4,793 matches
-
face abstracție. Natural că acest grup de suferințe nu constituie obiectul direct al psihiatriei, nefiind o stare de „boală” așa cum este acceptat acest termen în sfera gândirii și a practicii medicale. Este vorba de un grup particular de suferințe care pun în discuție raporturile Eului personal cu conștiința morală a persoanei. Este vorba de o categorie de suferințe raportate la valorile morale ale individului, la responsabilitatea morală a acestuia față de el însuși, dar și față de celelalte persoane. Suferințele psiho-morale nu sunt boli. Ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnificația acestor fenomene pseudo-clinice care apar „în paralel” cu boala de bază. Trebuie explicate motivația și scopul producerii lor. Astfel pusă problema, rezultă în mod cert că este acceptat faptul că apariția acestor forme de manifestări subiective „elaborate” de către bolnav, pun în discuție natura și dinamica Eului personal al acestuia. Să le analizăm în continuare. Tablourile clinico-psihologice Așa cum spuneam deja mai sus, prin tablouri clinico-psihologice înțelegem totalitatea manifestărilor, cu caracter atitudinal, elaborate de bolnav ca o reacție subiectivă trăită față de existența unei boli
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenele psihice morbide, în conformitate cu o metodologie riguros specifică, cu un plan sau model de gândire și cu un scop precis. Ce se află însă dincolo de aceste „intenții metodologice”? Care este semnificația morală a acestora? Din punct de vedere etic, psihopatologia pune în discuție o problemă esențială: care este semnificația nebuniei? Este nebunia un fenomen uman, sau este o boală? Este nebunia un fenomen ontologic, sau o suferință medicală? Și una și alta. Mai exact este un fapt ontologic medicalizat. Dar, spre deosebire de celelalte boli
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu sară în apă ca să-l salveze. Ce sunt? Un ansamblu de relații. Cine sunt? Posibilele și imposibilele pe care le atribui altora, prin care mă leg de semenii mei. Acest mod de a-i privi și asculta pe ceilalți pune în discuție o evidență majoră pentru omul modern: ideea de individ. Cînd suntem surprinși, contrariați de celălalt? Nu cumva cînd ceea ce zice sau face contrazice posibilele și imposibilele pe care i le atribuim? Nu cumva descoperim posibilele și imposibilele pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
economice". Ar fi sfîrșitul lumii? CINISMUL COMPLEXITĂȚII LUMII Lumea modernă este complexă. Complexitatea lumii a devenit o evidență pentru omul modern. A fi modern și inteligent înseamnă a decreta lumea modernă, complexă. Complexitate, inteligență, modernitate sunt trei idei indisociabile. A pune în discuție, astăzi, evidența complexității lumii moderne este un act impertinent, suspect, pentru că antimodern. Merită să lămurim un aspect ambiguu. Nu discutăm aici conținutul științific al conceptului de complexitate, nu e vorba să repunem în discuție utilitatea acestei idei, de exemplu pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mînă de oameni, de cealaltă parte o sărăcie imensă, de nejustificat), înseamnă să fim lipsiți de inteligență? A concepe idee simplă că este posibil să construiești o lume bazată pe fraternitate, înseamnă să nu fii dotat cu inteligență? De ce să pui în discuție argumentul complexității lumii, de ce să accepți să treci drept lipsit de inteligență? A repeta că lumea e complexă nu e, în fond, un mod cultivat, aparent științific, de a justifica pasivitatea, acceptarea inacceptabilului pe pămînt? Argumentul complexității lumii moderne nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nu contrazice în nici un fel postulatul discontinuității. Probabilismul care impregnează științele umane nu este un mod savant de a reduce, de a nega libertatea și responsablitatea oamenilor? Bourdieu explică, spre exemplu, că e în mare măsură improbabil ca agenții să pună în discuție structurile sociale, că cel mai probabil este ca ei să joace în interiorul acestora. Explicațiile sale, care se vor științifice și critice, nu reduc, oare, incertitudinea în privința comportamentelor noastre, în sensul aservirii față de organizarea socială existentă? Chiar dacă tributar spiritului probabilist, demersul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și imposibilelor protagoniștilor. E nevoie să precizăm aici termenul a studia. Posibilele și imposibilele umane nu sunt niște fapte care pot fi observate (niște observabile). Am precizat-o deja, sunt evidențele oamenilor, punctele lor de "orbire". Sunt ceea ce ei nu pun în discuție. Demersul nostru de cercetare constă în a face să apară posibilele și imposibilele protagoniștilor ca răspunsuri implicite la întrebări pe care nu și le pun135. De exemplu, la sfîrșitul lui 1941 și începutul lui 1942, comandanții germani sunt convinși că
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
