47,342 matches
-
patru arhangheli”, sub care se derulează scenele „Patimilor”, iar la baza absidei Sfinții Ierarhi. Singurele picturi originale păstrate sunt "capetele lui Iisus și al îngerului" din altar, scene din "Ciclul patimilor" pictate pe absidele naosului și bustul unui "profet" de pe peretele nordic al pronaosului. Celelalte picturi au fost refăcute în secolul al XIX-lea. Tabloul votiv, aflat pe peretele despărțitor dintre pronaos și naos, a dispărut în secolul al XVIII-lea. În anul 2002 a fost realizată o expertiză tehnică a
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
sunt "capetele lui Iisus și al îngerului" din altar, scene din "Ciclul patimilor" pictate pe absidele naosului și bustul unui "profet" de pe peretele nordic al pronaosului. Celelalte picturi au fost refăcute în secolul al XIX-lea. Tabloul votiv, aflat pe peretele despărțitor dintre pronaos și naos, a dispărut în secolul al XVIII-lea. În anul 2002 a fost realizată o expertiză tehnică a picturii din biserica Mănăstirii Popăuți, constatându-se o degradare a acesteia datorată acțiunilor defectuoase, a inacțiunii, nepăsării și
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
un brâu de ocnițe care înconjoară biserica. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este de dimensiuni mici și este boltit cu o calotă sferică, iar ușa de intrare în biserică fiind situată pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este și el mic și are doar două ferestre. Zidul dintre pronaos și naos a fost dărâmat pentru lărgirea spațiului. Naosul are două abside laterale sprijjinite de patru contraforturi din piatră. Catapeteasma a fost
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
dărâmat pentru lărgirea spațiului. Naosul are două abside laterale sprijjinite de patru contraforturi din piatră. Catapeteasma a fost realizată în anul 1785 de ierodiaconul Veniamin Velicu. Absida altarului este sprijinit și el de un contrafort din piatră ridicat până la mijlocul peretelui. Altarul are o singură fereastră. Deasupra naosului se află o turlă octogonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea este așezată pe o bază stelată și prevăzută cu firide late terminate la partea superioară prin arcuri duble. Există două rânduri
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
cardinale. Biserica a fost pictată în anul 1785, dar zugrăveala s-a degradat în timp, fiind păstrat azi numai tabloul votiv, unde sunt pictate în mărime naturală portretele lui Teodor Movilă și al fiului său, Ioan, care se află pe peretele din stânga al pronaosului. În ultimii ani, biserica a fost repictată în stil bizantin și în tehnica frescă de pictorul profesor Nicolae Sava din București. Pe lângă elementele tradiționale, apar și elemente de inovație și creație autentică, atât cromatic, cât și compozițional
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
al pronaosului. În ultimii ani, biserica a fost repictată în stil bizantin și în tehnica frescă de pictorul profesor Nicolae Sava din București. Pe lângă elementele tradiționale, apar și elemente de inovație și creație autentică, atât cromatic, cât și compozițional. Pe peretele din dreapta al pronaosului a fost pictat un nou tablou votiv, în care cei doi ctitori apar reprezentați împreună cu familiile lor. Aici s-a aflat singurul portret pictat al lui Miron Costin (1633-1691). Printre odoarele Mănăstirii Teodoreni care se mai păstrează
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
formă cilindrică, segmentat în inele. Reprezentanții acestei încrengături sunt: râma și lipitoarea. Caracteristic organismelor din această încrengătură este faptul că au corpul împărțit în segmente inelare. Aceste segmente inelare care se observă la suprafața corpului lor posedă în interior și pereți transversali. Acest sistem de împărțire a corpului în segmente inelare cu corespondență și în interiorul corpului, poartă numele de metamerie. Annelidele formează, după Georgescu, 1997, o încrengătură care cuprinde trei clase și anume: Polychaeta, Oligochaeta și Hirudinea. Corpul lor este acoperit
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
la granița dintre Italia și Elveția. Cel mai înalt pisc al lanțului muntos fiind Dufourspitze cu . aparține 2 / 3 Italiei și numai 1 / 3 Elveției. Din Piemont se ajunge pe văile Valle Anzasca și Valle Sesia pe versantul estic munților. Peretele de est (Părete Valsesiana). are o înălțime de 1500 m. Din din sud din Valle d'Aosta escaladarea munților este mai ușoară, pe când versantul nordic este frămâmântat de acțiunea ghețarilor. Vârfurile ce aparțin de Monte Roșa sunt printre cei mai
Monte Rosa () [Corola-website/Science/316589_a_317918]
-
