6,587 matches
-
aur,/ Și rubin la orizont”), și cînd o înfățișează în ultima fază cromatică („Aurora violetă/ Se pătează de culori”). în „Alb” însă cuvîntul „auroră” dobîndește un soi de majestate din cauza entuziasmului cu care e trăită clipa: „în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a răsfirat pe neuitatele cărări”. Am motive să cred că la Bacovia, de fiecare dată, culoarea e naturală, „reală”. „Voi scrie un vers, cînd voi fi liniștit...” Am probat de numeroase ori adevărul celor spuse de poet
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în „Notița” (o, ce notiță: sînt peste 60 de pagini!) despre Charles Baudelaire, Théophile Gautier amintește de cazul lui Fernand Boissard care, tînăr, părea „mai bine dotat” decît autorul Florilor Răului. Avea o „sănătate à la Rubens”, picta, cînta la vioară, organiza cvartete, învăța limbi străine, făcea sonete, se distingea prin „ușurința de a inventa cuvîntul și fraza” ( l’invention du mot et de la phrase). Acest Boissard promitea mult în fiecare din domenii, dar nu s-a ilustrat deplin în nici unul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în degete și rezistență la efort. Freca, din veche obișnuință, dacă pot să zic așa, un arcuș pe strune, monoton; se îngîna, în singurătate, gîndindu-se aiurea ori la sine, ca-n „Toamna murind”, în care penultimul vers e „îmi cade vioara și cad ostenit”. (Opere, 1978, p. 307) E drept, sînt cîteva povești și un poem (de Petre Pascu) 334 Constantin Călin despre el și vioara sa, ba și o fotografie cu ea (din 1956), însă nu ținînd-o sub bărbie și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aiurea ori la sine, ca-n „Toamna murind”, în care penultimul vers e „îmi cade vioara și cad ostenit”. (Opere, 1978, p. 307) E drept, sînt cîteva povești și un poem (de Petre Pascu) 334 Constantin Călin despre el și vioara sa, ba și o fotografie cu ea (din 1956), însă nu ținînd-o sub bărbie și cu arcușul gata de atac, demonstrativ, ci ca pe o relicvă, tremurător. Chiar dacă poetul a acreditat legenda de compozitor și interpret („fac muzică”, îi declara
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
legenda de compozitor și interpret („fac muzică”, îi declara lui I. Valerian), n-o consider o explicație suficientă pentru muzicalitatea versurilor sale. N-am să pun niciodată aceasta pe seama faptului că și le potrivea și le însoțea cu cîntece de vioară. Dacă relația ar fi una de cauză și efect, ea ar trebui să funcționeze și la alți poeți cu calități de instrumentiști. Bacovia lua „note”, adică făcea însemnări, care aveau un ton, nu aranja portative. Apropo, nu-i ciudat oare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a condițiilor în care se cînta, ea avea sonorități metalice, de trompete, sau stridențe vocale. Muzică „de noapte”, cîntată tare, în aer liber sau muzică lăutărească amestecată cu zgomotele localurilor de consum. Mai rar muzică de salon, la clavir și vioară. Uverturile, rapsodiile, ariile din opere romantice, valsurile, cîntate de fanfare (sau „harmonii”), aveau alte culori decît cele pe care le știm azi. De aci și efectele lor diferite: „Și tot orașul întrista,/Fanfara militară”. („Fanfară”) Sau: „Orchestra evoca anii tineri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași, Băișoara-fluierași, Racoviță-fluierași, Vaideenifluierași, Horezu-fluierași
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea turistică Miraj; RUNCU. - etnografie și floclor: - cor țărănesc laureat - centru artizanal: ii, covoare etc. - muzeu sătesc În satul Dobrița, - taraf cu soliști, vioară, contrabas, cobză. - m. n.: „Inel”pe valea Sohodolului (chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș); - cabana Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
-i promova ca o reușită care îmbogățește european brandul mai curând provincial al urbei noastre. Adrian mi s-a părut atunci (și multă lume a luat de bună această imagine înșelătoare) un om interiorizat, singuratic, ușor distant. Un virtuoz al viorii și un om devorat de pasiunea pentru muzică, care face în mod conștient un pas înapoi pentru a se distanța de o lume dominată de zgomot și de o pestilențială incultură. L-am revăzut apoi, la fel de singuratic, îmbrăcat în piele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aici, tot așa cum pierderea ireparabilă suferită de familie și colegi e, omenește vorbind, indescriptibilă și de neconsolat. Altceva aș vrea să evoc acum. Într-un interviu acordat unui cotidian național cu câteva zile înainte de dispariția sa tragică, Adrian spunea că "vioara și motocicleta seamănă. Pentru amândouă îți trebuie nervii tari, talent, dedicație; ele pot fi vii în mâinile care trebuie". Este aici o cheie de citire a felului în care artistul și-a trăit viața nedrept de scurtă. Contrar opiniei generale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
