48,227 matches
-
dar ulterior a fost reconstruită. Nu se știe exact data la care și-a încetat funcționarea. Complexul școlar a fost redescoperit în 1996 cu ocazia săpăturilor pentru Muzeul de Artă Modernă din Atena. În România, învățământul secundar cuprinde: Finalizarea studiilor ciclului superior al liceelor se face prin examenul de bacalaureat. În România unele licee au în denumire termenul "colegiu".
Liceu () [Corola-website/Science/312930_a_314259]
-
este să insufle filmului o amprentă personală suficientă pentru a anula efectele negative inerente oricărei producții grandioase”". La momentul apariției, criticii de film români s-au întrecut în elogii aduse acestei superproducții cinematografice. Ștefan Oprea îl considera o "„încoronare a ciclului de filme istorice din ultimii cinci ani, o operă de înaltă ținută cinematografică și de emoționantă tonalitate patriotică (...) și totodată treapta cea mai înaltă a filmului istoric românesc, o lucrare monumentală caracteristică momentului politic actual”". În articolul "„Un regizor a
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
germanului Ernst Boris Chain și a britanicului Norman Heatley. Și medicul englez John Burdon-Sanderson a încercat aceeași metodă înaintea lui Fleming, dar produsul obținut era prea toxic. Penicilinele au la bază un sistem heterociclic numit "penam" format prin condensarea unui ciclu azetidin-2-onic (I) cu un ciclu tiazolidinic (II) (vezi imaginea alăturată). Atomii de carbon 2, 5, 6 sunt asimetrici, având configurațiile absolute [2S, 5R, 6R]. Prezența celor trei atomi de carbon asimetrici face ca penicilinele să fie substanțe optic active. Pe lângă
Penicilină () [Corola-website/Science/310862_a_312191]
-
a britanicului Norman Heatley. Și medicul englez John Burdon-Sanderson a încercat aceeași metodă înaintea lui Fleming, dar produsul obținut era prea toxic. Penicilinele au la bază un sistem heterociclic numit "penam" format prin condensarea unui ciclu azetidin-2-onic (I) cu un ciclu tiazolidinic (II) (vezi imaginea alăturată). Atomii de carbon 2, 5, 6 sunt asimetrici, având configurațiile absolute [2S, 5R, 6R]. Prezența celor trei atomi de carbon asimetrici face ca penicilinele să fie substanțe optic active. Pe lângă radicalii din imagine, penicilina G
Penicilină () [Corola-website/Science/310862_a_312191]
-
o aranjare ciclică a atomilor de carbon în care legăturile simple alternează cu cele duble, însă această structură nu explica în totalitate proprietățile hidrocarburii. Erich Hückel în 1931 a demonstrat prin teoria orbitalilor moleculari că benzenul este reprezentat de un ciclu de șase atomi de carbon, în interiorul lui fiind un cerc sau o linie circulară punctată pentru a sugera delocalizarea electronilor din legătura C-C. Compusul organic este incolor, extrem de inflamabil și volatil, având un punct de solidificare de 5,5
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
un hexagon ciclic regulat plan, cu laturile având lungimea de 1,39Å și unghiurile având măsura de 120°. El a evidențiat faptul că majoritatea reprezentărilor sunt echivalente, mai exact, legăturile duble alternate cu cele simple pot fi așezate oriunde pe ciclu. De asemenea, utilizând teoria orbitalilor hibrizi, a afirmat că benzenul are în structura sa șase atomi de carbon (situați în vârfurile hexagonului și uniți între ei prin trei duble legături σ conjugate, fiecare atom având hibridizarea sp) și din șase
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
duble legături σ conjugate, fiecare atom având hibridizarea sp) și din șase atomi de hidrogen, formându-se legături σ carbon-hidrogen. Orbitalul p nehibridizat al unui atom de carbon se întrepătrunde cu vecinii lui, formând orbitali moleculari extinși pe toți atomii ciclului. Datorită acestei întrepătrunderi, deasupra și dedesubtul planului se formează două domenii de densitate electronică mare. Atomul de carbon saturat al benzenului rezultă din această delocalizare a electronilor orbitalilor moleculari extinși. Structura ciclică a benzenului a fost confirmată de cristalograful Kathleen
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
deformație provoacă absorbții intense între 860- 1000 cm. Benzenul are în spectrul ultraviolet trei maxime de absorbție, acestea având valorile 184 nm, 203,5 nm și 256 nm. Dezecranarea protonilor aromatici se datorează existenței norului de electroni π extins asupra ciclului. Astfel, în spectrul RMN benzenul prezintă un singur semnal la δ 7,224 ppm. Benzenul este obținut din compușii bogați în carbon care suferă o ardere incompletă. Se obține în mod natural din vulcani și din incendiile forestiere, fiind prezent
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
