45,675 matches
-
accentul mai mult pe atmosfera de la începutul secolului al XX-lea, decât pe analiza psihologică a personajelor, opera cinematografică fiind "„un film singular prin frumusețea lui, un film frumos și inegal, cu personaje bizare prin aerul lor ușor demodat, desprinse, parcă, dintr-un album de epocă îngălbenit pe la colțuri. Un film ce impresionează, înainte de toate, prin frumusețea formală, limbajul cinematografic subtil, adeseori strălucitor în plan pur vizual, plastic”". Un alt critic, Ioan Lazăr, remarcă crearea de către regizor a unei atmosfere livrești
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
de bronz și îl reprezintă pe împăratul Traian, stând în picioare gol (nud), ținând în brațe o vietate fantastică, rezultată din contopirea între Lupa Capitolina, cu trei țâțe, simbolizând latinitatea poporului român, din al cărei cap sucit spre stânga iese parcă fluturând un trup de șarpe, încercând să sugereze stindardul de luptă al dacilor, un dragon format prin îngemănarea a două animale: capul de lup și trupul de șarpe, reprezentând mitul genezei daco-romane a poporului român. Pe soclul statuii, înalt exact
Statuia împăratului Traian din București () [Corola-website/Science/326288_a_327617]
-
spre a o feri de priviri. Miercuri, 2 mai 2012, i-a fost pusă în brațe împăratului și vietatea himerică. De fapt, lupoaica înțepenită într-un rigor mortis, pare că este în stare de levitație, iar împăratul ține mâinile întinse, parcă pregătit să o prindă, dacă ar înceta să leviteze. Poziția nefirească a lupoaicei se trage din faptul că sculptorul a folosit ca model o lucrare mai veche, din 1980, în care lupoaica stătea ferm pe un suport orizontal. Este vorba
Statuia împăratului Traian din București () [Corola-website/Science/326288_a_327617]
-
că un bolnav psihic, numit „pisica”, a evadat de la un azil din apropiere și se află în grădina casei sau chiar în casă. Gardianul le povestește că nebunul și-a primit numele deoarece „se crede pisică și își sfâșie victimele, parcă ar fi canari!” Crosby crede că cineva din familie ar putea s-o rănească pe Annabelle și decide să-i spună cine îi este succesor. Înainte să rostească numele, o mână păroasă cu unghii lungi apare dintr-un pasaj secret
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
realizate de pictorița de costume Ioana Cantuniari. Imaginile au fost filmate de Mihai Mălaimare Jr. Atmosfera pe timpul filmărilor a fost una de sărbătoare, mai mulți actori afirmând că au rămas cu amintiri frumoase, în ciuda efortului depus. Papaiani considera că regizorul parcă întinerise în timp ce lucra la film. Actorul Denis Ștefan a fost de mai multe ori înțepat de albine în timpul filmărilor. Mașina pe care o conducea Păcală era foarte veche și nu-i funcționa nici frâna și nici direcția, iar actorul era
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
un singur vis: să facă om din copilul ei. Suferințele de odinioară îi deschiseseră ochii și putuse să cunoască viața, lumea. Muncea din greu, de dimineață până seara, ca să aibă mijloace să-și trimită băiatul la învățătură. Ceva o silea parcă să-l rupă de pământ. Va ajunge un om întreg atunci când se va rupe de pământ!”" Romanul "Pământ" este împărțit în 32 capitole, care nu au titluri. Romanul Olgăi Kobyleanska se bazează pe fapte reale. Părinții scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
cu litera D. Satul este descris în prima frază din roman astfel: "„În Bucovina, cam la vreo două ceasuri de mers de la apa Siretului, se află satul D. Câmpurile-i întinse ar aminti de stepă, dacă, din loc în loc, nemulțumite parcă de felul cum stau așezate, nu s-ar pogorî în văi drepte, nu prea mari, și dacă n-ar fi pădurea de necuprins care se întinde dinspre apus de sat, ridicând un zid verde în calea câmpiei, ca pentru a
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
a deschis oficial la 7 iunie 1982. Conform unor critici, printre care Albert Goldman, „nimic din acea casă nu valorează nici două parale”. În capitolul 1 al cărții sale intitulate "Elvis" (1981), autorul descrie Graceland ca arătând ca un bordel: „parcă a fost ridicat dintr-un bordel de la începutul secolului [al XX-lea] din cartierul francez al New Orleansului.” El critică interiorul ca fiind „țipător”, „fals” și „de prost gust”, adăugând că „obsesia regelui Elvis pentru roșul regal ajunge la o
Graceland () [Corola-website/Science/322177_a_323506]
-
adevărată a vieții. Sunt sursă și model. Lucrez cu sensibilitatea și cu intuiția mea o carte pe care numai eu o pot citi. Mă uit la lumea înconjurătoare, dar mă uit și într-un interior - nu al meu neapărat, ci, parcă, în interiorul tuturor stărilor din care provin. Călătoria în interiorul meu - dincolo de stările de om, de animal, plantă, apă, fir de neant - se produce ca o emoție atât de intensă, încât am sentimentul că mă desprinde din trupul meu de carne, transfigurându
