47,342 matches
-
în secolul XVIII. Situat pe o vale îngustă între Spermezeu, Perișor și Dumbrăvița, satul Păltineasa ascunde pe o mică colină biserica de lemn a cărei datare nu o cunoaștem, dar care s-ar putea afla, încrustată, pe una din bârnele pereților ce au fost tencuiți. Bătrânii satului susțin că biserica ar fi fost ridicată de meșteri din Idieciu, o localitate din apropiere și datează probabil din secolul al XVIII-lea. Construcția are un caracter arhaic. Planul derivă direct din casa de
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
susțin că biserica ar fi fost ridicată de meșteri din Idieciu, o localitate din apropiere și datează probabil din secolul al XVIII-lea. Construcția are un caracter arhaic. Planul derivă direct din casa de lemn țărănească, altarul fiind în continuarea pereților dreptunghiului format de naos și pronaos. Absida este construită din patru laturi, formând o muchie în centru și trădând intenția de a fi rotunjită, element mai rar întâlnit la construcțiile de lemn. Intrarea se face pe latura de sud în
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
laturi, formând o muchie în centru și trădând intenția de a fi rotunjită, element mai rar întâlnit la construcțiile de lemn. Intrarea se face pe latura de sud în pronaosul tăvănit și care a fost despărțit de naos printr-un perete plin în care s-au tăiat deschideri. Naosul este boltit semicilindric, iar în continuare se intră în absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn mic, proporționat față de
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
fost dotat menționăm: La înălțimea de 60 metri se află o platformă metalică exterioară, în consolă. La 64 metri este camera unde se află mecanismul de acționare al săgeții, iar la 66,70 metri este camera troliului pentru ascensor. Pe peretele exterior al turnului a fost pictată în culori cu email perclorvinilic o pasăre albă pe un cer senin, simbolizând ascensiunea omului spre culmile văzduhului. Autoarea decorației este artista Ioana Nistor (1948-2000).
Turnul de parașutism din Suceava () [Corola-website/Science/316657_a_317986]
-
cu rame monoxile păstrate la navă precum și modul de îmbinare a portalului, unde bârna cu pisanie de la 1797 este adausă cu ocazia refacerii construcției. La acestea se pot adăuga semnele de numerotare a bârnelor, ce apar de sub spoială atât pe pereții exteriori ai bisericii cât și pe cei ai altarului. Numerotarea indică o desfacere și o remontare, care poate implica nu numai o refacere dar și o mutare. În această situație anul 1797 pare a marca mai degrabă o reînoire a
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
acoperiș se află trei turle, dispuse toate de-a lungul axului mare al bisericii pe cele trei părți componente ale construcției: pronaos, naos și altar. Turla amplasată deasupra naosului este cea mai mare, celelalte două fiind de fapt turle false. Pereții au fost căptușiți cu scânduri, iar turlele au fost protejate cu șindrilă. Dimensiunile bisericii sunt următoarele: lungimea de 17 metri, lățimea de 9.50 metri (inclusiv absidele laterale) și înălțimea de 12 metri. Ea are intrarea prin partea de vest
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
caracteristici constructive sunt întâlnite și la turnul clopotniță. Biserica nu a fost tencuită nici în interior, nici pe exterior. Biserica are formă de cruce greacă (plan triconc), cu abside pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele estic al privorului și alta în peretele sudic al altarului) și cu patru ferestre cu gratii (una în axa altarului, câte una în absidele laterale și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
clopotniță. Biserica nu a fost tencuită nici în interior, nici pe exterior. Biserica are formă de cruce greacă (plan triconc), cu abside pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele estic al privorului și alta în peretele sudic al altarului) și cu patru ferestre cu gratii (una în axa altarului, câte una în absidele laterale și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul larg
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele estic al privorului și alta în peretele sudic al altarului) și cu patru ferestre cu gratii (una în axa altarului, câte una în absidele laterale și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul larg are formă pătrată (cu latura de 3.80 metri), acoperișul său înălțându-se până la nivelul acoperișului central. Inițial deschis, pridvorul a fost
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
are formă pătrată (cu latura de 3.80 metri), acoperișul său înălțându-se până la nivelul acoperișului central. Inițial deschis, pridvorul a fost închis ulterior cu scândură. Intrarea în pronaos se face pe o ușă (0.90x1.90 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are formă dreptunghiulară (4.80x6.10 metri), având formă poligonală în partea de vest (cu trei laturi), în care s-a decupat o fereastră. La partea superioară, el are o calotă octogonală sprijinită pe un contur
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
având formă poligonală în partea de vest (cu trei laturi), în care s-a decupat o fereastră. La partea superioară, el are o calotă octogonală sprijinită pe un contur poligonal marcat de console. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat o deschidere largă de 2.15x2.30 metri, cu decorațiuni bogate. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.10x7.25 metri), cu două abside pentagonale dispuse simetric. Aici se află două ferestre, dispuse
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
a întregii suprafețe murale; în 1800, zugravii ,ereu Mihail și Nicolae” primul identificat cu autorul picturii de la Certeju de Jos, iar celălalt cu Nicolae, artistul originar din Lupșa Mare) au executat împodobirea dulapului proscomidiar. În anul 1888, de-a lungul pereților de sud și vest, tencuiți la exterior cu același prilej, și-a făcut apariția o prispă îngustă, ridicată pe un soclu din piatră; alte reparații au avut loc în anii 1937 și 1990. Biserica este menționată atât în tabelele recensămintelor