manifestările culturale să le zicem clasice, de cultura oficială, de establishment fără echivoc axiologic. Unii au ei înșiși talent artistic și, în momentele de respiro pe care profesiunea din care-și câștigă existența le îngăduie, scriu, pictează, cântă la pian, vioară ori alt instrument muzical ale cărui secrete le-au deprins și exersat din copilărie. Ce se poate face, însă, pentru cealaltă parte, majoritară, a unei societăți pentru care, dintr-un cumul de motive obiective și subiective, cultura nu constituie o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
febra iubirii de muzică simfonică a fraților Bujor și Dan Prelipcean, Cvartetul VOCES există neîntrerupt la Iași și pe marile scene ale lumii, de mai bine de patru decenii. Celor doi visători li s-au alăturat inițial Adrian Anania la vioara a II-a și Gh. Haag la violă, pentru ca formula să fie definitivată, câțiva ani mai târziu, cu Anton Diaconu și Constantin Stanciu. După retragerea discretă și prematură a lui Anton Diaconu în veșnicie, vioara a II-a a revenit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
alăturat inițial Adrian Anania la vioara a II-a și Gh. Haag la violă, pentru ca formula să fie definitivată, câțiva ani mai târziu, cu Anton Diaconu și Constantin Stanciu. După retragerea discretă și prematură a lui Anton Diaconu în veșnicie, vioara a II-a a revenit unui tânăr talent, discipol al lui Buj, Vlad Hrubaru. Cvartetul, devenit cel mai longeviv și mai prestigios din țară, a avut șansa unui discipolat fecund cu maeștri ai genului, cu artiști fabuloși, cei mai buni
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
când sămbie, când să-njure. Am luat cenușa morților din vatră Și am făcut-o Dumnezeu de piatră. Hotar Înalt, cu două lumi pe poale, Păzând În piscul datoriei tale. Durerea noastră surdă și amară O grămădii pe-o singură vioară, Pe care ascultând-o a jucat Stăpânul, ca un țap Înjunghiat. Din bube, mucegaiuri și noroi Iscat-am frumuseți și prețuri noi. Biciul răbdat se-ntoarce În cuvinte Si izbăvește-ncet pedesitor Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndreptățirea ramurei obscure
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
impună mai multe datorii decât drepturi. Ultima parte a structurii alternează elemente mai vechi ale dezvăluirii unora din cheile creației argheziene cu explicația finalității ei. Iată-le pe cele dintâi: "Durerea noastră surdă și amară / O grămădii pe-o singură vioară”, ceea ce vrea să sugereze destul de clar imensul efort de condensare a unei energii debordante: „Slova de foc și slova făurită / Împărechiate-n carte se mărită / Ca fierul cald Îmbrățișat În clește”... unde ni se oferă o formulă plastică a caracteristicii esențiale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a caracteristicii esențiale a poeticii argheziene, care consistă pentru cei mai mulți dintre comentatori, În Îngemănarea echilibrată dintre autenticitatea unei inspirații viguroase și forța de prelucrare a unei tehnici artistice de o originalitate desăvârșită. Este curioasă reacția „stăpânului” la ascultarea cântecului de vioară: „... ascultând-o a jucat / Stăpânul ca un țap Înjunghiat”. Dar cântecul nu e de fapt, după cum versurile o arată fără echivoc, decât expresia cea mai directă a „durerii surde și amare” și de aici cu siguranță mișcarea convulsivă cu care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reliefeze obiectul, dimpotrivă, Îi estompează conturul, Îl dizolvă, Într-un fluid unic, În stare să impună o anumită stare de spirit. Culorile, ca și instrumentele muzicale, au rolul de a sugera o stare sufletească. Astfel, melancolia gravă este sugerată de vioară și clavir, În timp ce sentimentul de monotonie este dat de culoarea violet, de armonică și fanfară. Violetul indică, de asemenea, o tristețe cosmică. Nevroza este sugerată de verdele crud, roz și albastru, muzical, este susținută de violină și de flaut. Galbenul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