Aurel Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/322316_a_323645]
-
modele interioare”, am început lucrul. Pentru a le realiza, am căutat un material care să poarte în sine aceleași stări, emoții, fiori precum imaginile de la care am pornit. De cele mai multe ori, acesta a fost lemnul. Îmi degroșez lemnul pe jos, parcă după o știință a planurilor despre care vorbea Rodin, dar foarte repede îl ridic în picioare și îl lucrez în poziția în care va sta sculptura. Mă mișc tot timpul în jurul lui, pentru că am nevoie de toate vederile. Aș compara
Aurel Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/322316_a_323645]
-
un fel de tăiere, de corectură, de îndreptare. De fapt, fiecare desen este urmat imediat de cioplire. Apoi iar desenez cu pensula mare, cu tempera roșie. De multe ori, lucrările au rămas în acest stadiu: sunt desenate cu vopsea roșie parcă pentru a fi cioplite în continuare. Uneori am găsit în tabla veche, ruginită, plumbuită, zincată, vopsită, ruptă de pe acoperișuri, aceeași emoție, stare, ca cea a personajelor pe care am vrut să le reprezint. Am lucrat mici „studii” din bucățele de
Aurel Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/322316_a_323645]
-
cuprinde o teamă care provoacă o serie de viziuni. Singurătatea și liniștea nopții trezesc idei și imagini ciudate. În asemenea momente simt că mi s-a arătat marea viziune. A doua zi însă, când vreau să-mi împărtășesc ideile actorilor, parcă își pierd întreaga vrajă. E foarte supărător. Cu atât mai supărător cu cât teatrul este o mare și vie viziune însuflețită. Este o viziune intelectuală accesibilă doar ca rezulta al unei munci vigilente, realiste, aspre și agonizante”" 1947: 1948: 1949
György Harag () [Corola-website/Science/329908_a_331237]
-
necesar. Inițial, Bărbulescu nu a vrut să accepte această variantă, dar a cedat ulterior, recunoscând justețea explicațiilor colaboratorului său. Alexandru Mironov a fost de părere că "" este "o carte mai slabă" a celor doi autori, care s-ar fi "conformat parcă cerințelor și etichetelor" literaturii de anticipație românești, intrată "pe la 1974, într-un con de umbră". El s-a justificat spunând că "numai localizarea etnică a personajelor (cele mai importante cosmodroame terestre se găseau cam pe lângă Slobozia) era suficientă pentru a
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
spori averea și cu puterea unui mare om; în atingerea scopurilor sale [era] absolut de neînduplecat, [...]. Era un bărbat de statură imensă, depășindu-i până și pe cei mai înalți; avea un ten roșu, păr bălai, umeri lați, ochi care parcă aruncau flăcări. [...]; în el totul era admirabil de bine proporționat și elegant..." Pământurile erau puține în Apulia acelei vremi, iar Guiscard nu se putea aștepta să primească mare lucru din partea fratelui său vitreg Drogo, aflat atunci la conducere, dat fiind
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
este un sat ce aparține municipiului Râmnicu Vâlcea din județul Vâlcea, Oltenia, România. Unul dintre cele mai deosebite obiective turistice din zona Râmnicului, piramidele sau șiroirile de pământ de la Goranu, reprezintă o rezervație geologică spectaculoasă. Printre copaci și desiș, piramidele parcă s-au ascuns de privirile turiștilor și ale localnicilor, tocmai din această cauză este un fenomen unic prea puțin cunoscut în România. Rezervația naturală Piramidele de pământ din Valea Stăncioiului a fost declarată arie protejată în anul 2000. Cunoscute și
Goranu, Vâlcea () [Corola-website/Science/328298_a_329627]
-
1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman consideră că Veroiu abordează în acest film drama emigrantului, încorporând "„propriile stări și sentimente, propriile meditații privind înseși rosturile artei sale”". Filmul este un „film în film”, cu imagini provenite parcă dintr-un album fotografic vechi. Regizorul Mircea Veroiu, împreună cu operatorul Marian Stanciu, cu scenaristul Radu Corciova, cu creatoarea de costume Ioana Corciova și cu compozitorul Virgil Popescu au imprimat imaginilor o „patină de epocă”. Interpretarea Elenei Albu este considerată a
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
a iudeilor, care a durat trei ani, de a-și recuceri libertatea. Împăratul Adrian pune acum să mai fie construit un hipodrom, două băi și un teatru mare. Pe masele de moloz ale sanctuarului iudaic se înalță în toată splendoarea, parcă în bătaie de joc, un monument al lui Jupiter; iar acolo unde, conform tradiției creștine, s-a aflat mormântul lui Hristos, oameni străini merg în pelerinaj, urcând terasele în trepte, la sanctuarul zeiței păgâne Venus!
