47,342 matches
-
legile lui Kirchhoff, în interiorul unei cavități opace și închise, ținută la temperatura T, se găsește radiație electromagnetică izotropă, omogenă și nepolarizată, a cărei densitate de energie u depinde numai de temperatură: u=u(T). Radiația exercită o presiune p asupra pereților cavității și poate efectua un lucru mecanic asupra exteriorului. Ea poate fi privită ca un "obiect" termodinamic cu volumul V drept parametru extensiv (geometric) și pentru care se poate scrie, la o deplasare infinitezimală, :<br>formula 1 unde dQ este caldura
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
poate fi privită ca un "obiect" termodinamic cu volumul V drept parametru extensiv (geometric) și pentru care se poate scrie, la o deplasare infinitezimală, :<br>formula 1 unde dQ este caldura primita de la peretii recipientului, iar dS este entropia pierdută de pereți sau "câștigul de entropie al radiației". ( La sfârșitul secolului XIX noțiunea de "eter", ca suport al undelor electromagnetice, era încă acceptată, astfel incât "obíectul" termodinamic ar fi putut fi material). După ecuațiile lui Maxwell, presiunea exercitată de radiația izotropă și
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
de entropie al radiației". ( La sfârșitul secolului XIX noțiunea de "eter", ca suport al undelor electromagnetice, era încă acceptată, astfel incât "obíectul" termodinamic ar fi putut fi material). După ecuațiile lui Maxwell, presiunea exercitată de radiația izotropă și omogenă asupra pereților este p = u/3 . Folosind aceasta relație, condiția ca dS din ecuația (1) să fie o diferențială exactă este:<br>formula 2 Această ecuație permite determinarea funcției u(T) :<br>formula 3 cu σ o constantă, egalitate care este cunoscută sub numele
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
obține acum prin integrarea ecuației (1):<br>formula 4 unde constanta de integrare este zero deoarece entropia se anulează la T=0 sau V=0. Este natural să numim această funcție entropia radiației electromagnetice . Ea trebuie luata in considerație alături de entropia pereților cavității atunci când se fac considerații termodinamice asupra acesteia. Densitatea de entropie s=s(T) este:<br>formula 5 Așa cum densității de energie u(T) îi asociem intensitatea I(T) = cu(T)/(4π), unde c este viteza luminii în vid (ecuația (5
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
de trei fascicole, situația se complică corespunzător (numărul de corelații posibile crește și în consecință numărul de parametri necesari). Rezultatele lui Laue capătă o interpretare naturală folosind definiția entropiei în mecanica cuantică Faptul că radiația termică exercită o presiune asupra pereților incintei care o conține a fost dedus din considerente termodinamice - de compatibilitate cu principiul al doilea al termodinamicii - independent de ecuațiile lui Maxwell, de către Adolfo Bartoli . Raționamentul lui ingenios a fost preluat de către Boltzmann , care, folosind legea lui Stefan, a
Entropia radiației electromagnetice () [Corola-website/Science/315884_a_317213]
-
La leat 1804. Ilie D. Merlă, zugravul”". De remarcat că voievodul Alexandru Moruzi a domnit în Țara Românească între ianuarie 1793 - august 1796 și martie 1799 - octombrie 1801. Așadar anul 1804 datează pomelnicul și nu refacerea bisericii de lemn. Pe pereții bisericii au fost dealtfel dezvelite în timpul renovărilor din 2009 nu mai puțin de 8 inscripții de pomenire ale unor preoți, slujitori la această biserică. Cea mai veche dintre ele are următorul text cioplit în peretele de nord al navei: "„Aicia
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
refacerea bisericii de lemn. Pe pereții bisericii au fost dealtfel dezvelite în timpul renovărilor din 2009 nu mai puțin de 8 inscripții de pomenire ale unor preoți, slujitori la această biserică. Cea mai veche dintre ele are următorul text cioplit în peretele de nord al navei: "„Aicia să odignește robu lui D[u]mnezeu Gherasie eromonahu 7300”". Aceasta datează cert ridicarea lăcașului înainte de anul 1804, surprins în pomelnic. Crucea bisericii, păstrată fragmentar, este datată din 7329, era bizantină, adică anii 1819-20, și
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
