7,853 matches
-
că Marian Sârbu (dau pariu 6 la 1 că va fi ales... la "butoneală") ar fi putut în câteva săptămâni să acumuleze ca în 4 ani ? Și va avea mult prea multe de făcut decât să se întoarcă și la țiganii din Bedreaga ! Ce urmează ? Azi și mâine ultimele adunări, și strigăte, și dispute. Sâmbătă, afișe puse, afișe rupte, cadouri secrete, amenințări. Totul sub pază polițienească pasivă ! Duminică: biciul și zăhărelul: "las-că te-aranjez eu dacă nu votezi pe..." și "măi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Becali e "salvarea neamului" ! Au ca scuze că "încercarea, moarte n-are!" c) alegători (evident nu mulți și nu toți) care stau rău cu capacitatea mintală și au îndrăznit să meargă la secții de votare beți. Așa se explică de ce țiganii mei de la 32 votează pe Cristea, dar nu știu unde-au pus ștampila, iar dintre cei văzuți de mine în Vulturești, Dumești, Băcești, niște negrozini jegoși se simțeau la mare cinste că "au puterea în mână" în ziua votului. Dacă aceștia erau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mai vine să afli de bor șul lui, de piesele pe care le comercializează cu facturi jumătate contabilizate cu termopanul sau alte "servicii" ! Observați că presa, și mai ales televiziunile, îi ocolesc pe oamenii de acest tip ? Ca și pe țigani, pe hoți... Ca și pe huligani... Dar... propria imagine, la care fiecare are dreptul, înseamnă cumva impolitețe și lipsă de bună creștere? Chiar dacă sunt patroni ! (MERIDIANUL, An IX, nr.38 (716), joi, 27septembrie 2007, Editorial) " Vine iarna, bine mi pare
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fiecare are dreptul, înseamnă cumva impolitețe și lipsă de bună creștere? Chiar dacă sunt patroni ! (MERIDIANUL, An IX, nr.38 (716), joi, 27septembrie 2007, Editorial) " Vine iarna, bine mi pare, Mama are de mâncare..." ! După cum se știe, bl. 32, populat de țigani în cea mai mare parte, are mulți copii, îngrămădiți în numeroasele cămăruțe care-s "garsoniere". E o hărmălaie mai ceva ca la școală, în fiecare seară cu bătăi, expresii nesărate, mici drame între copiii de diferite vârste, careși caută locul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mai ceva ca la școală, în fiecare seară cu bătăi, expresii nesărate, mici drame între copiii de diferite vârste, careși caută locul într-o ierarhie bazată pe pumn și fugă. Asta când nu se spurcă pe întrecute cei bătrâni, adică țiganii între 17-50 de ani. Bătrâni de adevăratelea și neputincioși nu se prea văd, cerșitul fiind o "meserie" grea îmbinată cu furtișagul și turnătoria. Oricum, cei mai hoți și mai răi sunt cetățeni ai Madridului, Parisului, Romei (ș.a.) cu acte în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
prezentă în capitalism, ei nefiind vreodată de ajuns. De aceea ne rugăm ca Dumnezeu să-i dea omului banii care-i trebuie, nu pe care-i vrea. CRIZA ECONOMIC| e mai aspră la noi, cei din coada Europei, cei cu țiganii criminali, cei cu jafurile de tot soiul. Cea mai aspră situație e pentru cei fără vreun venit... Când mai vedeți vreun idiot pe la vreo televiziune că spune că la noi e mai ușoară ca în Vest, să-l scuipați ca
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de profunzime. Și deloc artiști. Lipsiți de gust, de tact. Ah, tactul. Acea manieră a lor de a nu simți niciodată ceea ce ne fac să resimțim. Și, apoi, ei nu știu că sunt niște intruși, că niciodată nici un popor (În afara țiganilor) nu și-a permis să vină În felul acesta să se instaleze la alte popoare. Pentru că au Început să emigreze fără a fi nevoie s-o facă. Probabil că deportările asiriene le-au deschis pofta. Dar, la Începutul diasporei, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
din 1991-1992 s-au diluat, ca și iluziile revenirii Basarabiei (Republicii Moldova) în granițele României. 383 În sensul expunerii unor informații necunoscute marelui public, de un anume exotism, cum ar fi cele cuprinse în articolul 27 aprilie 1919. Adunarea națională a țiganilor din Transilvania, publicat în "Magazin Istoric", din septembrie 1990, p. 19. Textul își are originea într-o comunicare prezentată în iulie 2002, la simpozionul anual organizat de Fundația "Academia Civică", în Sighet. A fost publicată apoi sub titlul Regimul comunist
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