, comuna Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud datează din sec.XVIII . Lăcașul are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica este construită din bârne în anul 1788, după cum reiese din inscripția de pe peretele care desparte pronaosul de naos. Așezată în mijlocul cimitirului, într-un cadru natural plăcut, tradiția spune că ar fi fost adusă de pe Valea Bârgăului. Biserica este declarată monument istoric și este acoperită cu șindrilă. Intemperiile naturii au degradat-o și, în
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
fost reprezentate în pictură multor biserici din Moldova. Chipul sau apare pentru prima oara în pronaosul bisericii de la Dobrovăț, de lângă Iași, în 1529. Câțiva ani mai tarziu, în 1546, a fost zugrăvita viață și pătimirea să în 12 scene, pe peretele de sud al bisericii mănăstirii Voroneț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare. Scene asemănătoare apar și în pictură catedralei episcopale din Român. în pridvorul închis al bisericii mănăstirii Sucevița, ctitoria Movileștilor, apar 14 scene din viața și pătimirea să. Scene
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
găsit și un tablou al unui vârcolac și al unui vampir luptându-se, însă nu era în stare să explice de ce se mișcau. Van Helsing reușește să găsească ascunzătoarea lui Dracula trecând printr-un portal, deghizat ca o hartă de perete, care se redeschidea când citeau inscripția care lipsea, "În numele lui Dumnezeu, deschide ușa aceasta". După ce intră, ei îl iau ostatec pe Igor și îl văd pe monstru dus la un experiment, dar nu îl pot elibera. Monstrul, înainte să dispară
Van Helsing (film) () [Corola-website/Science/316587_a_317916]
-
au acoperit biserica și altele cele trebuincioas(ă) făcând chear ca când ar fi fost nooa"". În anul 1895, s-au efectuat noi lucrări de restaurare, cu purtarea de grijă a protoprezbiterului Cassian Tușinschi și al preotului paroh Mihail Sârbu, pereții interiori fiind zugrăviți de pictorul Vladimir Mironescu. Biserica a fost restaurată din nou între anii 1974-1980 după proiectul Direcției Monumentelor Istorice și Arhitectonice București, arhitect proiectant fiind Nicolae Diaconu și paroh - preotul iconom stavrofor Severin Brăteanu. Atunci s-au efectuat
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
semicirculară, delimitată de un brâu în formă de funie răsucită, un șir motive geometrice și frumoase rozete în relief. La baza ancadramentului există două rozete mari, bogat ornamentate. Pronaosul este tăvănit, formând o tribună. Cu ocazia reparațiilor din 1930, în peretele plin dintre naos și pronaos au fost tăiate deschideri, concomitent mărindu-se și ferestrele. Prin lărgirea ferestrelor s-au tăiat porțiuni ale unor inscripții. La fereastra nordică întâlnim cuvintele „... anul domnului ...”, parte probabil a unei inscripții de datare, iar la
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
lărgirea ferestrelor s-au tăiat porțiuni ale unor inscripții. La fereastra nordică întâlnim cuvintele „... anul domnului ...”, parte probabil a unei inscripții de datare, iar la fereastra de pe latura de sud „s-au zugrăvit cu cheltuiala lui Moga”. În naos, pictura pereților laterali a fost acoperită cu placaj. Pe bolta semicilindrică a naosului au fost pictate scene din ciclul minunilor și patimilor lui Iisus. Iconostasul este format din reprezentarea Răstignirii, având alăturat apostolii. Cele trei uși pictate și sculptate aparțin stilistic secolului
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
scene din ciclul minunilor și patimilor lui Iisus. Iconostasul este format din reprezentarea Răstignirii, având alăturat apostolii. Cele trei uși pictate și sculptate aparțin stilistic secolului al XVIII-lea. Pe bolta semicilindrică a altarului sunt pictați zece îngeri, iar pe pereții laterali Jertfa lui Avraam și sfinți episcopi. Cele nouă icoane pe lemn aflate în biserică sunt opera a trei meșteri diferiți. Dintre aceste icoane, două sunt și datate: Arhanghelul Mihail, probabil icoana de hram, datată 1791, și Maria cu Pruncul
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
1740, ca fiind adusă din marginea satului și sfințită cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. După cum reiese din documentele vremii, în anul 1884 se sfințește și clopotul bisericii. Biserica a fost rând pe rând renovată, astfel o inscripție de pe peretele interior al bisericii vorbește despre o primă renovare a picturii în 1791, acoperirea cu eternit în 1959 și a doua renovare a picturii în anul 1962. În patrimoniul acestei biserici nu se găsesc obiecte de valoare artistică sau istorică, cărțile
Biserica de lemn din Apatiu () [Corola-website/Science/316622_a_317951]
-
