6,670 matches
-
a rămas singur gândindu-se. Verbul a ședea (a sta) are de cele mai mute ori - în graiul viu ca și în literatură - valoare de semicopulativ și de aceea el este urmat de un nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat, bătrân. „Regentul atributului predicativ mai trebuie să fie un verb personal, căci el nu poate sta pe lângă unul impersonal,” ca orice adverb propriu-zis: plouă încet. Aceasta, pentru că hotărâtor pentru atributul predicativ este tot existența subiectului în propoziție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
toată viața, Ana devine stăpâna de o noapte a unui bărbat, stăpân pe sine și pe viețile altora. Prima ei replică după debutul relației cu Lică e una de aceeași factură autoritară: Așa crezi tu acum, grăi Ana care care ședea în cealaltă parte a mesei, față în față cu el. Ascultării îi ia locul răzvrătirea; smereniei, mândria; moderația e înlocuită cu desfrâu. Transformarea e atât de violentă, încât din Ana cea grijulie pentru toți și toate (chiar și pentru Marți
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sa, vânătoarea, este una dintre practicile de la care preotul "este oprit și aspru osândit"105. Mai bun cunoscător pare scriitorul care notează, din nou, atent la astfel de detalii: Dac-ar fi să cauți cu de-amănunt, nu prea îi ședea bine popii cu pușca, dar dacă i-ar fi trecut cuiva prin minte să-l oprească de la vânătoare, el și-ar fi ras barba și ar fi făcut ca și Iorgovan. Fără de câne și de pușcă nu putea trăi popa
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
deodată în inimile tuturor: Nici că se uitau oamenii ca mai-nainte la dânsa. Las' că banul te ridică și în sufletul tău, și în gândul altora, dar banul agonisit e dovadă de vrednicie, și mesenii toți înțelegeau de ce Mara șede în scaun ca pusă într-un jeț și vorbește rar și apăsat. Mai bine de jumătate de roman, prozatorul va nota cu meticulozitate modul în care se aprinde, se propagă și se clarifică un sentiment care aduce la un loc
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dat naștere unor întrebări despre calitatea de creator intelectual a acestuia. Imaginea scriitorului-artist165 atent la toate detaliile operei sale de sorginte populară nu s-a impus cu ușurință. Cititorul era convins că are în față paginile unui povestitor humuleștean care șade pe o laviță și deapănă povești. Lucrurile nu stăteau diferit în cazul nuvelisticii lui Slavici. Privirea atentă a naratorului desprins din gura satului a fost adesea confundată cu perspectiva scriitorului șirian, fie doar din cauza apartenenței regionale comune a acestora. Lectorul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
practicii și anticipând astfel iminenta dezvoltare a învățământului românesc. Nu este de neglijat o asemenea recomandare din partea cuiva care, instruit în străinătate, întrezărea pașii progresului, simțind și înțelepciunea lui Creangă, căci, „Înțelepciunea înalță capul celui smerit și-l face să șadă între cei mari.”(11, Ecclesiastul, 11, 1 ) Este revelator acest fapt pentru conturarea trăsăturilor de caracter ale humuleșteanului, care își trăiește viața cu artă pură, dar simplă, adevăratele momente creatoare, însă, adevăratul nimb al artistului-învățător Creangă conturându-se la catedră
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
55, r. 17 18 : „acum a făcut și nunta și cumătria totodată” recuperarea momentelor pierdute și trecerea peste prejudecățile matrimoniale populare; exprimare cu un umor inerent. POVESTEA LUI STAN PĂȚITUL p. 56, r. 15 16 : „Și peatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc”atașamentul omului față de locul unde se statornicește prin muncă; nevoia de a schimba locația, pentru a nu deveni „vegetativi” peste măsură; r. 25 : „de abia acum se prinsese și el cu mânele de vatră” ideea de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
bine la ceva” iertarea și recunoașterea greșelii văzute ca fețe ale omeniei; orice rău trebuie uitat până la urmă și poate fi privit drept motiv de raportare și apreciere a binelui; p. 127, r. 3 4: „Fugi de-acolo, vină-ncoace! Șezi binișor, nu mi da pace!” indecizie și prefacere naivă a îndrăgostiților, care nu recunosc pe față sentimentele pe care le nutresc unul față de celălalt; r. 13 14: „De-ar ști omul ce-ar păți, Dinainte s-ar păzi!” mereu situațiile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