umbrelă subsumînd o familie relațională precum:umor, comedie, ironie, glumă, joc de cuvinte, Witz, satiră, parodie, sarcasm etc., bazată pe transgresarea unei reguli, transgresare înfăptuită de un individ inferior, dar care produce plăcere pentru că este asumată de celălalt: evreul, nebunul, țiganul, femeia etc.): "Comicul este totdeauna rasist:numai ceilalți, barbarii sînt cei care plătesc" (U.Eco, 1984:2). În această perspectivă, comicul se apropie de ideea de carnaval, într-o lume răsturnată (monde renversé, upside-down world), în care animalele vorbesc, regii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Barthes) sau productibil (Fiske). Pentru România însă mediile internaționale oferă o viziune trunchiată, unilaterală, de dark ages discursivizată într-o retorică neagră a corupției endemice, naționalismului, xenofobiei; schematizarea realului este reducționistă și distorsionată (embleme referențiale: copiii străzii și ai orfelinatelor, țiganii mîncători de lebede la Viena sau embleme predicative ale violențelor interetnice). 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări Spre deosebire de unii filosofi postmoderni pentru care traversăm acum o perioadă postistorică (Fukuyama și "sfîrșitul istoriei") sau postsocială (în care actorii încetează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și ieșiri din scenă. Ceea ce variază, cu precădere, este ordinea și ierarhia, acestor "inamici". Astăzi, în timp ce administrațiile locale din multe orașe, indiferent de culoarea politică, duc la îndeplinire "planuri pentru nomazi", ce sunt primite cu satisfacție de către instituții, eticheta de țigan sau rrom rezultă ca fiind pe primul loc în blamul social. Iar pe locul doi este acela de român. Cu toate acestea, doar în urmă cu patruzeci de ani (un trecut nu foarte îndepărtat în raport cu istoria națională), la festivalul din
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
patruzeci de ani (un trecut nu foarte îndepărtat în raport cu istoria națională), la festivalul din Sanremo din anul 1967, triumfa cântecul "Zingara" (Țiganca n.tr.) interpretată în mod magistral de Iva Zanicchi. În anii următori, figura văzută în cheie magico-romantică a țiganului sau a țigăncii apărea în numeroase texte din muzica ușoară italiană. Și pentru mulți ani (până în 1997), țiganca, interpretată de Cloris Brosca, a fost un program de televiziune deosebit de vizionat la RAI UNO. Aceste trimiteri nu par a fi pretențioase
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
texte din muzica ușoară italiană. Și pentru mulți ani (până în 1997), țiganca, interpretată de Cloris Brosca, a fost un program de televiziune deosebit de vizionat la RAI UNO. Aceste trimiteri nu par a fi pretențioase deoarece atâta timp cât în imaginarul social figura țiganului/țigăncii conservă elemente pozitive opera de criminalizare a acestora întâlnește o rezistență. Astăzi, această operă se poate desfășura nestingherit deoarece acele reprezentări în cheie magico-romantică au dispărut cu desăvârșire. Ceea ce menține primatul blamului social la adresa țiganilor este fenomenul alungării acestora
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în imaginarul social figura țiganului/țigăncii conservă elemente pozitive opera de criminalizare a acestora întâlnește o rezistență. Astăzi, această operă se poate desfășura nestingherit deoarece acele reprezentări în cheie magico-romantică au dispărut cu desăvârșire. Ceea ce menține primatul blamului social la adresa țiganilor este fenomenul alungării acestora din taberele în care aceștia trăiesc. Însă, așa cum acest primat al blamului social era deținut anterior de români, nu este exclus ca apariția unei alte comunități să îl preia. Magrebienii au deținut la rândul lor acest
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
doar acesta trebuie să fie comportamentul care trebuie să îl opunem rasismului". Apropo de rasism. Știm că atingem un punct dureros, pentru că în comunitatea dumneavoastră mulți nu îi iubesc. Ce credeți de această problemă care durează de atâția ani privind țiganii români. "Sunt fericit că mă întrebați. Avem relații bune cu comunitățile de țigani, chiar și aici în Italia. La Napoli, la Roma există grupuri care participă la activitățile noastre religioase, care vin la slujbă duminica. Sunt școli unde învață să
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de rasism. Știm că atingem un punct dureros, pentru că în comunitatea dumneavoastră mulți nu îi iubesc. Ce credeți de această problemă care durează de atâția ani privind țiganii români. "Sunt fericit că mă întrebați. Avem relații bune cu comunitățile de țigani, chiar și aici în Italia. La Napoli, la Roma există grupuri care participă la activitățile noastre religioase, care vin la slujbă duminica. Sunt școli unde învață să scrie, unde predau preoții noștri. Soția preotului din Napoli a alfabetizat singură femeile
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
