și meniu fără carne de porc pentru deținuții cărora religia nu le permite consumul cărnii de porc. La curțile de plimbare, pe lângă alte criterii, i-am separat în funcție de vârstă și starea de sănătate, astfel încât vârstnicii se plimbă sau joacă cărți, șah, table, iar cei tineri, fotbal sau fotbal-tenis. Surpriză: de Craciun, doi deținuți, care din proprie inițiativă au împodobit secția cu ghirlande făcute de ei din hârtie colorată manual. Cu cine aș sta cinci minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ei discutau, cu o anume gravitate, lucruri importante, desigur. Un spațiu decent, Thomas s-a bucurat: urmașul său Într-un astfel de loc, seara, după cursuri, cu o astfel de lume se va Însoți, peste doi trei ani. Erau și vîrstnici, perechi. Veneau din tinerețe acolo, nu era exclus; cuplurile de bunici nu se lăsau; poate, la una din mese, unul dintre nepoți Îi vorbea iubitei despre viitor. Așa cum și fiul său, Își zicea Thomas, va face nu peste multă vreme
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
repede, fără efort, Doamne, numai cîtă sămînță Înghițiseră, gratis, tipele cu care tot umblase În anii aceia! Iar cîștigul de la Cryos tot cu ele Îl prăpădise. Și pe benzina pentru motocicletă, cînd Îi mai rămînea vreun ban netocat. Tinerețe. De parcă vîrstnicii erau niște Îngeri. Se preocupau de afaceri, de politică, Îi judecau pe juni, se străduiau să termine pentru totdeauna cu Christiania, locul din care porneau tot felul de pilde nepotrivite pentru fii, fiice, nepoți, ce iad! Niște fățarnici, În timp ce lui
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]