47,696 matches
-
sugerează că intriga include substraturi rasiste. Kenneth Turan scrie în "Los Angeles Times" că „doar dacă iubești violența precum un spartan, Quentin Tarantino sau jocurile video adolescentine vei fi fascinat la nesfârșit”. Roger Ebert, în recenzia sa, acordă filmului două stele scriind că „"300" are caricaturi unidimensionale care vorbesc precum wrestlerii profesioniști când fac provocări”. Unele ziare și reviste grecești au fost de asemenea critice la adresa filmului, precum criticul Robby Eksiel care a afirmat că cinefilii vor fi uimiți de „acțiunea
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
fost însă de acord, considerând că "Criticile aduse lipsei de intrigă și caracter sună puțin deplasate", dând ca exemplu faptul că Grant i-a protejat pe nepoții lui Hammond, deși i-a displăcut inițial. "Empire Magazine" i-a oferit cinci stele filmului, spunând că este "pur și simplu, unul din cele mai bune blockbustere din toate timpurile". Conform "Rotten Tomatoes", "Jurassic Park" a primit 87% de recenzii pozitive, 90% dinte critici având o reacție pozitivă asupra filmului. În 1994, filmul a
Jurassic Park (film) () [Corola-website/Science/320725_a_322054]
-
Herzog a fost la fel de impresionat, citând filmul ca fiind un exemplu că Spielberg este un "povestitor grozav" și că știe cum să împletească efecte speciale cu o poveste coerentă. George Lucas a început să facă filme prequel pentru seria "Războiul stelelor", iar Peter Jackson a reînceput să exploreze atracția lui pentru filme fantastice, ceea ce avea să-l determine să creeze trilogia "Stăpânul inelelor" și "King Kong". De asemenea, "Jurassic Park" a inspirat o serie de filme și documentare, precum adaptarea americană
Jurassic Park (film) () [Corola-website/Science/320725_a_322054]
-
granița dintre cele două emisfere. Pe drum, creatura le explică că lumea se apropie de sfârșit și că acea coloană ciudată și verde pe care încep să o zărească îndreptându-se spre spațiu este viața însăși, călătorind către o nouă stea. Urmați de penele-de-piele și de alții, ei observă că o traversatoare a aterizat și le blochează drumul. Morela reușește să preia controlul lui Sodal Ye și, când ajung la gigantica omidă, Green și Lily-yo se întâlnesc din nou. În afară de Gren
Sera () [Corola-website/Science/320753_a_322082]
-
lui Sodal Ye și, când ajung la gigantica omidă, Green și Lily-yo se întâlnesc din nou. În afară de Gren, Yattmur și copilul lor, care decid să se întoarcă în pădurea familiară, ceilalți se îmbarcă pe traversatoare, care își ia zborul spre stele, după ce a fost acaparată de morelă. Autorul și criticul James Blish a catalogat povestea ca ""nonsens absolut"" și l-a tras la răspundere pe Aldiss pentru ignorarea regulilor de bază ale fizicii. Editorul revistei ceruse sfaturi științifice asupra unui aspect
Sera () [Corola-website/Science/320753_a_322082]
-
a instalat în oraș un corp militar german, care a confiscat clădirile cu rol de sinagogi și le-au folosit pentru găzduirea de funcționari și soldați. La 18 august 1941, tuturor evreilor din localitate li s-a ordonat să poarte steaua galbenă. A fost înființat un lagăr de concentrare pentru toți bărbații evrei din Fălticeni, precum și din satele Lespezi și Liteni. Circa 5.000 de evrei au fost deportați în Basarabia și Transnistria, doar aproximativ 3.700 revenind la finalul războiului
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