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
sale au început să adune gazetari și alți oameni curioși, care încercau să-l vadă și să-l fotografieze. În următoarele zile Cucoaneș nu a mâncat aproape nimic, dar a continuat să crească. Hainele încep să-i fie mici, foamea parcă nici nu o simte, iar auzul începe să-i slăbească. În schimb, el afirmă că aude totuși altfel de sunete cum ar fi pulsul unor obiecte de mobilier. Simțind că nu mai poate trăi ca un om obișnuit, Cucoaneș îl
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
Nicolae Girardi - Alexandru Groza a realizat "„imagini dramatice, apăsătoare, în care - peste oameni și destinele lor - planează spaimele și eresurile Evului Mediu”". Căliman afirmă că poetul Romulus Vulpescu, care a tradus dialogurile și versurile în limba română, a dat versurilor "„parcă mai multă savoare, chiar dacă «zăpezile de odinioară» sau «marile ninsori» devin «neaua de mai an», sau, poate, tocmai de aceea”". În contextul acelor ani de izolare politică a României socialiste pe plan mondial, realizarea de către un regizor român, ajutat de
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
blocului, blocul, subteranele blocurilor, casa scărilor, case părăsite, apartamentul prin fereastra căruia se vede lumea exterioară, camera, peretele de lânga pat, patul; și satul Tântava, care se opune orașului. Toate aceste spații sunt cenușii, spații de pedeapsă, cu oameni reduși parcă la mecanica primară a nevoii de hrană. În romanul ,Orbitor’’ avem un personaj-narator pe nume Mircea (nume care provine probabil de la prenumele slav ,Miroslav / Mirco’’ și care înseamnă ,slava Păcii’’), nume care este și al autorului. Acest fapt dă o
Orbitor (roman) () [Corola-website/Science/330586_a_331915]
-
este prielnică copilăriei când totul poate fi transpus în plan fantastic. Copilăria redată de către narator ar fi imposibil de pus in plan cinematografic pe de-a întregul. Tot ce respiră din ,Orbitor’’ pare pura imaginație a unui copil, Mircișor. Cărtărescu parcă și-ar fi păstrat memoria intactă de la vârsta inocenței, perioada dintre trei și șase ani, parcă un copil ne-ar descrie universul său imaginar. După această vârstă începe vârsta conștiinței de sine, când iți pierzi inocența (trecerea din planul copilăriei
Orbitor (roman) () [Corola-website/Science/330586_a_331915]
-
fi imposibil de pus in plan cinematografic pe de-a întregul. Tot ce respiră din ,Orbitor’’ pare pura imaginație a unui copil, Mircișor. Cărtărescu parcă și-ar fi păstrat memoria intactă de la vârsta inocenței, perioada dintre trei și șase ani, parcă un copil ne-ar descrie universul său imaginar. După această vârstă începe vârsta conștiinței de sine, când iți pierzi inocența (trecerea din planul copilăriei în cel social). Dorința de a explora spații imaginare, o explorare a inconștientului - un inconștient care
Orbitor (roman) () [Corola-website/Science/330586_a_331915]
-
e o poveste reală, povestea lui, ca cea a multor tineri de aceeași vârstă cu el. Dintr-o combinație de optimism, dorință, încăpățânare și nebunie, imposibilul a devenit posibil. Iar titlul albumului de debut al repărului JerryCo s-a ales parcă de la sine. Odată cu Orice E Posibil, JerryCo a realizat și o premieră în România, fiind primul album pus la dispoziția publicului gratuit pe site-ul artistului. Acest lucru a fost posibil datorită suportului unui partener general al proiectului care a
JerryCo () [Corola-website/Science/330879_a_332208]
-
vreme planeta", apreciind că el "conține toate elementele unei scriituri horror de succes". La rândul său, Cititor SF constată că "scriitorul reușește ceea ce foarte puțini sunt capabili să ducă cu succes până la capăt: să inducă o atmosferă apăsătoare, realistă, aproape parcă sufocând cititorul prin transportarea acestuia fără pic de menajamente în mijlocul unui teatru de război al unui conflict fără implicații majore la nivel planetar".
Krucifix () [Corola-website/Science/329133_a_330462]
-
sieși, vorbind, în stilul său - de un realism, uneori, abrupt -, despre viață, așa cum și-o dorește omul, despre nevoia de dragoste, despre aspirația spre înalt (pe care o relevă primele metafore ale filmului: un vagonet gol urcă printr-un nesfârșit, parcă, tunel de verdeață, de copaci drepți și înalți, pe versantul unui munte). Interpreți neprofesioniști și actori versați se întâlnesc în distribuția de firesc a filmului”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]