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]
-
care s-a pus pânză groasă. Scenele religioase sunt dispuse conform tradiției și corosului ortodox. Ușile diaconești poartă chipul Arhanghelilor Mihail și Gavriil iar cele împărătești ale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Catapeteasma, construită din lemn de stejar este și perete de rezistență. Mai păstrează doar chipurile Mântuitorului cu Evanghelia deschisă și al Maicii Domnului cu Iisus Prunc, în brațe. Se mai disting chipurile proorocilor din Vechiul Testament. Peretele de miazănoapte al naosului prezintă chipurile Sf. M. Foca, Stratilat, Lup, Tiron, Punerea
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
Sf. Apostoli Petru și Pavel. Catapeteasma, construită din lemn de stejar este și perete de rezistență. Mai păstrează doar chipurile Mântuitorului cu Evanghelia deschisă și al Maicii Domnului cu Iisus Prunc, în brațe. Se mai disting chipurile proorocilor din Vechiul Testament. Peretele de miazănoapte al naosului prezintă chipurile Sf. M. Foca, Stratilat, Lup, Tiron, Punerea în Mormânt, Iosif, Nicodim, Mironosițele, Învierea lui ICHC. Latura sudică este degradată total. Se distinge doar chipul Sf. Gheorghe. Bolta naosului prezintă chinurile lui Iisus și chipurile
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
de lalea și profilul unui șarpe. Bolta altarului reprezintă Sfânta Treime (datată 1782), iar pe fâșiile curbe Maria pe tron cu pruncul, arhanghelii Mihail și Gavril, heruvimii, medalioane cu prooroci, între ele cu decor floral, la registrul de naștere. Pictura pereților este delimitată de aceea a bolții, printr-un delicat chenar floral și redă: Punerea în Mormânt (pe nord), teoria sfinților părinți ai Bisericii Răsăritene, iar pe timpanul de vest, Jertfa lui Avram, în peisajul familiar al dealurilor. Pictura de la Valea
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
1460, evident, nu este cel real. Construcția În mod cert construcția actualei biserici este rezultatul unei renovări din temelie, cu adăugarea unui soclu de piatră și înlocuirea tălpilor groase. Bârnele, fiind fasonate, s-au așezat în cununi perfect suprapuse, dând peretelui o suprafață netedă peste care s-au bătut apoi nuiele care să susțină tencuiala. Cu ocazia ultimei renovări, vechile console ale bârnelor din partea de sus a perețelui au fost eliminate și s-au păstrat doar console de la cele trei bârne
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
mult mărite. Turnul cu bulbi este și el un rezultat al ultimei renovări, când învelișul din sindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă. Planul Navei dreptunghiulare i se alătură o absidă pe plan dreptunghiular la bază, dar rotunjită la pereți. O astfel de soluție nu se întâlnește în restul vâii Crișului Alb. În Transilvania absida de plan circular o întâlnim foarte rar. Un exemplu de acest gen este biserica de lemn din Chieșd, județul Sălaj. În cuprinsul Episcopiei Aradului, abside
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
Pictura În “fișa de monument” întocmită în anul 1960 se arată următoarele: ” Înainte vreme biserica a fost tencuită...pe nuiele la exterior. Prin tencuire s-au distrus majoritatea picturilor. Ni s-au păstrat picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un animal cu cap
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
se arată următoarele: ” Înainte vreme biserica a fost tencuită...pe nuiele la exterior. Prin tencuire s-au distrus majoritatea picturilor. Ni s-au păstrat picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un animal cu cap de om. Pe iconostas în partea inferioară sunt scenele
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
cap de om. Pe iconostas în partea inferioară sunt scenele: Nașterea Domnului, Botezul, Învierea, Cina cea de taină, Înălțarea la cer, Adormirea Maicii Domnului. Din motive de simetrie nu se respectă cursul normal al vieții lui Isus. Altarul are pe pereții laterali reprezentate figurile a nouă ierarhi și Jertfa lui Avraam, pe boltă, Iisus, Duhul Sfânt și când au omorât Cain pe Abel. Pictura executată pe la mijlocul sec. al XIX-lea de un meșter, probabil local, care a păstrat în linii mari
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
cu o terminație poligonală în trei laturi; tradiția potrivit căreia biserica ar fi fost înălțată în jurul anului 1600 își găsește astfel confirmarea. Pisania care cuprindea datarea începuturilor acestui edificiu a dispărut însă în cursul unui vechi șantier de supraînălțare a pereților bisericii. Acoperișul cu pante repezi, precum și fleșa înaltă a turnului-clopotniță impunător (14 m), sunt învelite în șiță. Accesul în sfântul lăcaș se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud și de vest. La interior se constată existența a
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
podită cu scânduri, iar vatra sub bărbați (naosul, n.n.) și tinda umplută cu pământ, acoperită cu șindrilă de goron nehorjită, deasupra altarului stă o cruce de plev (tinichea, n.n.), lungimea bisericii 7 stânjeni (cca. 5,75 m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
tinichea, n.n.), lungimea bisericii 7 stânjeni (cca. 5,75 m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului și cu efect decorativ. Corpul masiv al edificiului era dominat de un turn care imita fidel turnurile baroce ale bisericilor de zid din zonă, din a doua jumătate
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica ortodoxă de lemn a fost ridicată în jurul anului 1760 și restaurată de mai multe ori (ultima dată în 1957) . În interiorul bisericii sunt zugrăvite atât iconostasul, cât și pereții, de zugravi populari, în stil bizantin, în anul 1831, potrivit unei însemnări de pe zidul bisericii. Unele icoane au o vechime de trei secole. În curtea bisericii își dorm somnul de veci câteva personalități marcante ale vieții culturale din ținuturile arădene
Biserica de lemn din Bodești, Arad () [Corola-website/Science/316817_a_318146]