KorAP: Find »[drukola/base=funcție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18177 18178 18179 ...18230 >

455,749 matches

Corola-website/Journalistic/102615_a_103907

au fost încălcate aproape în întregime. 7. S-a ajuns la situația neverosimilă, dar reală, în care anumite persoane care au performat în alegeri au primit amenințări pe motiv că și-au permis să îl critice democratic pe președintele în funcție al partidului pentru deciziile luate. Un astfel de partid ne dorim? SOLUȚII 1. Convocarea Congresului Extraordinar al Partidului România Unită de către președintele PRU, conform art. 67, alin.1 din Statutul partidului 2. În cazul în care președintele PRU refuză să

Moțiune PRU. Bogdan Diaconu, pe făraș în partid by Bogdan Bolojan (2017) [Corola-website/Journalistic/102615_a_103907]
al PRU și a președintelui partidului, după efectuarea pașilor anterior menționați, și preluarea conducerii interimare de către Comitetul de Organizare a Congresului PRU, conform art. 26, lit. k, prin care se precizează că membrii PRU au dreptul "să demisioneze din orice funcție deținută în cadrul partidului". Comitetul trebuie să elaboreze ulterior proiectul de "strategie de acțiune a partidului între două Congrese" pe care să îl propună spre aprobare Congresului Extraordinar, conform cu art. 70, alin c) din Statut. 9. Declanșarea discuțiilor și negocierilor cu

Moțiune PRU. Bogdan Diaconu, pe făraș în partid by Bogdan Bolojan (2017) [Corola-website/Journalistic/102615_a_103907]
Corola-website/Journalistic/102625_a_103917

ideile combătute prin prezenta scrisoare nu vă aparțin. Pe semne că v-au fost induse de sfătuitori incompetenți sau de rea intenție. Feriți-vă de ei ! Fiți independent și supuneți-vă numai legii, ca judecătorii. Metaforic se și spune că funcția de Președinte al României este și cea mai înaltă magistratură a țării. Dar nu peste justiție, care este și trebuie să rămână putere separată. Cu bune intenții, Av.Sergiu ANDON Fost președinte al Comisiei juridice, de disciplină și Imunități a

Sergiu Andon, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis. ”Foarte greșit, foarte periculos și grav anticonstituțional” by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102625_a_103917]
Corola-website/Journalistic/102631_a_103923

2007-2009) și a fost administrator al societății Roadvision și director general al Provom SRL (2008-2009). Ministru propus al Mediului s-a aflat la conducerea Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA), în perioada aprilie-octombrie 2009. De asemenea, a deținut funcția de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale în Cabinetul Ponta I (7 mai 2012- 21 decembrie 2012) și în Guvernul Ponta II (21 decembrie 2012 - 5 martie 2014). Daniel Constantin a fost vicepremier și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în

Daniel Constantin, aviz favorabil pentru Mediu by Tudor Curtifan (2017) [Corola-website/Journalistic/102631_a_103923]
Corola-website/Journalistic/102629_a_103921

din Legea nr. 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerințele constituționale de previzibilitate și proporționalitate a legii și nu permit recunoașterea dreptului la diferență pentru ocuparea, în condiții de egalitate și fără restricții nerezonabile, a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat” precizează Avocatul Poporului în excepția de neconstituționalitate. Dispozițiile articolului 2 din Legea 90/2001 contravin ”prevederilor art. 1 alin. (4) și (5), art. 16 alin. (1) și (3), art. 20 și art. 53 din

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.” a scris Avocatul Poporului în sesizarea trimisă către CCR. Iată argumentele aduse de Avocatul Poporului în excepția de neconstituționalitate: ”Avocatul Poporului a examinat ansamblul reglementărilor referitoare la condițiile de ocupare a funcțiilor și demnităților publice din cadrul celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale (legislativă, executivă și judecătorească) și a constatat următoarele: 1. Lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
ocupare a funcțiilor și demnităților publice din cadrul celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale (legislativă, executivă și judecătorească) și a constatat următoarele: 1. Lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituție referitoare la ocuparea funcțiilor și

