4,849 matches
-
ofițer austriac, nu știe să opteze pentru o atitudine: să fie soldat credincios țării austro-ungare sau naționalist și bun român. El oscilează luptând fără ardoare și cere doar mutarea când e adus pe front românesc. Eroul din Catastrofa, ființă primară, încurcată în regulamente, trage pur și simplu în conaționalii săi. Bologa, fără a avea exaltări naționale, ar dori să evite cazul supărător. El dezertează prea târziu, e prins și primește spânzurarea ca o izbăvire de chinurile sale de om mic. Cazul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Din ce este compus un computer ? V: - Ce înseamna Software ? V: - Ce este Windows ? Găină babei ceru de la cocosul moșului din bunătățile acestuia. Cocosul a promis că-i da ceva doar dacă știe să-i completeze afirmațiile : Găină se cam încurcă. A lipsit de la orele de informatică. Ce rău îi pare ! Încearcă s-o ajuți ! Scufița Roșie mergea prin pădure spre casă bunicii. Lupul îi iese în întâmpinare având în mână un laptop. Îi cere fetiței să corecteze un text care
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
începutul procesului de asimilare a culturii străine. Iorgu Damian, nepotul lui Enache Damian, boier de vremea veche, a fost trimis la învățătură în străinătate, la Sadagura, nu la Paris, ori Berlin, pentru că Alecsandri, când se pune pe caricaturizare, nu se-ncurcă. Am spus, vorbind de Muza de la Burdujăni, că scriitorii vechi au umorul facil și procedeul copilăros. Iorgu se întoarce acasă și scandalizează pe toți invitații lui Enache prin manierele sale, prin disprețul său și prin franțuzismul său contractat la Sadagura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
liberalismul și când acest liberalism avea un adversar, pe restul ișlicului și al tombaterei de ieri. Azi Caragiale nu și-a bătut joc decât de "demagogismul" liberal. "Ieri", "azi" și "mîine" ale dlui Maiorescu n-au alt rost decât să încurce chestia!2 Și apoi - și în acest moment mă mir mai mult de dl Gherea - e cu putință ca tocmai un om de impresionabilitatea, de vioiciunea, de inteligența extraordinară a lui Caragiale să n-aibă nici o opinie asupra vieții sociale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu putere influențe străine, dar aceste influențe sunt "cultura literară", și nu "modele". Așa-numitele "plagiate" ale lui Coșbuc nu infirmă propoziția noastră. Cum a arătat el, Coșbuc nu le-a spus "traduceri", sau "după cutare autor" din cauză că și-a încurcat manuscrisele. Și chiar de ar fi plagiate, aceasta ar fi cu totul altceva, o chestie de etică, și nu una de estetică. Unul din cei mai originali scriitori vechi, C. Negruzzi, n-a disprețuit plagiatul. * Înainte de 1900 se ridică spre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
umilinței mai avea trepte pentru afundarea gospodarilor români. Posibilitățile comuniștilor de a distruge un om erau fără limită. Conducerea politică de atunci a găsit de cuviință că tata trebuie să-și mute gospodăria, de oare ce acolo unde era amplasată, încurca manevrele tractoarelor care arau. Tata era trecut de 65 de ani. I s-a repartizat un teren pe care să-și mute gospodăria, în centrul comunei Râmnicelu, într-o grădină a unui „chiabur” care avea acolo vie. Bietul tata, s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
acolo unde s-au mutat. Bietul tata, la strămutare, a scos toamna pomii fructiferi din pământ cu toate rădăcinile, le-a legat pământul dintre rădăcini cu niște brâie de tablă, și așa, cu un tractor, a mutat toți pomii care încurcau tractoarele, la noua locuință, și. . minune, primăvara, pomii roditori transplantați au înflorit, au înverzit, au legat rod, de s-a dus vestea în toată comuna, dar în iulie au uscat toți, deși tata le-a turnat apă la rădăcină plângând
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Constantin, care tocmai luase bacalaureatul și toamna, în noembrie, trebuia să se prezinte la Școala de Ofițeri de Rezervă din Ploiești pentru efectuarea stagiului militar. În cadrul examenului de admitere la seminar ni s-a dat spre rezolvare o problemă foarte încurcată pentru ceea ce știam noi atunci. M-am chinuit, dar am rezolvat-o fără greșală. Colegul meu de bancă, da la teza de aritmetică, pe care nu-l cunoșteam, a copiat de la mine tot ce am scris. Profesorul Apriotesei, supraveghetor ls