XX-lea. La noi, deși nu a existat o tradiție formal constituită a unei literaturi care să exploreze și să exploateze abisalul temerilor omenești, mai mulți scriitori s-au îndreptat, intuitiv, spre crearea unor scenarii terifiante, barochismul acestora permițîndu-ne să punem în discuție o arhitectură autentic supraetajată. Aceste texte, unele mai cunoscute, altele, dimpotrivă, obscure, vor face obiectul studiului meu: pornind de la ele și sfârșind cu ele, caut să rotunjesc o primă imagine coerentă a terorii în spațiul estetic autohton și să legitimez
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
uciderea "mandarinului" domnitorului Iliaș, grecul Batiște Veveli, iar al doilea, memorialistic, fiind axat asupra descrierii unei invazii a lăcustelor). Exegeza mea se va desface, apoi, în trei direcții de bază, în funcție de ancrajul ontologic al terifiantului textual. Prima dintre ele va pune în discuție teroarea naturală, adică acel model care produce spaimă utilizând ingredientele universului real și respectând legile verosimilului. Pe acest făgaș, se înscriu următoarele texte: Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi, O făclie de Paște de I.L. Caragiale și La Vulturi! de Gala
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sufletul până la cele mai înalte culmi și durerea terorii se pierde în uimire". (Sandner: 2004: 32). Inspirată, într-o măsură considerabilă, de eseul lui Burke, prozatoarea britanică Ann Radcliffe 9 este, probabil, prima care operează diferențieri bine argumentate între conceptele puse în discuție, privilegiind teroarea în raport cu groaza. Astfel, în cunoscutul său eseu cu structură dialogică, On the Supernatural in Poetry (1826), unul dintre personaje, W(illoughton), îi spune interlocutorului său, Domnul S(impson): "Teroarea și groaza sunt opuse până într-atât, încât prima
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în centru viața minerilor din băile de aur transilvănene. Intransigent, Cornel Regman constată că asemenea narațiuni "își găsesc justificarea de a fi în neobișnuitul întâmplărilor și prea puțin în surprinderea liniilor unor temperamente" (2001: 39). Oricum ar sta lucrurile, proza pusă în discuție de mine are, cum se spune, suspans. În spațiul sadovenian al unei crâșme, naratorul, un anume Ispas, face cunoștință cu trei mineri, fiecare având de înfățișat propria poveste teribilă din subteran. Ion Vintilă este primul: "Băiam vro opt inși, afund
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Dämmerung: "În realitate, zile întregi s-au scurs așa în bătaia uraganului, în viforul acestui veșnic amurg fără soare și fără umbră de noapte". Este regretabil că Stere nu reușește să mențină aceeași intensitate a terifiantului sublim pe care îl puneam în discuție anterior pe spații epice mai largi, cu toate că proza sa minuțioasă și informată se deschide nu arareori în oaze de evocări expresive, ce par să fi fost elaborate de influentul și rafinatul analist al Rusiei exotice, marchizul de Custine. Oricum, merită
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în acest domeniu, necesitatea adaptării cadrelor didactice la o societate europeană în continuă mișcare. Este prezentată pe scurt o descriere a resursei umane din învățământ, cu plusurile și minusurile ei, așa cum reiese din planul sectorial de dezvoltare. Mai departe se pune în discuție importanța rolului managerului de proiect într-o unitate școlară (rol avut de cele mai multe ori de directorul unității) în motivarea cadrelor didactice în vederea participării la conceperea și implementarea unui proiect educațional. Ultimul subcapitol prezintă succint tipurile de proiecte europene ce pot
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
termenul nu este întîlnit ca atare. De cînd au început naționalismele europene? Numai din Epoca Luminilor sau tocmai dintr-o epocă medievală foarte îndepărtată, după cum observă majoritatea istoricilor, adepți ai lui Fernand Braudel care, referitor la Franța, notează: "ar trebui pus în discuție trecutul îndepărtat, încă de dinaintea cuceririi galilor de către romani și pînă astăzi".64 Cel de-al doilea punct de vedere se referă la elucidarea mecanismelor sociale, culturale și economice, cît și la năzuințele politice ce au prezidat configurația internațională a formelor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
le impună. Pe scurt, Herder apără primordialitatea ordinii sociale asupra ordinii politice, aver-tizînd chiar în mod solemn: "Se poate remarca, nota el ironic, cum pericolul de a face rău oamenilor crește pe măsură ce Statul se mărește"208. Noțiunea de Stat este pusă în discuție pe față. Popoarele care trebuie eliberate sînt cele care alcătuiesc ansambluri sociale reale, nu anumite entități care sînt create pentru a justifica teoriile diverșilor pretinși liberali. În plus, considerat deja un pericol pentru fericirea supușilor, Statul prezintă, după Herder, defectul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
urmăresc să împlinească voința atribuită națiunii. Probabil, pentru a nu părea că ignoră esențialul, Smith dezvoltă și opoziția clasică deja dintre naționalismul "civic-teritorial" și cel "etnic-genealogic".249 Neajunsul este că astfel de clasificări atemporale ajută prea puțin atunci cînd se pune în discuție substanța istorică mereu hibridă a antrenamentelor naționaliste care, în secolul al XIX-lea, ca și în secolul al XX-lea, contrazic regulile. Explo-ratorului dezarmat astfel nu-i rămîne altceva de făcut în acest caz decît să se întoarcă la munca