discuție ideea promovării valorilor naționale peste hotare. Multe dintre lucrările compozitorului finlandez au intrat în patrimoniul național, complexitatea culturală a personalității sale oferind Finlandei popularitatea lucrărilor sale. Una dintre cele mai populare lucrări ale compozitorului este Op. 47, concertul pentru vioară și orchestră în re minor. Lucrările sale au devenit cunoscute în întreaga lume, inclusiv Ateneul Român a organizat în nenumărate rânduri concerte care au fost dirijate de Horia Andreescu pe lucrări semnate de Jean Sibelius 413. "Finlanda, ce știm noi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Gustav Mahler menționează că ultimul concert al stagiunii de cameră de la Ateneul Român a aparținut invitaților din Finlanda, Jalas Chamber Orchestra, avându-l drept dirijor pe Juhani Numminen. Jaana Ranta la flaut, Marius Jarvi la violoncel și Ion Buinovschi la vioară au interpretat piese de Oskar Merikanto, Taivo Kuula, Grieg și Sibelius 420. În Festivalul "G. Enescu", săptămâna a treia. Cronică de festival, realizată de Anca Florea, este lăudată prestația Filarmonicii din Helsinki, aceasta fiind "o adevărată incitare prin sonoritatea caldă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
au reușit să impresioneze publicul și să-l convingă de frumusețea muzicii finlandeze 432. În data de 22 septembrie 2005, Trio Apollo din Finlanda susținea un recital în Aula Muzeului Național "George Enescu". Membrii trioului au fost Pekka Pohjankoski la vioară, Jussi Makkonen la violoncel și Jere Saarainen la pian. Programul a cuprins lucrări de Jean Sibelius, George Enescu, Oskar Merikanto, Armas Järnefelt, Toivo Kuula, Einar Englund, Matti Rautio și Aulis Sallinen 433. Repere clasice pe scurt Europa muzicală la București
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ungureanu, autorul acestui articol, se referă aici la aceeași trupă. Finlandezii de la Nightwish i-au lăsat impresia autorului că țintesc mereu succesul. Lucru pe care au reușit să-l și obțină, prin prezența scenică, prin virtuozitate la instrumentele folosite (pian, viori, violoncele, alămuri simfonice), prin muzicalitatea pieselor, unde este "totul executat rapid, înregistrat impecabil, finisat la detaliu, cu accente puse exact acolo unde așteptarea incipientă, antrenată în alte sesiuni, a rockerului cu/de firmă atinge punctul culminant"532. Rândurile care urmează
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Se mai precizează faptul că "lucrările expuse fac o succintă trecere între cadrele "generale" (la Mircea Cîrtog - care prezintă aici încercări de inovație în grafică) și cele cu nuanțe personale (la Elina Maria Laukkarinen)"645. Gheorghe Fabian prezintă în articolul Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene un eveniment muzical găzduit de orașul Craiova. A doua manifestare a tripticului a debutat sub bagheta dirijorului Konrad von Abel, muzica finlandeză fiind o încântare pentru auditoriu. "Debutând cu muzica Titanului de la Bonn, mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
eveniment muzical găzduit de orașul Craiova. A doua manifestare a tripticului a debutat sub bagheta dirijorului Konrad von Abel, muzica finlandeză fiind o încântare pentru auditoriu. "Debutând cu muzica Titanului de la Bonn, mai precis cu Uvertura Fidelio și Concertul pentru vioară, seara inaugurală ne-a impresionat prin seriozitatea demersului interpretativ conferit Simfoniei a II-a de Jean Sibelius, o capodoperă de valoare incontestabilă a muzicii finlandeze"646. Discutând problematica devalorizării cărții și raportul cu sistemul de educație, în articolul Colocviile Revistei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Nicio artă, în "Familia", an XLVII (147), nr. 7-8 (548-549), iulie-august 2011, p. 82. *** Euphorion, în "Observator cultural", nr. 24, august 2000, p. 25. *** Expoziția de fotografie New Painting, în "Observator cultural", nr. 136, octombrie 2002, p. 24. Fabian, Gheorghe, Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 9, 2011, p. 14. *** Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF). Ediția a III-a (28 mai-6 iunie), în "Observator cultural", nr. 223, iunie 2004, p. 30. Flămând
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
9, septembrie 2011, p. 28. 644 Cosmin Dragoste, Eșecul unei utopii, în "Mozaicul", serie nouă, an XI, nr. 8, 2008, p. 13. 645 Mihaela Velea, Artfair, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 2, 2011, p. 18. 646 Gheorghe Fabian, Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 9, 2011, p. 14. 647 Mădălina Dăscălescu, Roxana Ilie, Roxana Neacșu, Laura Nisipașu și Ioana Zăbavă, Colocviile Revistei Mozaicul, ediția a XIV-a. Drumul cărții. Sistem sau
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]