în intervalul de temperatură 60-200 °C este pus în reacție cu hidrogenul gazos, utilizându-se catalizator de clorură de platină sau de reniu la 500-525 °C și la o presiune de 8-50 atm. În aceste condiții, hidrocarburile alifatice formează un ciclu și devin aromatice. Acestea sunt separate prin extracție cu diverși solvenți, cum ar fi sulfolanul sau dietilen glicolul. Benzenul rezultă din distilarea fracționară a amestecului de produși aromatici. Reacția de hidrodezalchilare a toluenului transformă toluenul în benzen. În acest proces
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
altă grupă funcțională. În cursul acestui proces, hidrocarbura joacă rolul de nucleofil ce reacționează cu un reactant electrofil (de exemplu, un carbocation). Mecanismul este următorul: Sarcina pozitivă a intermediarului (numit intermediar de Wheland) provine în realitate de la o delocalizare pe ciclu realizată prin mezomerie, tendința fiind aceea de a stabiliza carbocationul benzenic. Pentru această reacție este nevoie de un catalizator de tip acid Lewis. Reacția constă în alchilarea benzenului cu un compus halogenat al unui alcan. Uneori se utilizează un acid
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
aleși Georgia General Assembly, "Adunarea legislativă generală a statului Georgia", respectiv înaintea anului 1935, termenul lor în oficiu începea la 4 martie, teoretic imediat după miezul nopții, la orele 00:00:01. Senatorii de Clasa 2 ai Senatului Statelor Unite ale Americii aparțin ciclului electoral care au fost aleși inițial pentru două sesiuni ale Congresului, deci pentru patru ani, începând cu 1788 și încheiând cu 1792. După aceea, au fost aleși din șase în șase ani, 1792, 1798, 1804, etc. și ajungând în prezent
Listă de senatori ai Senatului Statelor Unite ale Americii din statul Georgia () [Corola-website/Science/310970_a_312299]
-
și al 14-lea) ca senator de Georgia în Senatul SUA, cele două mandate fiind întrerupte de alegerea sa ca guvernator al statului Georgia. <div style="float:left;text-align:left;padding-right:15px"> Senatorii de Clasa 3 ai Senatului Statelor Unite ale Americii aparțin ciclului electoral care au fost aleși inițial pentru trei sesiuni ale Congresului, deci pentru șase ani, începând cu 1788 și încheiând cu 1794. După aceea, au fost aleși din șase în șase ani, 1794, 1800, 1806, etc. și ajungând în prezent
Listă de senatori ai Senatului Statelor Unite ale Americii din statul Georgia () [Corola-website/Science/310970_a_312299]
-
surse de energie neconvențională, „ecologice”, însă, deși apar ca noi surse de mișcare, evident, nu sunt niște perpetuum mobile. Un perpetuum mobile de speța întâi este un sistem fizico-chimic care ar funcționa ciclic și ar efectua, într-un număr de cicluri complete, lucru mecanic, fără a primi din exterior energie sub formă de lucru mecanic sau căldură. Imposibilitatea de a realiza un astfel de sistem este o consecință a primului principiu al termodinamicii. Din acesta rezultă imposibilitatea realizării, atât a acestui
Perpetuum mobile () [Corola-website/Science/309546_a_310875]
-
de sistem este o consecință a primului principiu al termodinamicii. Din acesta rezultă imposibilitatea realizării, atât a acestui perpetuum mobile, cât și a reciprocului său, adică a unui sistem care să funcționeze ciclic și să primească, într-un număr de cicluri complete, lucru mecanic, fără să cedeze în exterior energie sub formă de lucru mecanic sau căldură. Un perpetuum mobile de speța a doua este un sistem fizico-chimic care ar funcționa ciclic și ar efectua, într-un număr de cicluri complete
Perpetuum mobile () [Corola-website/Science/309546_a_310875]
-
de cicluri complete, lucru mecanic, fără să cedeze în exterior energie sub formă de lucru mecanic sau căldură. Un perpetuum mobile de speța a doua este un sistem fizico-chimic care ar funcționa ciclic și ar efectua, într-un număr de cicluri complete, lucru mecanic, schimbând căldură cu o singură sursă de căldură, sursa fiind un sistem fizico-chimic de temperatură uniformă. Imposibilitatea de a realiza un astfel de sistem este o consecință a celui de al doilea principiu al termodinamicii. Problema "demonului
Perpetuum mobile () [Corola-website/Science/309546_a_310875]
-
cache, accesarea spațiilor memoriei fizice este rapidă, ceea ce duce la o viteză bună a procesorului pentru lucrul cu adresele virtuale și rularea taskurilor. Există 3 tipuri de memorie cache: Astăzi, UCP-urile pot lucra la viteze de 400 milioane de cicluri pe secundă - sau una-două instrucțiuni executate la fiecare 2.5 nanosecunde. Programul și datele sunt aduse de pe hard drive în RAM, de unde este încărcat în cache și apoi acestea sunt executate de UCP. Modurile în care lucrează RAM-ul și
Memorie cache () [Corola-website/Science/309548_a_310877]
-
