47,777 matches
-
nord-vestul județului Covasna, la limita de vest cu județul Brașov, pe cursul pârâului cu același nume, în Depresiunea Baraolt, la o altitudine de de 460-500 m. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baraolt se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (93,74%). Principalele minorități sunt cele de români (2,84%) și romi (1,04%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
com. [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]], la vest, cu com. [[Plopu, Prahova|Plopu]], iar la nord, cu com. [[Iordăcheanu, Prahova|Iordăcheanu]]. Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Urlați se ridică la de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (93,84%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (1,29%). Pentru 4,78% din populație, apartenența etnică nu este
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
abonaților casnici: 3583, agenți economici: 393, iar agenți industriali 11. Consumul casnic reprezintă 18%, consumul realizat de agenții economici 13%, iar cel înregistrat la consumatorii industriali 69%. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Topoloveni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,66%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,67%). Pentru 2,93
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
inițialele „M KO“ (probabil Matia Corvin), donatorul și protectorul cu chipul lui în armură medievală sculptat pe potir (probabil hramul bisericii) și chipul Mântuitorului pe cruce. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ineu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,32%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,4%) și romi (5,7%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
Umiditatea aerului prezintă valori medii anuale cuprinse între 78% și 80%. Cantitățile medii anuale de precipitații se mențin între . Viteza medie anuală a vântului este de . Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tășnad se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (49,46%), maghiari (34,79%) și romi (11,03%). Pentru 3,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
care duce la Cocorăștii Mislii, Scorțeni și Bănești (unde se termină în DN1). Prin oraș trece și calea ferată Buda-Slănic, pe care este deservit de stația Plopeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Plopeni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,05%), cu o minoritate de romi (1,04%). Pentru 3,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
mai bine ceea ce l-a reprezentat pe poetul Tudor Arghezi. De asemeanea, în fiecare an se desfasoara aici festivaluri folclorice precum "Genă Bîrsan", "Maria Lataretu". Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Cărbunești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,2%), cu o minoritate de romi (6,95%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/297085_a_298414]
-
lupte între trupele țariste și armata generalului Bem, pentru controlul defileului, iar în 1916 teritoriul localității a fost teatrul operațiunilor militare ale Armatei Române în Bătălia Sibiului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tălmaciu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,78%), cu o minoritate de romi (3,1%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,3%), cu o minoritate de creștini după
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
ramifică șoseaua națională DN12C care urcă pe valea râului Bicaz, trece prin cheile Bicazului și duce la Gheorgheni. Gara din oraș este capătul căii ferate Bacău-Bicaz. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bicaz se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,58%), cu o minoritate de romi (3,01%). Pentru 5,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
Zlatna a funcționat și o școală de minerit. Poetul Martin Opitz, invitat ca profesor la colegiul din Albă Iulia, a scris în anul 1622 poemul "Zlatna". Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Zlatna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,59%), cu o minoritate de romi (4,59%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
oraș. Primul primar sub guvernare românească a localității a fost Ioan Ghip, participant la primul război mondial și membru al gărzii naționale din Iernut la vremea respectivă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Iernut se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,91%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (12,77%) și romi (9,72%). Pentru 4,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
majoră sunt considerate siturile arheologice în care s-au pus în evidență două așezări datate ca fiind aparținătoare perioadelor cuprinse între secolele III-V și X-XI. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Chișineu-Criș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,14%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (19,07%) și romi (5,85%). Pentru 6,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
premierul Slovaciei, a întreprins o vizită la Nădlac și a promis că guvernul slovac va sprijini proiectele celor peste 20.000 de etnici slovaci din România. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nădlac se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (44,35%), slovaci (42,97%), romi (4,93%) și maghiari (2,41%). Pentru 4,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
diferite păsări. În râul Siret, dar mai ales in acumularea Rogojești, se găsesc diverși pești (crap, biban, știuca, morun, clean, mreana, lin, oblete, caras, babușca etc.) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,05%), cu o minoritate de ucraineni (2,6%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
a fost sediul unei Plăși din județul Turda. Existența pădurilor a favorizat dezvoltarea industriei prelucrării lemnului. Alte ramuri economice sunt: turismul, agricultura, industria textilă și comerțul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Câmpeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,88%), cu o minoritate de romi (2,81%). Pentru 5,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
dezvoltării sale anterioare, localitatea Segarcea capătă statutul de oraș. După această dată, Segarcea devine un puternic centru industrial, comercial, civic, cultural și important centru de tranziție rutieră. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Segarcea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,34%), cu o minoritate de romi (11,63%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
păcate, fabrica în care se îmbutelia apa extrasă din izvoarele Buziașului a fost închisă în iarna anului 2014 și speranțele de a fi redeschisă sunt minime. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Buziaș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,21%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,98%), maghiari (2,95%) și germani (2,15%). Pentru 7,69% din populație, apartenența etnică nu este
Buziaș () [Corola-website/Science/297095_a_298424]
-
șes format din terase locale de luncă, ce conțin plantații de salcie și plop. Pe lângă orașul propriu-zis, Târgu Bujor conține și satele Umbrărești și Moscu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Bujor se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,92%), cu o minoritate de romi (4,29%). Pentru 3,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
urbane. Orașul Brezoi deține un monument ridicat în cinstea eroilor locali din Primul Război Mondial, monument care se află lângă "Primărie" și care simbolizează România Mare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Brezoi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,3%), cu o minoritate de romi (8,78%). Pentru 5,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
și eroziune, atât la suprafață cât și în adâncime din cauza stratului litologic. Altitudinal se încadrează între 340 m și 600 m altitudinea medie fiind de 495m. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (66,5%). Principalele minorități sunt cele de romi (17,45%) și maghiari (8,73%). Pentru 6,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului; precum și șoseaua județeană DJ203R, care duce spre est tot către Ulmu, trecând însă prin Cireșu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Însurăței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,1%), cu o minoritate de romi (5,51%). Pentru 3,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
Ploiești. În 1968, comuna Căldărăști s-a desființat, satul fiind trecut în subordinea comunei Pogoanele, revenită la județul Buzău. Comuna Pogoanele a devenit oraș în 1989. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pogoanele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,82%), cu o minoritate de romi (3,04%). Pentru 5,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
fie dizlocat, rezultând suprapunerea unor straturi de aer rece. Aceeași cauză este și cea care duce la persistența ceții pe perioade lungi (uneori chiar 7-10 zile). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Miercurea Ciuc se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (78,55%), cu o minoritate de români (16,78%). Pentru 3,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
1990 încoace toate alegerile generale s-au ținut duminica: o dată în mai, o dată în septembrie și de două ori în noiembrie. Pragul electoral al partidelor este de 5 % din voturi. În 2004, numărul de mandate va scădea cu 5 %, datorită scăderii numărului de locuitori. Comisia electorală a stabilit durata campaniei electorale la 30 de zile. Oricine este cetățean român, are domiciliul stabil în România și a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaților sau respectiv
Alegeri în România () [Corola-website/Science/297111_a_298440]
-
confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 77 persoane s-au declarat fără religie și 51 atei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Petroșani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,22%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,05%) și romi (1,61%). Pentru 8,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]