inventat tipul bazilicii cu cupola folosind un sistem elaborat de pandantive și contraforturi care să mențină structura. O altă caracteristică a bisericilor din aceea perioadă este prezentă încăperilor secundare, a ferestrelor multiple, a mozaicurilor bogate și a picturilor ce încărca pereții din interior. Primele astfel de edifici au fost Bazilica Sân Vitale din Ravenna, Bazilica Sfinții Sergiu și Bacchus și Hagia Irene din Constantinopol. Tot în această perioadă a fost construită și cea mai mare capodoberă a arhitecturii bizantine, Hagia Sofia
Arhitectură bizantină () [Corola-website/Science/316623_a_317952]
-
printr-o singură ușă situată în partea de apus încadrată într-un chenar de factură gotică. Biserica nu are pridvor. Pronaosul este împărțit printr-un arc dublu cu pilaștri și console mai pronunțate. Are două ferestre în stil gotic pe peretele nordică și pe cel sudic, în partea dinspre naos. Naosul este acoperit cu o calotă sferică și nu pare să fi avut niciodată o turlă de zid. În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
nordică și pe cel sudic, în partea dinspre naos. Naosul este acoperit cu o calotă sferică și nu pare să fi avut niciodată o turlă de zid. În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din patru stâlpi de zid între care atârnă trei clopote mici. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
albastru). Au existat mai multe propuneri de a i se conferi turnului o utilitate practică: În aprilie 2009, la baza turnului a fost amenajat clubul Vinci, în încăperile de beton fiind peste 600 de locuri disponibile pe scaune și fotolii. Pereții clubului au fost decorați cu diferite culori, cu zeci de cuvinte din opera lui Leonardo da Vinci înșiruite pe pereți, schițe de proiecte, trasate cu vopsea reflectorizantă, pentru a fi vizibile la lumina de discotecă. În centrul vechiului coș de
Turnul IFA din Suceava () [Corola-website/Science/316659_a_317988]
-
turnului a fost amenajat clubul Vinci, în încăperile de beton fiind peste 600 de locuri disponibile pe scaune și fotolii. Pereții clubului au fost decorați cu diferite culori, cu zeci de cuvinte din opera lui Leonardo da Vinci înșiruite pe pereți, schițe de proiecte, trasate cu vopsea reflectorizantă, pentru a fi vizibile la lumina de discotecă. În centrul vechiului coș de evacuare a fumului de la IFA s-a amenajat o minicascadă.
Turnul IFA din Suceava () [Corola-website/Science/316659_a_317988]
-
Sf. Dumitru" în descrierile lor, fără a oferi prea multe amănunte referitoare la ea. La sfârșitul secolului al XVII-lea orașul Suceava a fost ocupat de armata poloneză a regelui Ioan Sobieski; unii soldați polonezi au realizat niște grafite pe pereții bisericii, unele fiind în limba latină - "Hic fuit Teophilus, Rex in 1691 Ponicz". Cu prilejul călătoriei în Moldova din luna septembrie a anului 1732, domnitorul Grigore al II-lea Ghica l-a numit pe vel medelnicerul Șerban Cantacuzino, proprietarul moșiei
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
baghete încrucișate. Pronaosul are la partea superioară o boltă într-o singură calotă sferică. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demantelat parțial înaintea anului 1792(deoarece nu apare în inventarul bisericii din 1792), pe peretele vestic al naosului aflându-se inițial un tablou votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș și care a fost distrus parțial. Naosul este boltit în stil moldovenesc, printr-o serie de arce dispuse pe diagonală și pandantivi care susțin
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
a fost pictată în frescă pe exterior între anii 1537-1538, în prezent mai existând urme din vechea pictură pe fațada sudică (fragmente din Asediul Constantinopolului, Imnul Acatist și Arborele lui Iesei) și pe turlă (câțiva sfinți cu aureolă în relief). Pereții exteriori au fost ulterior tencuiți pe celelalte laturi, pictura murală fiind deteriorată. Pictura murală interioară în frescă din vremea construirii bisericii a suferit degradări masive în decursul timpului, cea din pridvor și pronaos fiind afectată de incendiul din secolul al
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
secolului al XX-lea, el constatând că iconografia este aproape identică cu cea din Biserica "Sfântul Gheorghe". În altar s-au mai păstrat frescele: Cina cea de taină, Împărtășirea cu vin, Împărtășirea cu pâine a Apostolilor și Spălarea picioarelor. Pe pereți se mai află grafite de la sfârșitul secolului al XVII-lea, unele în limba latină, provenite din timpul ocupației polone de sub Ioan Sobieski (1691) - "Hic fuit Teophilus, Rex in 1691 Ponicz" și unele în chirilică, a unui oarecare Ioan Zugravul (1596
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]