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tipărirea „Dicționarului biblic”. Dacă ar fi transpus într-un calculator mi-ar fi posibilă tipărirea lui, măcar simbolică. Am impresia că însuși calcularorul cu care am lucrat, prin diferite manevre, stâlcește înțelesul, sau Internetul are posibilitatea și interesul de a încurca anumite texte. Mi se pare că în cuvintele formate numai din două litere, consoana se schimbă iar vocala rămâne. Ex. în loc de „de”, apare „ce” sau „pe” iar în loc de „nu”apare ”un” sau „cu”. Pentru viitorul sănătos al urmașilor noștri, doresc
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
într adevăr, necunoscut în sensul „Dicționarului general al literaturii române” scos în coordonarea D-lui Eugen Simion. Este consemnat, însă, în „Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900”, matca „Dicționarului general...” (care declară că-l preia, dar, iată, aici se încurcă în fișe). Nu se găsește în multe alte istorii literare astfel că primele surse consultate pot să-i inducă oricui ideea că este un autor obscur, pierdut în umbre. Există, însă, fișierul Bibliotecii Academiei Române, de consultat în mod obligatoriu în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
15 mai 1887 Harietta transmite: ,,De luni, când v-am scris,/Mihai/ este mult mai bine Cum v-am scris în scrisoarea de la 1 iunie, așa voi urma a vă scrie tot a treia zi.” Această scrisoare din 1 iunie încurcă lucrurile, pentru că suntem la 3/15 mai. Presupunem că este greșeală în text, și trebuie 1 mai, cu trei zile înainte de 3 mai. Ar fi fost foarte necesară această scrisoare, pentru că ne-ar fi dat informații asupra modului cum a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
trimite prin secretarul de la primărie.”. Ori antedatează scrisoarea (și „astăzi în 4 februarie” este pentru scrisoarea din 3 februarie) ori pe 3 februarie la ora 9 n-a mai ajuns la primar ci s-a întâlnit cu „cineva” pe drum încurcându-se la un pahar de vin. Cu alte cuvinte: ori a băut cu primarul însuși, Hasnaș, ori cu altcineva, probabil Bădescu. Prin expresia „ Mihai iarăși nu e bine” din scrisoarea ei din 4 februarie, Hanrieta nu înțelegere decât că fratele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fie chiar Cornelia din Moldova, medic respectabil, în arhiva căreia G.Potra a găsit documentul?! Desigur, cel care a întocmit actul original, acest raport de autopsie, nu avea cum să nu fie medic... „în orice caz”, ca să-l parafrazăm, tare încurcat la minte se mai arată și George Potra... tocmai bun să se așeze între victimele lui G.Călinescu. Poeta Cornelia din Moldova (1866-1933), pe numele adevărat Cornelia Kernbach-Tatușescu, era botoșeneancă, fratele ei, poetul Gheorghe din Moldova (1863-1909), fiind căsătorit cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
liniștit...” Intenția lui D. Teleor de a-i da o replică lui Nicolae Pătrașcu este evidentă de vreme ce insistă că poetul n-a rănit pe nimeni, doar se amuza trăgând focuri de pistol în aer; dar la D.Teleor amintirile se încurcă, se suprapun, se confundă. Crede că poetul locuia la Chibici, că pe acesta l-a chemat poliția, etc. În fond, el face literatură, propune un personaj cu numele „Eminescu” nu relatează fapte exacte. Repet întrebarea din numărul trecut al revistei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pensiilor?" aceasta se traduce cu: "Eu sunt împotrivă" și i se poate răspunde pentru a-l dezarma pe vorbitor cu: "Este o întrebare bună! Dar care este părerea dumneavoastră?", ceea ce ne permite să evităm o dispută. Două expresii care îi încurcă până și pe oamenii cu cea mai pozitivă gândire sunt: "De ce nu?" și "De ce n-am putea?", urmate de o propoziție afirmativă. "De ce nu neam duce la plajă?" îl determină pe interlocutor să caute inconștient motive împotriva mersului la plajă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
să cază la extremitate (se îneacă mereu), adică vreau să zic, da, ca să fie moderați... adică nu exagerațiuni!... Într-o chestiune politică... și care, de la care atârnă viitorul, prezentul și trecutul țării... să fie ori prea-prea, ori foarte foarte... (se încurcă, asudă și înghite) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?... Da... Pentru ce?... Dacă Europa... să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot pronunța astfel, care lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor... și... idei subversive... (asudă și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-o privință, poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în sfârșit... cu bun-simț, pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie și să recunoască, de la care putem zice depandă... (se încurcă și asudă mai tare) precum, dați-mi voie (se șterge) precum la 21, dați-mi voie (se șterge) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pac! la «Războiul»". Singurul argument pe care-l aduce în spiritul meritelor sale politice este "familia mea de la patruzsopt ...