pe față: "„cu ajutorul Sfintei Troițe au ridicat această sfăntă cruce în hramu ...”" și pe lateral: "„7329 Nicolae Costa...”". În fața bisericii stă o clopotniță de zid a cărei frumoasă pictură murală este datată pe latura de sud din "„1843 iulie 22”". Pereții bisericii au fost acoperiți cu mortar și pictați în anul 1892, după cum reiese din însemnarea de pe un tablou exterior: "„Acest sf: tablou sa plătit de Pavel Dumitrescu tâmplar din Costesci. 1892”". Pe tabloul din dreapta intrării în biserică se pot citi
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
Biserica se remarcă prin așezarea pe un soclu înalt de calcar, ce îi dă aerul unei case boerești, planul cu pridvor, tindă, naos și altar în retrageri succesive, prin rafinamentul îmbinărilor și decorațiilor dulgherești, prin colecția de inscripții adunate pe pereții exteriori, icoanele de o bună calitate artistică și portretul de ctitor. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Actul de naștere al bisericii a fost însemnat peste intrarea în biserică, în limba slavonă, într-o frumoasă
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
Sfântul Nicolae”. Se distinge prin planul rar întâlnit, cu tindă poligonală mai largă decât biserica propriu-zisă. De asemenea, este demnă de menționat pictura murală bine păstrată și de bună calitate pe cele două tâmple interioare și în câteva locuri pe pereți. Biserica de lemn din Anghelești a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2004, având codul de clasificare . Biserica este datată de o pisanie excepțională prin vechimea sa la bisericile de lemn din Oltenia, păstrată integral
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
să indice o mutare a bisericii în Cărpiniș dintr-o altă locație. Nu știm când s-a petrecut acest eveniment dar se poate constata că biserica se afla în cimitirul din Cărpiniș deja în prima parte a secolului 18. Pe peretele dinspre miazăzi al naosului se poate dealtfel citi următoarea inscripție: "„†Eu Gheorghe, să se știe ca[m] făcut cu mâna mea, fiul popii Vâlcului, ... numărul anilor 7240”". Textul incripției se încheie: "„Și acia mau îngropat.”" Cele două părți sunt probabil
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
în valoare în anul următor.. este construită din grinzi masive de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și fixate cu ajutorul cuielor de lemn. Edificiul este așezat pe tălpi mari de stejar, îmbinate în chertare, înclinate, capetele acestora depășind cu mult pereții lăcașului. Temelia bisericii este din lespezi de piatră necioplită. Biserica are formă de navă și se caracterizează prin absența pridvorului și printr-un pronaos poligonal. Se păstrează în forma inițială, fără turn, cu tindă largă, naos și altar decroșate treptat
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
de navă și se caracterizează prin absența pridvorului și printr-un pronaos poligonal. Se păstrează în forma inițială, fără turn, cu tindă largă, naos și altar decroșate treptat. Zugrăveala este de bună calitate, numai parțial deteriorată, acoperită de spoială pe pereții laterali.
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
1822. Perioada în care ea a fost cu aproximație ridicată poate fi verificată cu biserici de lemn asemănătoare din Oltenia de nord, precum cele de la Cetățeaua, Rugetu-Valea Babei sau Sohodol. Trebuie remarcate semnele de mutare sau refacere, încă vizibile pe pereții exteriori. Toate acestea par a da substanță datelor istorice cunoscute despre această biserică. Pictura iconostasului poate fi datată de anul erei bizantine "„7349”" înscris pe ușile împărătești, care se traduce prin anii 1840-1841 ai erei noastre. Pe o cruce de
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
de intemperii. Biserica prezintă o succesiune de încăperi specifică zonei Olteniei, cu pridvor, tindă, naos și altar, desfășurate de la apus spre răsărit. Interiorul este acoperit cu o boltă unică, ce se întinde din tindă până în altar, unde se racordează la pereții poligonali dinspre răsărit. Toată construcția este protejată de un acoperiș unic, acoperit cu două rânduri de șiță. Diagonalele ce întăresc căpriorii indică totuși un material mai greu de acoperire inițial, foarte probabil paie, stuf sau alt material asemănător.
