KorAP: Find »[drukola/base=vin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1810 1811 1812 ...1867 >

46,652 matches

Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481

Nr. 112, 1993, p.20. 32 Cultul sfântului Bachus și al sfântului Sergiu a fost suprimat oficial în anul 1969. Ordinul "Les Chevaliers de Saint-Bacchus" păstrează amintirea acestui "sfânt păgân" din 1946 ca și protector al viticulturii, consacrându-se apărării "vinului bun și autentic". 33 J.-F. Gautier, Le vin à travers les âges, de la mythologie à l'œnologie, Bordeaux, LCF, 1980, p. 80. 34 Baudot și Chaussin, La vie des saints et des bienheureux, Librairie Letouzey&Ané, 1948, p. 191

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
franceze "païen" (păgân) și "paysan" (țăran) au aceeași etimologie. 36 Versiunea originală în limba franceză: Chevalier, disciple, compagnon, Bacchus a sa dévotion, Mais pour tout vigneron Saint Vincent est le patron. 37 R. Lecotté, Saints protecteurs de la vigne et du vin en France, Tours, Musée des Vins de Touraine, 1975, p. 418. 38 O legendă din Tourraine din secolul al VII-lea îi atribuie, de asemeni, măgarului sfântului Martin descoperirea tăiatului viei și o leagă de originea expresiei: "Tous les ânes

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
localitate. De aceea pentru a sublinia acest lucru, sărbătoarea se numește la Saint-Vincent "tournante" (fr.), cu sensul de rotire. (n.trad.) 41 Tastevin provine, în limba franceză, din combinația de cuvinte taste și vin, cu sensul de a (de)gusta + vin. (n.trad.) 42 Dionis este numele creștin a lui Dionisos. 43 În Franța catolică a acelor ani, solstițiul de vară era asociat cu nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În cinstea acestuia, ca parte a ritualului tradițional, se aprindeau focuri uriașe pe

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
Les repas de fête, les Français et la table, Paris, Editions de la Réunion des Musées nationaux, 1985, p. 444. 47 Începând cu secolul al XIV-lea, cuvântul "groumet" era folosit cu sensul de "valet", în sens mai restrâns "negustorul de vin", transformându-se de-a lungul timpului în "gourmet" cu sensul actual. Acest traseu etimologic se aseamănă cu cel al termenului "bistrot", care, originar din Poitou (regiune din vestul Franței) a fost ortografiat "bistraud " și însemna în secolul al XVIII-lea

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
les chante-la-joie increvables comme elle. On les avait assassinés, les fêtes de faubourg et les bals de quartier, relégués au rayon souvenirs, avant-guerre, belle époque et c'était le bon temps. Mais il avait suffi de la fraîcheur d'un petit vin familier rigolo populo pour qu'un 14 juillet tout neuf, improvisé, guilleret, remonte du pavé, à cheval sur des accordéons, frémissant de tous ses grelots. Ce saint vivant, ignoré des calendriers officiels, était plus célébré, honoré que ceux, desséchés, fossiles

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
latifundium 55 Pe lîngă butoi, strămoșii francezilor rămân în istorie ca fiind inventatorii a ceea ce ei numesc "braies", adică ai pantalonilor. Aceste două descoperiri geniale fiind în zilele noastre fundamentul spiritului galic... 56 Potrivit formulei medievale, sortimentul "claret" era un vin pentru consumul curent "bun, pur, limpede, nou și comercial". 57 Denumirea acestei străzi se explică prin prezența ancestrală a două izvoare termale, susceptibile să vindece femeile sterile. Un puț la intrare, pe partea stângă, amintește vizitatorilor muzeului despre vechea vocație

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
susceptibile să vindece femeile sterile. Un puț la intrare, pe partea stângă, amintește vizitatorilor muzeului despre vechea vocație a locului. 58 Anul consulatului lui Opimius, 121 înainte de Hristos., a adus cu sine una dintre cele mai celebre date din istoria vinului, alături de anii 1630 și 1811, "anii apariției Cometei". 59 Beciurile californiene reprezintă în prezent cel mai mare importator de butoaie din stejar de la francezi. Producătorii de vin de la Napa Valley sau de la Sonoma Valley folosesc mai presus de toate, butoiul

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
Hristos., a adus cu sine una dintre cele mai celebre date din istoria vinului, alături de anii 1630 și 1811, "anii apariției Cometei". 59 Beciurile californiene reprezintă în prezent cel mai mare importator de butoaie din stejar de la francezi. Producătorii de vin de la Napa Valley sau de la Sonoma Valley folosesc mai presus de toate, butoiul din Bordeaux de 225 l. Exporturile franceze cu destinația Statele Unite au fost de 76.800 butoaie în 1990 și de 80.440 în 1991. 60 J. Barrera