și eu în toate-Camerele, cu toate partidele, ca rumânul imparțial... și să rămân fără coledzi!". Prost, demagog, peltic, amnezic și senil, încurcă mereu pe prefect cu Trahanache, spunându-i lui Tipătescu: "Eu la masă o să stau ori lângă d-ta, ori lângă consoarta d tale...", spre disperarea Zoei, care izbucnește: "A! Idiot!". Povestește mereu "istoria cu scrisoarea", deși Zoe îl roagă să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de la mine din celulă și bineînțeles că lucrurile au fost clare, pentru că, atunci când m-a dus În anchetă mai serios, Îmi spunea anchetatorul: „Știm tot despre tine. Știm ce-ai făcut și dacă nu vrei să recunoști o s-o-ncurci cu noi!” Unguru’ ăsta, locotenent-major Nagy Wilhelm, doar m-a amenințat, da’, cum n-a putut scoate de la mine aproape nimic, l-au schimbat și mi l-a’ pus pe unu’, tot un ungur, care era comandant adjunct al Securității
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
muncitori, n-aveam alte munci În afară de cea artistică și am stat acolo până la eliberare, după ce-am făcut 25 de luni, respectiv doi ani. Am fost eliberat din armată la 28 de ani, că era limita de vârstă. Acolo mă Încurcasem cu o fată, care venise pe la spectacolele noastre, și așa ne-am cunoscut. Și m-am căsătorit acolo, după ce m-am eliberat din armată. Am stat șase ani de zile În Hunedoara, unde mi-am făcut o casă cu ajutorul socrului
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
n-a fost asta... Și eu, și socrul meu am fost eliberați În aceeași zi și chiar m-a Întrebat plutonierul: „Nu vrei să mergi cu socrul odată acasă?”. „Ba vreau.” Și Împreună ne-am dus... Dar ea s-a-ncurcat cu altul și dup-aceea s-a căsătorit cu el... Eram cu 17 ani mai mare ca ea și e bine că n-am avut copii și ne-am despărțit... Cum v-ați reintegrat după eliberare? După eliberare, eu mi-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eu, a urcat Gheorghe. Eu am pus mâna pe rame, el la provă, să ne supravegheze... Ei, dar eu nu mai vâslisem Într-o apă curgătoare, și În nici un caz În Dunăre, care are cu totul alte reguli... M-am Încurcat și chiar mi-a zis că vreau să-i Înec... M-a dirijat și am reușit... El era om de baltă, că noi Îl vedeam plecând cu barca, cu scule de pescuit, cu plase.... Cred că făcea braconaj... Și am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
unde chefliii se scăldau când se încălzeau prea tare. Dar Teiul era un lac periculos din cauza stufului care era trădător. Nu o dată scăldătorii imprudenți, fie din cauza congestiei, fiindcă se scăldau după mâncare copioasă, fie că înotau în locuri unde se încurcau în vegetație, s-au înecat. Când am venit în București era încă recentă în memoria bucureștenilor oameni de petreceri nenorocita întâmplare a unei tinere femei de viață liberă, anume Ioana, vestită pentru frumusețea ei; Ioana, fiind în tovărășia mai multor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a amicilor săi liberali-radicali, care vor asigura cu autoritate cea mai lungă guvernare de partid (1876- 1888) din istoria României, perioadă hotărâtoare pentru dobândirea independenței depline a țării și pentru îndrumarea ei pe calea dezvoltării capitaliste și democratice. 80. Bacalbașa încurcă datele. C.A. Rosetti a fost ales președinte al Adunării Deputaților la 25 iunie/7 iulie 1876, iar Manolache Costache Epureanu și-a prezentat demisia Ion Brătianu îi răspunse printr-o cuvântare foarte curtenitoare, aducând laude caracterului integru al lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jumătate a bugetului Ministerului de Război, dovedind, nu pentru prima și nici pentru ultima oară în lunga sa carieră o crasă miopie politică („În situația grea, dificilă de astăzi - spunea el în ședința amintită a Senatului - armata poate să ne încurce, să ne silească a face lucruri care nu avem să le facem, cari sunt contrarii intereselor noastre“ - „Senatul. Sesiunea ordinară. Ședința de la 19 ianuarie 1877“, MOF., nr. 29, 8/20 februarie 1877, p. 907). 11. Bacalbașa se referă la unul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]