război nuclear. După mai bine de o mie de ani, mecanismul Gaia a repopulat Pământul, inclusiv cu oameni, care acum trăiesc în stil nomad, fără a fi interesați de tehnmologie. De pe suprafața planetei, masiva stație spațială Avernus apare ca o stea strălucitoare ce se mișcă repede. Ea adună date științifice, imagini video și altele prin intermediul a mii de sonde și a altor dispozitive de monitorizare de pe planetă, pe care le trimite pe Pământ. Pe Avernus trăiesc șase mii de oameni, urmașii
Helliconia () [Corola-website/Science/320755_a_322084]
-
orbita doar în jurul lui Batalix, dar, cu opt milioane de ani terreștri în urmă (de puțină vreme, în conformitate cu standardele astronomice și evoluționiste), atracția gravitațională a lui Freyr a capturat sistemul Helliconia-Batalix . Sistemul solar inițial al lui Freyr consta în două stele, dar, în urma întâlnirii cu Batalix, steaua-soră a lui Freyr a fost aruncată afară din sistem, împreună cu una dintre planetele lui Batalix și o lună a Helliconiei, numită de phagori T'Sehn-Hrr. Helliconia are de 1,28 ori masa Pământului, fiind
Helliconia () [Corola-website/Science/320755_a_322084]
-
lui Louis. Nessus trebuie să angajeze trei exploratori pentru a îndeplini o misiune pe care el nu se încumetă să o ducă la îndeplinire, iar Louis este în capul listei candidaților. După ce i se arată o imagine difuză a unei stele îndepărtate înconjurată de un inel, Louis semnează fără ezitare: inelul se dovedește a fi "", o lume constituită dintr-o bandă circulară artificială care se rotește în jurul unei stele pentru a crea gravitație la suprafață. În fuga lor dinspre Nucleu, Păpușarii
Lumea Inelară () [Corola-website/Science/321514_a_322843]
-
capul listei candidaților. După ce i se arată o imagine difuză a unei stele îndepărtate înconjurată de un inel, Louis semnează fără ezitare: inelul se dovedește a fi "", o lume constituită dintr-o bandă circulară artificială care se rotește în jurul unei stele pentru a crea gravitație la suprafață. În fuga lor dinspre Nucleu, Păpușarii au descoperit acest artefact, iar cunoștințele celor care l-au creat îi înspăimântă. Astfel, Nessus a primit misiunea de a forma o echipă care să viziteze Lumea Inelară
Lumea Inelară () [Corola-website/Science/321514_a_322843]
-
dintre lumile Păpușarilor, echipajul află mai multe amănunte despre Lumea Inelară și se îmbarcă pe o altă navă, "Ticălosul Mincinos", care să îi ducă acolo. Apropierea de Lumea Inelară le oferă o priveliște incredibilă: o mega-structură circulară care înconjoară o stea, un artefact cu mult mai mare decât o lume. Întreaga suprafață interioară conține peisaje asemănătoare celor pământene, cu oceane întregi mai mari decât Pământul. Între Lumea Inelară și soarele ei se află un alt inel format din pătrate (pe care
Lumea Inelară () [Corola-website/Science/321514_a_322843]
-
reprezintă craterul de impact al unui meteorit care a lovit spatele inelului, împingând "muntele" în sus din podeaua inelului și a creat o spărtură prin care a trecut. Astfel, vârful muntelui, aflat deasupra atmosferei Lumii Inelare, constituie o trecere către stele, iar Louis conduce secția de poliție și "Ticălosul Mincinos" peste margine. Echipajul urmează să folosească motorul încă intact al navei pentru a ajunge acasă. În afară de cei doi extratereștri, Niven folosește o serie de alte concepte din povestirile sale a căror
Lumea Inelară () [Corola-website/Science/321514_a_322843]
-
mare, de 2-1/2 până la 3 ori mai mare ca Venus. Cerul strălucea din cauza luminii. Intensitatea luminii sale era puțin mai mare de un sfert din cea a Lunii.” Ca și ceilalți observatori, Ali ibn Ridwan a consemnat că noua stea se afla jos, aproape de orizontul sudic. Călugării de la mănăstirea benedictină din St. Gallen oferă date independente privind magnitudinea și poziția pe cer, scriind că „într-un fel minunat, ea era uneori strânsă, alteori difuză, și chiar alteori cu totul stinsă