164, r. 11 12 : „cei care n-au copii nu știu ce-i necazul” copiii sunt binecuvântări, dar aduc și multe necazuri prin firea lor neastâmpărată și prin nevoile aferente creșterii lor; p. 165, r. 24 25 : „Opinca-i bună, săraca ! îți șade piciorul hodinit, și la ger huzurești cu dânsa” eficiența și utilitatea sporită a obiectelor tradiționale față de cele ale civilizației moderne, mai arătoase, dar mult mai ‹‹păguboase›› pentru binele fizic al omului; p. 166, r. 38 39 : „doi oameni cu doi
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în seamă chiar toate relele ce se întâmplă într-o viață, deoarece ar putea afecta integritatea fizică și psihică a persoanei; p. 186, r. 21 : „Tot pățitu-i priceput!” orice întâmplare nefericită poate folosi drept învățătură pentru viitor; r. 29 : „Nu ședea, că-ți șede norocul!” starea vegetativă a omului atrage după sine și lipsa fortuității; p. 187, r. 32 : „unde erau trei, eu eram al patrule” colectivitatea apare de multe ori ca atracție ce nu poate fi neglijată; r. 35 : „ce
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
toate relele ce se întâmplă într-o viață, deoarece ar putea afecta integritatea fizică și psihică a persoanei; p. 186, r. 21 : „Tot pățitu-i priceput!” orice întâmplare nefericită poate folosi drept învățătură pentru viitor; r. 29 : „Nu ședea, că-ți șede norocul!” starea vegetativă a omului atrage după sine și lipsa fortuității; p. 187, r. 32 : „unde erau trei, eu eram al patrule” colectivitatea apare de multe ori ca atracție ce nu poate fi neglijată; r. 35 : „ce era să faci
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ACUL ȘI BAROSUL p. 63, r. 9 10 : „a ajuns oul mai cu minte decât găina” condamnare a atitudinii revoltate a tinerilor față de părinți și față de cei mai în vârstă, privită ca o sfidare a legilor naturii; r. 20 21 : „Șede hârbu-n cale și râde de oale” criticarea defectelor altora neglijând propriile defecte; p. 64, r. 38 39 : „te prea lauzi; las' mai bine să te laude alții” nu este recomandată lauda propriilor calități, fiind de preferat aprecierea justă a altora
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a corpului și o dirijează spre sol. * Să treacă mingea dintr-o mână În alta. * Să continue jucarea mingii stând În genunchi sau culcat pe sol. Obs.: Dacă În cursul jocului, un jucător alunecă sau cade și ajunge În genunchi, șezând sau culcat, poate juca mingea și din aceste poziții, fie că acesta s-a aflat În posesia mingii Înainte de cădere, fie că o primește ulterior. Jucatorilor nu le este permis : * Să atingă mingea mai mult decât o singură dată, fără ca
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
unor exerciții individuale care pot fi: aruncarea mingii În sus și prinderea ei cu două mâini (de pe loc și din deplasare), aruncarea mingii pe sub braț și prinderea ei cu ambele mâini, aruncarea mingii la perete și prinderea ei (din stând, șezând, pe genunchi etc.), lovirea succesivă a mingii cu o mână, lovirea mingii pe loc sau din deplasare, În linie dreaptă sau prin obstacole. Pentru a asigura o traiectorie optimă, care să asigure prinderea fără dificultăți, exercițiile de aruncare - prindere cu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
la rândul meu făceam. 500 Noroc că între acestea și noaptea a venit, Altminteri, cine știe, mergeam la infinit, Deoarece în cazul în care mă dădeam bătută, Ar fi crezut că eu sunt prost crescută! Arnolf Prea bine Agnès Dimineața, șezând în prag, aci, Veni la mine-o babă și astfel îmi vorbi: 505 "Copila mea! Prea sfîntul e supărat. Mă tem ție ca să nu trimită asupra ta blestem, El te-a făcut frumoasă; tu însă cu păcat Te folosești de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acest context, parcă am fredona un cântec: „Peste apă, peste lut, / Cine oare l-a văzut? / A sărit din stea în stea / Nu-l mai prinde nimenea. Frați îl caută plângând / și cu glasul și în gând / Alb acum el șade sus / în grădină, la Iisus?” (Elegii pentru ființe mici) Privindu-le cu detașare, toate desenele din acest volum pot fi percepute drept străfulgerări de vis. îmbălsămări monocrome. Vizualizări ireale - și totuși - purtătoare de mesaj. în fond, un desen poate fi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
o ființă de pe alt tărîm, întîlnită de un cavaler, în cursul unei expediții 1: (33) Un flăcău negricios, cu înfățișare de maur, mare și hidos peste măsură era o ființă atît de urîtă încît nu găsesc cuvinte să o înfățișez ședea pe o buturugă, ținînd în mînă un ciomag. Mă apropiai de el: avea țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal [o tufă de]** păr(ul) încîlcit, păroasă fruntea și ceva mai lată de două palme; urechi păroase și mari