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituție referitoare la ocuparea funcțiilor și demnităților publice "în condițiile legii"; 2. Lipsa de previzibilitate a sintagmei "nu au suferit condamnări penale" din cuprinsul art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, modificată și completată, fapt ce

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum și art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. 1. Prevederile art. 16 alin. (3) din Constituție consacră dreptul legiuitorului de a stabili condițiile concrete de ocupare și exercitare a unei funcții, însă, în procesul de elaborare a actelor normative, Parlamentul are obligația de a respecta principiile constituționale și de a adopta, în consecință, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat și eficient, care să asigure respectarea principiului constituțional al echilibrului puterilor - legislativă

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
a adopta, în consecință, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat și eficient, care să asigure respectarea principiului constituțional al echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. Este de necontestat faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, trebuie să îndeplinească anumite cerințe de integritate, legalitate și corectitudine menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile statului, însă cadrul legislativ ce guvernează condițiile de accedere la o funcție trebuie să fie unul coerent

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
care urmează să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, trebuie să îndeplinească anumite cerințe de integritate, legalitate și corectitudine menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile statului, însă cadrul legislativ ce guvernează condițiile de accedere la o funcție trebuie să fie unul coerent, predictibil și unitar, aplicabil tuturor reprezentanților celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale. Separația puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului; dimpotrivă, presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
puterile statului; dimpotrivă, presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forțe între acestea. Or, un asemenea echilibru nu poate fi realizat decât prin existența unui sistem coerent menit să asigure condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor aparținând acestor trei puteri. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu prevederile actuale ale Constituției, în procesul de desemnare a prim-ministrului și de numire a Guvernului, au un rol esențial atât Președintele României [care, exercitându-și atribuțiile în

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
Constituției, în procesul de desemnare a prim-ministrului și de numire a Guvernului, au un rol esențial atât Președintele României [care, exercitându-și atribuțiile în temeiul art. 85 și art. 103 alin. (1) din Legea fundamentală, desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament] cât și Parlamentul [care, în aplicarea art. 103 alin. (3) din Constituție, dezbate programul și lista Guvernului în ședință comună și acordă votul de încredere.] În

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
și echilibrului puterilor în stat, asigurând deplina efectivitate a textului constituțional, legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispozițiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporționalitate între condițiile ocupării unei funcții publice și scopul urmărit prin soluția legislativă și anume exercitarea funcției de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament. 2. Din examinarea cadrului legislativ, Avocatul Poporului observă că art. 2

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispozițiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporționalitate între condițiile ocupării unei funcții publice și scopul urmărit prin soluția legislativă și anume exercitarea funcției de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament. 2. Din examinarea cadrului legislativ, Avocatul Poporului observă că art. 2 din Legea nr. 90/2001 și, în special, sintagma "nu au

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv și devine obligatorie pentru actele normative din aceeași materie [art. 37 alin. (2)]. Din analiza actelor normative incidente în stabilirea condițiilor pentru ocuparea unei funcții publice sau de autoritate publică, Avocatul Poporului observă că termenii utilizați diferă de la caz la caz, în funcție de actul normativ care reglementează condițiile de ocupare a funcției. În aceste condiții, având în vedere și jurisprudența Curții Constituționale menționată mai sus, sintagma

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
37 alin. (2)]. Din analiza actelor normative incidente în stabilirea condițiilor pentru ocuparea unei funcții publice sau de autoritate publică, Avocatul Poporului observă că termenii utilizați diferă de la caz la caz, în funcție de actul normativ care reglementează condițiile de ocupare a funcției. În aceste condiții, având în vedere și jurisprudența Curții Constituționale menționată mai sus, sintagma "nu au suferit condamnări penale" din art. 2 al Legii nr. 90/2001 nu întrunește cerințele de previzibilitate, ca o garanție pentru realizarea coerenței legislației naționale