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
radical în anul 1887, din vechea biserică păstrându-se probabil în întregime butea inițială. Lucrările din 1887 au presupus în primul rând o schimbare de model, în locul celui tradițional, cu scară redusă și probabil fără turn, fiind introdus cel cu pereții înalți și cu două turle în linie. De la aceste lucrări s-a păstrat textul pisaniei de consacrare, pește intrarea în biserică, în interior: "„Această sfântă și dumnedzească biserică cu patronajul sf cuvioasei Paraschiva fiind ruinata cea veche nemai puțind face
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
îndeosebi cele două turle așezate în linie, una peste pronaos și una peste naos. Peste naos turla este plasată peste o bolta cu pandantivi falși, mai mult imitând decât urmărind principiul constructiv consacrat al lăcașurilor de zid cu cupola centrală. Pereții sunt înalți, rezultatul evident al unei supraînălțări, dictate de modelul arhitectural adoptat. La schimbarea radicală care a avut loc în 1887 se remarcă participarea unui arhitect, în prezența lui Nicolae Fârtățoiu. Acest lucru dovedește încă odată o rupere voita de
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Dobricel, ce datează din anul 1744, are un plan simplu: dreptunghiular, cu un pronaos cu intrarea pe latura de sud și un perete plin, cu trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte, prevăzut cu o ușă spre naos. Absida altarului este decroșată. Acoperișul de șindrilă, unitar, acoperă și porțiunile decroșate, sprijinindu-se la colțurile absidei altarului pe doi stâlpi și formând astfel
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
au rămas fragmente, s-a păstrat intact anul construirii bisericii - 1744. Pronaosul tăvănit, naosul cu boltă semicilindrică și altarul de asemenea boltit semicilindric, dar ceva mai scund, au fost pictate, ca dovadă fiind cele câteva resturi de pânză fixate pe pereți. Din iconostas se mai păstrează ușile împărătești, el având o formă arhaică, doar cu două uși de acces în altar.
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
două cercetătoare au dezvelit noi basoreliefuri și exemplare de arta preistorică parietală din epoca Paleoliticului târziu. Astfel, pe tavanul peșterii Taillebourg, în partea amonte a locului, au descoperit un relief reprezentând un bizon, precum și o seamă de sculpturi căzute din pereții grotei. În anul 1950 ,în acelaș loc, mai avale, într-o scobitură în stâncă, au dat la iveală sculptura unui cal care își întoarce capul. Aceasta era o porțiune dintr-o friză magdaleniană din așa numitul adăpost Abri Bourdois., După
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
fost îndepărtată de meșterii care au făcut lucrări de reparații ale edificiului, fiind păstrat întâmplător doar un fragment al unor fresce vechi reprezentând Judecata de Apoi, deasupra ușii de intrare în biserică de pe fațada vestică. Acest fragment se afla pe peretele ascuns de podul pridvorului bisericii și astfel a scăpat. Nicolae Iorga a descoperit în 1924 urmele picturii vechi sub stratul de pictură în ulei adăugat la mijlocul sec. al XIX-lea. Astfel, pictura nouă se coșcovise scoțând la iveală pictura veche
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
de Ilicopoleos și pe ieromonahul Iosif Gheorghian (1864), viitor mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române. În perioada administrării mănăstirii de către călugării greci s-a refăcut pictura murală originală în tehnica „a secco” (tempera), a fost adăugat un amvon baroc fixat în peretele nordic al naosului și un cafas în pronaos. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Mănăstirea Popăuți a devenit biserică de mir. Pe rând, proprietățile fostei mănăstiri sunt cedate de Primăria orașului
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
lucrări de restaurare ale bisericii monument istoric. După finalizarea cercetării arheologice (2000-2001), nivelurile pavimentului bisericii și al trotuarului exterior au fost coborâte la nivelul original. În perioada 2001-2002 s-au executat lucrări de conservare și restaurare a picturii murale de pe pereții naosului în cadrul unui proiect de cercetare inițiat de MLPTL, în colaborare cu Institutul de Cercetare PROCEMA din București. Intervențiile de conservare și restaurare a picturii murale au constat în următoarele: îndepărtarea reparațiilor cu diverse tipuri de mortare, injectare de adezivi
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
frânt dispusă în axul absidei estice. Pictura interioară a bisericii datează din secolul al XV-lea, ea păstrându-se numai parțial până în zilele noastre. În pronaos se află un ciclu de scene dedicate patronului bisericii, Sf. Nicolae, și Sinoadele Ecumenice. Pereții naosului sunt decorați cu scene din "Ciclul patimilor", care se remarcă prin dimensiuni și prin impactul cromatic, deosebit de rafinat. Deasupra acestor scene se află medalioane în care sunt pictați martiri și ierarhi, seoarate printr-o bandă cu elemente decorative florale
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
deosebit de rafinat. Deasupra acestor scene se află medalioane în care sunt pictați martiri și ierarhi, seoarate printr-o bandă cu elemente decorative florale aurite. În semicalotele absidelor laterale sunt pictate două scene importante: „Coborârea Sfântului Duh” și „Înălțarea Domnului”. Pe pereții turlei sunt reprezentate Cetele Îngerești suprapuse pe două registre. Bolta altarului este dominată de „Maica Domnului cu pruncul pe tron însoțită de patru arhangheli”, sub care se derulează scenele „Patimilor”, iar la baza absidei Sfinții Ierarhi. Singurele picturi originale păstrate
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]