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
Statele Unite au fost de 76.800 butoaie în 1990 și de 80.440 în 1991. 60 J. Barrera, Le verre, les Français et la table, Paris, Editions de la Réunion des Musées nationaux, 1985, p. 298. 61 Articolul 317 din Codul vinului prevede pentru vânzarea vinurilor tipurile și capacitatea sticlelor, așa cum au putut fi determinate cu precădere prin decretul de la data de 15 februarie 1930, și anume: doi litri, cu o capacitate minimă de 200 cl; un litru: 100cl; jumătate de litru

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
76.800 butoaie în 1990 și de 80.440 în 1991. 60 J. Barrera, Le verre, les Français et la table, Paris, Editions de la Réunion des Musées nationaux, 1985, p. 298. 61 Articolul 317 din Codul vinului prevede pentru vânzarea vinurilor tipurile și capacitatea sticlelor, așa cum au putut fi determinate cu precădere prin decretul de la data de 15 februarie 1930, și anume: doi litri, cu o capacitate minimă de 200 cl; un litru: 100cl; jumătate de litru: 50 cl; tipul Saint-Galmier

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
Touraine: 35 cl; vin de Rin: 72 cl. 62 Hotărârea Curții de Casație de la 13 iunie 1870. 63 Băutură ce nu poate fi păstrată pe termen lung obținută "prin fermentarea tescovinei cu apă și cu zahăr." (articolul 126 din Codul vinului). Termenului francez "piquette" (vin de tescovină) i s-a atribuit sensul de vin de proastă calitate. 64 Termenul de alchimie își are rădăcinile în cuvântul de origine arabă al kimya, care desemna știința distilării aflată cu precădere la baza artei

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
de Rin: 72 cl. 62 Hotărârea Curții de Casație de la 13 iunie 1870. 63 Băutură ce nu poate fi păstrată pe termen lung obținută "prin fermentarea tescovinei cu apă și cu zahăr." (articolul 126 din Codul vinului). Termenului francez "piquette" (vin de tescovină) i s-a atribuit sensul de vin de proastă calitate. 64 Termenul de alchimie își are rădăcinile în cuvântul de origine arabă al kimya, care desemna știința distilării aflată cu precădere la baza artei parfumurilor. 65 Muidul putea

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
de la 13 iunie 1870. 63 Băutură ce nu poate fi păstrată pe termen lung obținută "prin fermentarea tescovinei cu apă și cu zahăr." (articolul 126 din Codul vinului). Termenului francez "piquette" (vin de tescovină) i s-a atribuit sensul de vin de proastă calitate. 64 Termenul de alchimie își are rădăcinile în cuvântul de origine arabă al kimya, care desemna știința distilării aflată cu precădere la baza artei parfumurilor. 65 Muidul putea avea un volum care varia foarte mult în funcție de regiune

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
alb cu bobița în formă de pară). Alți cercetători consideră că termenul vine de la Jean Pinard care, în secolul al XVII-lea reprezenta arhetipul viticultorului din Burgundia. 74 Pe muzica lui Georges Picquet și versurile lui Louis Bousquet: "Pinard este vinul ce mult bine face, Nu sta pe gânduri, soldate, Și umple grabnic al meu pahar, Trăiască pinard ! Trăiască pinard !" 75 J.-Y.Huguet, D. Boulet, J.-P. Laporte, La consommation du vin en France, 6 volume, Montpellier, 1980-1982. 76 D.

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
Picquet și versurile lui Louis Bousquet: "Pinard este vinul ce mult bine face, Nu sta pe gânduri, soldate, Și umple grabnic al meu pahar, Trăiască pinard ! Trăiască pinard !" 75 J.-Y.Huguet, D. Boulet, J.-P. Laporte, La consommation du vin en France, 6 volume, Montpellier, 1980-1982. 76 D. Boulet, J.-P. Laporte, Actualisation de l'enquête de 1980 sur la consommation du vin en France, Montpellier, INFRA-ESR, 1985 77 P. Aigrain, D. Boulet, J.-L. Lambert, J.-P. Laporte, La

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
pahar, Trăiască pinard ! Trăiască pinard !" 75 J.-Y.Huguet, D. Boulet, J.-P. Laporte, La consommation du vin en France, 6 volume, Montpellier, 1980-1982. 76 D. Boulet, J.-P. Laporte, Actualisation de l'enquête de 1980 sur la consommation du vin en France, Montpellier, INFRA-ESR, 1985 77 P. Aigrain, D. Boulet, J.-L. Lambert, J.-P. Laporte, La consommation du vin en France en 1990, 2 volume, Montpellier, ONIVINS-INRA, 1991. 78 Numele celor nouă țări europeene sunt reprezentante în tabel printr-

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
6 volume, Montpellier, 1980-1982. 76 D. Boulet, J.-P. Laporte, Actualisation de l'enquête de 1980 sur la consommation du vin en France, Montpellier, INFRA-ESR, 1985 77 P. Aigrain, D. Boulet, J.-L. Lambert, J.-P. Laporte, La consommation du vin en France en 1990, 2 volume, Montpellier, ONIVINS-INRA, 1991. 78 Numele celor nouă țări europeene sunt reprezentante în tabel printr-o literă: B=Belgia; D=Germania; DK=Danemarca, E=Spania, F=Franța, H=Elveția, I=Italia, NL= Țările de Jos