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Proiectarea activităților de învățare va ține cont de particularitățile clasei de elevi, de baza materială de care dispun și de opțiunile elevilor. Conținuturi utilizate pentru dezvoltarea competențelor specifice: 1. Elemente de organizare a activităților motrice: Poziții: drepți, pe loc repaus, șezând Formații de adunare: în cerc, în semicerc, în linie pe un rând; Formații de deplasare: în cerc, în coloană câte unul ; Întoarceri prin săritură la stânga și la dreapta; 2. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase; Cerințele specifice și regulile participării la
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
odată retras la adăpost, călătorul uită de necazuri și se arată dispus să încerce finalmente, de la distanță, fiorul admirației sale pentru peisaj (pentru că "din depărtare, priveliștea orașului se simplifică"), cauzat însă tot de trăirea retrospectivă, culeasă din cărți: "și așa cum șed la fereastră, mă apucă taina sfântă a lucrurilor ce nu mai sunt (s.n.). În fâșii luminoase se perindează istoria Veronei, și pentru fiecare epocă, presimt mai mult decât văd (s.n.), în noapte, urma întipărită în piatră". Ochiul se închide din
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
categoria victimelor neprihănite și a încornoraților săraci cu duhul. Așadar, deși bănuiește că soția sa îl înșală, Iorgu refuză să reacționeze ca orice bărbat gelos, rănit în amorul propriu, preferând să se răzbune într-un mod mai subtil, așa cum îi șade bine unui intelectual, prin indiferență și tăcere. La rândul ei, nici Ana nu lasă impresia că ar fi cu totul neștiutoare, ea conformându-se din instinct dorințelor ascunse ale soțului masochist, izolat în propria suferință ca viermele în gogoașa lui
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pasaj din același text ovidian aflăm că, la cîntarea lui Orfeu, păsările și fiarele pădurii s-au alăturat arborilor constituind o unitate însuflețită: Astfel de arbori a strîns cîntărețul în jur și-n mijlocul Cetei de fiare și multelor păsări ședea. Încercîndu-și Coardele lirei de-ajuns cu degetul mare, el simte Că, deși felurit, se îmbină frumos al lor sunet. Spectacolul în sine constituie însuși punctul de formare al orfismului. Păsările, fiarele și arborii se apropie din năzuința de a-și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
întinsă sub poala copacului mirific, între sfinți și între cumetri. Tatăl ceresc îl întîmpină cu drag, cum fusese și el primit cînd călătorise printre săteni ori îndeplinise rolul de păstor divin: Grăi domn din ceruri, «-Drag boier bătrîn, La masă șezîndu, Șezîndu și rîzîndu, Cu mere jucîndu, Șezi și-mi hodinește Și te veselește!». Sunt aspecte de comportament, cu ducere și cu întoarcere, care apropie pînă la familiaritate chipul lui Dumnezeu din ceruri cu al gospodarului ideal de pe pămînt, ridicat, sărbătorește
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sub poala copacului mirific, între sfinți și între cumetri. Tatăl ceresc îl întîmpină cu drag, cum fusese și el primit cînd călătorise printre săteni ori îndeplinise rolul de păstor divin: Grăi domn din ceruri, «-Drag boier bătrîn, La masă șezîndu, Șezîndu și rîzîndu, Cu mere jucîndu, Șezi și-mi hodinește Și te veselește!». Sunt aspecte de comportament, cu ducere și cu întoarcere, care apropie pînă la familiaritate chipul lui Dumnezeu din ceruri cu al gospodarului ideal de pe pămînt, ridicat, sărbătorește, de la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și între cumetri. Tatăl ceresc îl întîmpină cu drag, cum fusese și el primit cînd călătorise printre săteni ori îndeplinise rolul de păstor divin: Grăi domn din ceruri, «-Drag boier bătrîn, La masă șezîndu, Șezîndu și rîzîndu, Cu mere jucîndu, Șezi și-mi hodinește Și te veselește!». Sunt aspecte de comportament, cu ducere și cu întoarcere, care apropie pînă la familiaritate chipul lui Dumnezeu din ceruri cu al gospodarului ideal de pe pămînt, ridicat, sărbătorește, de la treapta de om la aceea de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tu m-ăi întreba, Adevărul io ț-oi da, Adevărul c-ăi afla, Zicu-ți, «zău, pre legea mea». Dar nici jurămîntul, nici „legea” nu aveau deocamdată efect; Mihnea-Vodă nu mai îndeplinea rolul de jude consacrat prin tradiție. În spatele lui deja Ședea, măre, gealatul Cu paloșul să-i ia capul. Minunea a salvat situația. Ea s-a ivit în chip de cocie, în care se afla mama celor doi frați cu vestea salvatoare. Este, în fapt, o variantă degradată a recunoașterii. Deocamdată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]