este o mașină termică cu aer cald cu ciclu închis regenerativ, cu toate că incorect, termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă de mașini. În acest context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un spațiu închis numit sistem termodinamic, pe când la
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
este o mașină termică cu aer cald cu ciclu închis regenerativ, cu toate că incorect, termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă de mașini. În acest context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un spațiu închis numit sistem termodinamic, pe când la mașinile cu "ciclu deschis" cum este motorul cu ardere internă și anumite motoare cu abur, se produce un permanent schimb de fluid de lucru
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
cu toate că incorect, termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă de mașini. În acest context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un spațiu închis numit sistem termodinamic, pe când la mașinile cu "ciclu deschis" cum este motorul cu ardere internă și anumite motoare cu abur, se produce un permanent schimb de fluid de lucru cu sistemul termodinamic înconjurător ca parte a ciclului termodinamic; "regenerativ" se referă la utilizarea unui schimbător de căldură intern
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
într-un spațiu închis numit sistem termodinamic, pe când la mașinile cu "ciclu deschis" cum este motorul cu ardere internă și anumite motoare cu abur, se produce un permanent schimb de fluid de lucru cu sistemul termodinamic înconjurător ca parte a ciclului termodinamic; "regenerativ" se referă la utilizarea unui schimbător de căldură intern care mărește semnificativ randamentul potențial al motorului Stirling. Există mai multe variante constructive ale motorului Stirling din care majoritatea aparțin categoriei mașinilor cu piston alternativ. În mod obișnuit, motorul
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
de temperatură prestabilite și o diferență de temperatură suficient de mare între ele. În procesul de transformare a energiei termice în lucru mecanic, dintre mașinile termice cunoscute, motorul Stirling poate atinge cel mai mare randament, teoretic până la randamentul maxim al ciclului Carnot, cu toate că în practică acesta este redus de proprietățile gazului de lucru și a materialelor utilizate cum ar fi coeficientul de frecare, conductivitatea termică, punctul de topire, rezistența la rupere, deformarea plastică, etc. Acest tip de motor poate funcționa pe
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
sunt energia solară, resturi vegetale și animaliere. O altă caracteristică a motoarelor Stirling este reversibiltatea. Acționate mecanic, acestea pot funcționa ca pompe de căldură. S-au efectuat încercări utilizând energia eoliană pentru acționarea unei pompe de căldură pe bază de ciclu Stirling în scopul încălzirii și condiționării aerului pentru locuințe. Mașina cu aer a lui Stirling (cum a fost denumită în cărțile din epoca respectivă) a fost inventată de clericul Dr. Robert Stirling și brevetat de acesta în anul 1816. Data
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
în regim invers utilizat în tehnica frigului. Cu toate acestea, compania a obținut o serie de brevete și a acumulat o cantitate mare de cunoștințe referitoare la tehnologia motoarelor Stirling, care ulterior au fost vândute ca licență altor firme. Deoarece ciclul motorului Stirling este închis, el conține o cantitate determinată de gaz numit "fluid de lucru", de cele mai multe ori aer, hidrogen sau heliu. La funcționare normală motorul este etanșat și cu interiorul lui nu se face schimb de gaz. Spre deosebire de alte
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
ori aer, hidrogen sau heliu. La funcționare normală motorul este etanșat și cu interiorul lui nu se face schimb de gaz. Spre deosebire de alte tipuri de motoare nu sunt necesare supape. Gazul din motorul Stirling, asemănător altor mașini termice, parcurge un ciclu format din 4 transformări (timpi): încălzire, destindere, răcire și compresie. Ciclul se produce prin mișcarea gazului înainte și înapoi între schimbătoarele de căldură cald și rece. Schimbătorul de căldură cald este în contact cu o sursă de căldură externă de
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
și cu interiorul lui nu se face schimb de gaz. Spre deosebire de alte tipuri de motoare nu sunt necesare supape. Gazul din motorul Stirling, asemănător altor mașini termice, parcurge un ciclu format din 4 transformări (timpi): încălzire, destindere, răcire și compresie. Ciclul se produce prin mișcarea gazului înainte și înapoi între schimbătoarele de căldură cald și rece. Schimbătorul de căldură cald este în contact cu o sursă de căldură externă de exemplu un arzător de combustibil, iar schimbătorul de căldură rece este
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]