SN 1006 () [Corola-website/Science/321529_a_322858]
-
s-a văzut astfel vreme de trei luni cel mai departe către miazăzi, dincolo de toate constelațiile din văzduh”. Această descriere este adesea luată ca dovadă anecdotică a faptului că supernova a fost una de tip Ia. Unele izvoare afirmă că steaua era destul de strălucitoare pentru a lăsa umbre; era văzută în general chiar ceva vreme în timpul zilei, iar în vremea modernă astronomul Frank Winkler a afirmat că „în primăvara lui 1006, se puteau probabil citi manuscrise la lumina ei noaptea.” Relatările
SN 1006 () [Corola-website/Science/321529_a_322858]
-
chiar și observarea obiectelor strălucitoare aflate aproape de orizont; remarcile „uneori strânsă, difuză, stinsă” citate mai sus dau indicii despre efectele atmosferice cauzate de altitudinea aparentă mică a obiectului. Așa cum arată "Songshi", cronica oficială a Dinastiei Song (secțiunile 56 și 461), steaua văzută la 1 mai 1006 apărea la sud de constelația Di, la est de cea a Lupului și la un grad vest de Centaur. Dimensiunea exploziei vizuale era jumătate din cea a Lunii și strălucea atât de tare încât se
SN 1006 () [Corola-website/Science/321529_a_322858]
-
de tare încât se vedeau noaptea obiectele terestre la lumina ei. Ea a fost văzută în constelația Di până în decembrie. Astrologul chinez Zhou Keming, care se întorcea la Kaifeng de la slujba sa din Guangdong, a interpretat la 30 mai împăratului steaua de culoare galbenă și foarte strălucitoare ca fiind un semn bun care avea să aducă prosperitate țării deasupra căreia apare. Se pare că au fost două faze distincte în evoluția timpurie a acestei supernove. A fost o primă perioadă de
SN 1006 () [Corola-website/Science/321529_a_322858]
-
a supernovei. Rămășița de supernovă a acestei explozii a fost identificată abia în 1965, când Doug Milne și Frank Gardner au utilizat radiotelescopul de la Observatorul Parkes pentru a demonstra că ceea ce era anterior cunoscut drept sursa radio PKS 1459-41, din apropierea stelei Beta Lupi, părea a fi un înveliș circular de 30 de arcminute. De-a lungul următorilor ani, au fost detectate atât emisiile de raze X cât și cele de lumină vizibilă ale acestei rămășițe, iar în 2010, H.E.S.S. observatorul de
SN 1006 () [Corola-website/Science/321529_a_322858]
-
avea o experiență vastă în a scrie scenarii pentru seriale western, care fuseseră populare în prima parte a anilor 1960 și în anii 1950, motiv pentru care și-a prezentat noul serial rețelelor de televiziune ca un „"Wagon Train" spre stele”. În 1964, Roddenberry a semnat un contract de dezvoltare de programe pe trei ani cu o importantă companie de producție independentă, Desilu Productions. În concepția originală a lui Roddenberry, protagonistul era căpitanul Robert April al navei stelare S.S. "Yorktown". Acest
Star Trek: Seria originală () [Corola-website/Science/321537_a_322866]
-
Alături de inginerul Aurel Diaconovici este autorul primului proiect de traversare a munților Carpați la înălțime, realizat mai târziu în munții Parâng. În anul 1909 a fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler, iar in 1911 cu Ordinul Steaua României. A murit la 12 iulie 1916 în urma unei septicemii, fiind înmormantat la Novaci. Între anii 1936 -1948, în localitatea Novaci a existat o statuie a lui Dumitru Brezulescu, realizată de Ion Jalea. În prezent există un bust în aceeași
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