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
schimbare de regim fără învingători și fără învinși, acceptabilă atît pentru vechea opoziție democratică cît și pentru masa de spanioli sau pentru membrii aparatului puterii căzute care se temeau, și unii și ceilalți, de brutalitatea unei rupturi susceptibile de a pune în discuție realizările economice ale țării. În sfîrșit, obiectivul lor, ca și, în același timp, unica rațiune de a exista, consta în a reuși o tranziție demnă de acest nume, nedureroasă, fără a leza legalitatea fran-chistă în vigoare, și, mai ales, garantînd
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
elaborare a Constituției s-a accelerat. Ea va culmina în 1978 cu adoptarea unui text, pe bază de referendum, care oferă garanții regimurilor preautonome basc și catalan, camuflîndu-le în spatele unor regionalizări inspirate de modelul italian, în sensul că evită să pună în discuție natura unitară a statului. Însă acest exercițiu semanănă cu o scamatorie, în măsura în care permite multiple interpretări. În sfîrșit, dispozitivul "unităților autonome" prevăzut prin Constituție acoperă o gamă de aranjamente care, urmărind, pentru moment să creeze puțină confuzie, își pregătește calea pentru
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu educatorul. Dezbaterile nu asimilează pozițiile dogmatice, soluțiile definitive; lărgind perspectivele de întelegere a moralitații și civismului, ele îmbogățesc, totodată, aspectele problematice, lasă deschise porțile pentru noi eforturi de gândire și clarificări. De regulă, dezbaterile sunt aprinse, vii, cănd ideile puse în discuție derivă din caraterul lor problematic. Astfel, pot fi obiectul unor aprinse dezbateri idei problematice ca: omenie și corectitudine (principialitate morală), sinceritate și minciună, rău moral și rău necesar, demnitate și modestie, obligație și datorie, datorie și dragoste, dreptate și generozitate
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
ce creează, dar și consolează, liniștește și repară. Cotul constituie o articulație foarte importantă și deci foarte semnificativă, deoarece prin îndoirea cotului omul a putut să ducă mâncarea la gură și deci să-și dobândească independența. Un astfel de vis pune în discuție libertatea, autonomia subiectului, dar și ajutorul exterior de care dispune („a merge cot la cot”). Carne Carnea simbolizează corpul senzual. Conform tradiției iudeo-creștine, poartă povara păcatului. Pune în discuție instinctele, nevoile sexuale și dorințele carnale ale subiectului. Poate fi identificată
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
gură și deci să-și dobândească independența. Un astfel de vis pune în discuție libertatea, autonomia subiectului, dar și ajutorul exterior de care dispune („a merge cot la cot”). Carne Carnea simbolizează corpul senzual. Conform tradiției iudeo-creștine, poartă povara păcatului. Pune în discuție instinctele, nevoile sexuale și dorințele carnale ale subiectului. Poate fi identificată și în imaginea cărnii care se mănâncă (vezi A mânca) Păr Simbolistica de o mare bogăție, interpretarea depinde de scenariu și urmează una sau alta dintre direcțiile propuse. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a subiectului. Unghiile cu manichiura făcută semnifică seducția, folosită ca o armă de atac sau de apărare. Nas Nasul face apel la instinctul și intuiția celui ce visează. Îi pune în discuție flerul. Dacă are nasul înfundat, înseamnă că respectiva însușire îi este afectată. Cel ce visează nu simte nimic sau este indus în eroare. Impresiile lui nu sunt corecte. Se înșală în judecățile sale, mai ales în ceea ce privește aversiunile și antipatiile. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și cu ochii» este semnificativă din acest punct de vedere, ochii simbolizând dorința. Dorințele sunt atât de mari, încât realitatea nu le poate satisface; - ochiul este uneori încărcat cu energie negativă și răufăcătoare, idee clar redată prin faimosul deochi. Visul pune în discuție mai ales natura dorințelor și calitatea percepțiilor subiectului. În vis, strabismul are o semnificație negativă, sinonimă cu o lipsă de franchețe și limpezime. În viața subiectului există ceva tulbure, în propunerile ce i-au fost făcute sau în comportamentul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
corporale, ele sunt cel mai puțin perisabile și reprezintă, în plan material, ceea ce rămâne după moarte. Sunt deci cumva locul unde sălășluiește sufletul sau, cel puțin, echivalentul lui simbolic. În plus, oasele constituie scheletul și structura. Astfel, în vis, oasele pun în discuție bazele situației ori perenitatea acesteia. Ele oferă un caracter de profunzime mizelor actuale. Piele Instituind frontiera dintre înăuntru și în afară, pielea oferă informații cu privire la calitatea schimburilor. În vis, alterările și culoarea sa simbolizează natura relațiilor pe care subiectul le
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]