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
în vedere și jurisprudența Curții Constituționale menționată mai sus, sintagma "nu au suferit condamnări penale" din art. 2 al Legii nr. 90/2001 nu întrunește cerințele de previzibilitate, ca o garanție pentru realizarea coerenței legislației naționale în domeniul ocupării unor funcții care implică exercițiul autorității de stat. Mai mult, chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma "nu au suferit condamnări penale" poate suporta interpretări diferite (în sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică pentru orice condamnare penală sau doar pentru cele în care s-a pronunțat o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal. 3. Prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 pot fi apreciate ca fiind adoptate în aplicarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (3), potrivit

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
implică exercițiul autorității de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal. 3. Prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 pot fi apreciate ca fiind adoptate în aplicarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (3), potrivit cărora: "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară", însă acest text trebuie interpretat și aplicat în concordanță cu art. 20 din Legea fundamental, raportat la art. 25 lit.

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
aplicat în concordanță cu art. 20 din Legea fundamental, raportat la art. 25 lit. c) din Pactul internațional cu privire la drepturile politice și civile, care stabilesc dreptul și posibilitatea oricărui cetățean de a avea acces, în condiții generale de egalitate, la funcțiile publice din țara sa, fără discriminările prevăzute la art. 2 din Pact (inclusiv deosebirile întemeiate pe orice altă împrejurare) și fără restricții nerezonabile. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cauza Thlimmenos contra Greciei din 6 aprilie 2000) a

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
cuprinsul art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale și al art. 1 din Protocolul nr. 12), ca atrăgând obligația statului de a introduce în legislație excepții corespunzătoare de la regula restricționării accesului persoanelor condamnate la o anumită funcție, astfel încât să fie respectat principiul non-discriminării, în condițiile impunerii unor restricții rezonabile. În esență, în speța amintită, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a interpretat că aplicarea principiului discriminării "în oricare altă situație" include și non-discriminarea pe motive de cazier judiciar

Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig (2017) [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
Corola-website/Journalistic/102634_a_103926

Tăriceanu, în perioada aprilie 2007-decembrie 2008. La finalul mandatului de la Apărare, Teodor Meleșcanu a dorit să le mulțumească tuturor celor care l-au ajutat la îndeplinirea mandatului la conducerea instituției și a declarat ca niciodată mai mult ca în această funcție nu a avut senzația că își servește cu adevarat țară. În perioada 15 ianuarie - 29 februarie 2008, a fost ministru interimar al Justiției, ca urmare a neînțelegerilor dintre președinte și premier cu privire la numirea în funcția vacanță de la conducerea Ministerului Justiției

Cine este Teodor Meleșcanu, propunerea ALDE pentru Ministerul Afacerilor Externe by Crișan Andreescu (2017) [Corola-website/Journalistic/102634_a_103926]
mai mult ca în această funcție nu a avut senzația că își servește cu adevarat țară. În perioada 15 ianuarie - 29 februarie 2008, a fost ministru interimar al Justiției, ca urmare a neînțelegerilor dintre președinte și premier cu privire la numirea în funcția vacanță de la conducerea Ministerului Justiției a senatorului PNL Norica Nicolai. În mai 2010, Meleșcanu a fost propus de PNL pentru un post de judecător la Curtea Constituțională. Meleșcanu a fost ales senator de Prahova, în colegiul al treilea al acestei

Cine este Teodor Meleșcanu, propunerea ALDE pentru Ministerul Afacerilor Externe by Crișan Andreescu (2017) [Corola-website/Journalistic/102634_a_103926]
ai PDSR, printre care Mircea Coșea, Iosif Boda, Marian Enache. În anul 2000, el candidat la Președinție din partea ApR, obținând sub 2% din voturi. În ianuarie 2002, ApR a fuzionat cu Partidul Național Liberal, iar de atunci Meleșcanu a ocupat funcții de conducere în formațiunea liberală, până la alegerea lui Crin Antonescu în funcția președinte al PNL. Teodor Meleșcanu a deținut și funția de administrator al grupului Rompetrol, condus de Dinu Patriciu. La capitolul avere, Meteșcanu deține două terenuri moștenite în județul

Cine este Teodor Meleșcanu, propunerea ALDE pentru Ministerul Afacerilor Externe by Crișan Andreescu (2017) [Corola-website/Journalistic/102634_a_103926]