de aproximativ 60 de ani-lumină. Povestirile care compun seria "Spațiul Cunoscut" au fost concepute inițial ca două serii distincte: "Belter" - care povestește despre colonizarea sistemului solar și călătoriile cu viteze subluminice folosind nave cu fuziune nucleară și statoreactoare Bussard - și "Steaua neutronică"/"Lumea Inelară" - a cărei acțiune se petrece într-un viitor mai îndepărtat și prezintă călătorii cu viteză superluminică. Cele două linii temporale au fost unite de Niven în povestirea "A Relic of the Empire", în care acțiunea se petrece
Spațiul Cunoscut () [Corola-website/Science/321528_a_322857]
-
aceasta singura situație în care motorul este descris în felul acesta. În marea majoritate a materialelor despre "Spațiul Cunoscut", motorul necesită o navă aflată în afara influenței gravitației stelare pentru a putea fi folosită. Navele care activează motorul în apropierea unei stele riscă să dispară fără urmă, efect bazat privit ca o limitare bazată pe legile fizicii. În romanul "Ringworld's Children", Lumea Inelară însăși este convertită într-un gigantic motor Quantum II și lansată în hiperspațiu cât timp se află încă
Spațiul Cunoscut () [Corola-website/Science/321528_a_322857]
-
efect bazat privit ca o limitare bazată pe legile fizicii. În romanul "Ringworld's Children", Lumea Inelară însăși este convertită într-un gigantic motor Quantum II și lansată în hiperspațiu cât timp se află încă sub influența atracției gravitaționale a stelei sale. "Ringworld's Children" prezintă și existența unor prădători în hiperspațiul influențat de atracția gravitaținală a unei stele, iar aceștia consumă navele care apar în apropierea obiectelor masive, explicând că o structură de dimensiunile Lumii Inelare se poate angaja în
Spațiul Cunoscut () [Corola-website/Science/321528_a_322857]
-
este convertită într-un gigantic motor Quantum II și lansată în hiperspațiu cât timp se află încă sub influența atracției gravitaționale a stelei sale. "Ringworld's Children" prezintă și existența unor prădători în hiperspațiul influențat de atracția gravitaținală a unei stele, iar aceștia consumă navele care apar în apropierea obiectelor masive, explicând că o structură de dimensiunile Lumii Inelare se poate angaja în siguranță într-o asemenea călătorie în condițiile date. Un câmp de stază creează o bulă spațio-teemporală separată de
Spațiul Cunoscut () [Corola-website/Science/321528_a_322857]
-
tip de materie sau energie, cu excepția [antimaterie]]i (care distruge carcasa), gravitației și luminii vizibile (care străbate carcasa). Deși ele sunt invulnerabile, acest atribut nu garantează integritatea conținutului; de exemplu, deși impactul la viteze ridicate cu suprafața unei planete sau stele poate lăsa carcasa intactă, ocupanții navei vor fi striviți dacă nu sunt protejați de măsuri suprlimentare de genul câmpurilor de stază sau a câmpurilor compensatoare. În "Fleet of Worlds", personajele fac turul unei fabrici Produs General și primesc indicii despre
Spațiul Cunoscut () [Corola-website/Science/321528_a_322857]
-
să fie modificat la nivel de bit (Bear a pus această idee pe seama tratatului lui Frederick Kantor "Information Mechanics" (1967)). În "Moving Marș", aceaste cunoștințe sunt folosite pentru a muta planetă Marte din sistemul solar pe o orbită din jurul unei stele îndepărtate. "Blood Music" a fost publicată inițial că povestire în 1983, fiind extinsă la dimensiunea unui român în 1983. Aceasta este prima povestire SF care descrie mașinării medicale microscopice (nanotehnologie) și tratează ADN-ul că pe un sistem computerizat care
Greg Bear () [Corola-website/Science/321567_a_322896]