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
revanche et de la Grande Guerre, Nancy, Presses Universitaires de Nancy, Editions Serpenoise, 1985. 82 Madelon și Izbânda a fost interpretată de Suzanne Valrager la Teatrul Olympia și de Maurice Chevalier la Cazino-ul din Paris. 83 În 1989 consumul de vin în Franța a fost de 73,6 l pe cap de locuitor. 84 Ingredientele constituie secret de fabricație, cu excepția următoarelor: semințe de cardamom, ginkgo, ghimbir, ginseng, mirt, nuca de cola. 85 În special în America, unde este însoțită de sloganul

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
la cinci: Parlamentul European, Consiliul Miniștrilor, Comisia Europeană, Curtea de Justiție, la care se adaugă Curtea de Conturi. 93 Dificultățile întâmpinate cu ocazia elaborării statutului viticol comunitar pot fi exemplificate prin "compromisul cultural" adoptat pentru reprezentarea simbolică a tipurilor de vin de masă. Acestea sunt simbolizate prin litera inițială a cuvântului latin corespondent: R de la rubeus (roșu) și A de la albus (alb). 94 Despre evoluția reglementărilor vitivinicole: J.F. Gautier, Les vins de France, Paris, PUF, "Que sais-je?", nr .208, 1993, p.

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
Crearea tarifului vamal comun (TVC) la 1 iulie 1957 pe baza mediei aritmetice a drepturilor celor șase state membre a fost cel care a demarat unificarea pieței vinicole comunitare, deși TVC-ul avea în vedere toate produsele, și nu doar vinul. 96 Curtea de Justiție a Comunităților Europene (CJCE), 20 aprilie 1978, cauzele conexate 80 și 81/77 (Henri Ramel). 97 Actualmente, TVA-ul pentru băuturile alcoolice și alcool est fixat în mod uniform la 18,60 %. 98 Adesea, acest cuvânt

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
din 28 aprilie 1970, reluat la punctul 8 al anexei II a reglementării no 337/79 din 5 februarie 1979 și mai apoi la punctul 10 al anexei I a reglementării no 822/87 a Consiliului din 16 martie 1987, vinul este "produsul obținut în mod exclusiv prin fermentație alcoolică, totală sau parțială, din struguri proaspeți, zdrobiți sau nu, sau din must de struguri." 104 Curtea de Justiție a Comunității Europene, 25 iulie 1991, art. c-75/90 (Roger Guitard); J.

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
prin fermentație alcoolică, totală sau parțială, din struguri proaspeți, zdrobiți sau nu, sau din must de struguri." 104 Curtea de Justiție a Comunității Europene, 25 iulie 1991, art. c-75/90 (Roger Guitard); J.-F. Gautier, La définition juridique du vin, Bulletin de l'office international de la vigne et du vin, Paris, iulie-august 1992, pag. 597 și cl. ----------------------------------------------------------------------- ISTORIA VINULUI Cuvânt înainte 8 1 Prefață Introducere Vinul și civilizația sa Vinul și religiile Vinul și sfinții săi Vinul și sărbătorile sale

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
sau nu, sau din must de struguri." 104 Curtea de Justiție a Comunității Europene, 25 iulie 1991, art. c-75/90 (Roger Guitard); J.-F. Gautier, La définition juridique du vin, Bulletin de l'office international de la vigne et du vin, Paris, iulie-august 1992, pag. 597 și cl. ----------------------------------------------------------------------- ISTORIA VINULUI Cuvânt înainte 8 1 Prefață Introducere Vinul și civilizația sa Vinul și religiile Vinul și sfinții săi Vinul și sărbătorile sale Vinul și consumul său Vinul și Europa "Vinul" care a

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
de Justiție a Comunității Europene, 25 iulie 1991, art. c-75/90 (Roger Guitard); J.-F. Gautier, La définition juridique du vin, Bulletin de l'office international de la vigne et du vin, Paris, iulie-august 1992, pag. 597 și cl. ----------------------------------------------------------------------- ISTORIA VINULUI Cuvânt înainte 8 1 Prefață Introducere Vinul și civilizația sa Vinul și religiile Vinul și sfinții săi Vinul și sărbătorile sale Vinul și consumul său Vinul și Europa "Vinul" care a urmat vinului

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
1991, art. c-75/90 (Roger Guitard); J.-F. Gautier, La définition juridique du vin, Bulletin de l'office international de la vigne et du vin, Paris, iulie-august 1992, pag. 597 și cl. ----------------------------------------------------------------------- ISTORIA VINULUI Cuvânt înainte 8 1 Prefață Introducere Vinul și civilizația sa Vinul și religiile Vinul și sfinții săi Vinul și sărbătorile sale Vinul și consumul său Vinul și Europa "Vinul" care a urmat vinului

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]