false, iată răspunsul (în felul său exemplar) dat de redacția unei mici televiziuni locale unui cetățean român care a pretins (justificat) aceeași dezmințire. "Dar dacă toată Italia (presă, televiziuni, internet) l-a definit ca fiind român pe Ahmetovic (alții chiar țigan român) de ce vine acum să se ia de noi? Noi nu vom rectifica nimic, și dacă nu vă convine vă rog să ne reclamați unde doriți. Această nemulțumire a dumneavoastră este ridicolă. Supărați-vă pe toate agențiile care ne-au
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Acea spadă a lui Damocles fusese eliminată. Din păcate după aceea s-au întâmplat o serie de evenimente urâte. Doamna îmi repeta tot timpul că România mai devreme sau mai târziu va fi expulsă din Europa, pentru că noi suntem niște țigani, iar româncele niște stricate. La un moment dat i-am ripostat spunându-i "poate suntem niște stricate, dar cel puțin noi avem suflet". S-a enervat și mi-a replicat că o să mă concedieze. Sincer, ar fi fost mai bine
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
uneori atacuri singulare, ridicole și neprofesionale împotriva românilor, în general. Hilare sunt acele articole în care autorul dovedește o inacceptabilă necunoaștere a socialului în care trăiește și introduce românii în aceeași oală cu extracomunitarii, îi confundă cu albanezii sau cu țiganii, indiferent de naționalitatea acestora din urmă. Concluzionând, schimbarea de atitudine a colegilor italieni este evidentă și din ce în ce mai rar "bestiile cu chip uman" de naționalitate română ocupă primele pagini ale cotidienelor din Peninsulă. Timpul exagerărilor a trecut, cel puțin până la următoarele
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Dacă discutăm cu cineva despre nesiguranță, va avea cu siguranță o altă părere decât noi dacă a fost victima unui jaf traumatizant, iar noi trăim într-un cartier liniștit. Factorul cultural este la fel de important. Nu veți înțelege nimic din problematica țiganilor dacă nu țineți cont de concepția lor asupra proprietății și a mobilității, foarte diferită de a noastră. Dacă o cunoașteți, veți evita să adoptați o viziune romantică sau rasistă la adresa lor. Această remarcă arată încă o dată că nu este posibil
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
patruzeci de ani de declin, invocând colonialismul. Este posibil să îți învingi propriile prejudecăți? Scena se petrecea într-un orășel român și ne-a fost povestită de un prieten. Aștepta singur autobuzul și brusc s-a trezit înconjurat de patru-cinci țigani cu figuri prea puțin amabile care, rânjind, i-au cerut să tragă un fum din țigara sa. În mod vizibil, încercau să îl umilească (ei înșiși fiind umiliți în alte circumstanțe). Prietenul a avut destul sânge-rece încât să caute pachetul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să îl umilească (ei înșiși fiind umiliți în alte circumstanțe). Prietenul a avut destul sânge-rece încât să caute pachetul în bu-zunar și să le ofere o țigară fiecăruia. Tensiunea a dispărut in-stantaneu. O dublă prejudecată a fost desființată: cea a țiganilor despre disprețul "albilor" și cea a "albilor" despre violența țiganilor. Întotdeauna este periculos să emitem judecăți colective. "Digestia lentă" a istoriei poate alimenta și falsele judecăți. Unul din motivele urii islamiștilor față de occidentali sunt cruciadele. Deși numeroase secole ne despart
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Prietenul a avut destul sânge-rece încât să caute pachetul în bu-zunar și să le ofere o țigară fiecăruia. Tensiunea a dispărut in-stantaneu. O dublă prejudecată a fost desființată: cea a țiganilor despre disprețul "albilor" și cea a "albilor" despre violența țiganilor. Întotdeauna este periculos să emitem judecăți colective. "Digestia lentă" a istoriei poate alimenta și falsele judecăți. Unul din motivele urii islamiștilor față de occidentali sunt cruciadele. Deși numeroase secole ne despart de aceste evenimente pe care nimeni nu le mai consideră
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Michel (1994 [1991]), Spațiul rasismului, București, Humanitas. Wieseltier, Leon (1997), Împotriva identității, Iași, Polirom. Woodward, Kathryn (1997), Identity and difference, Londra, Sage. Zamfir, Cătălin (coord.) (1999), Politici sociale în România: 1990-1998, București, Expert. Zamfir, Elena și Zamfir, Cătalin (coord.) (1993), Țiganii. Între ignorare și îngrijorare, București, Editura Alternative. LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str.
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
au uitat de „nem tudom romaniok", s-au aliat, au pus mâna pe topoare, furci și ce mai are omul contondent prin casă, prin curte, sau prin codrii noștri de fag și au năvălit ca în vremurile de demult peste țiganii din localitate, după ce cinci bronzați dintre aceștia l-au agresat pe băiatul primarului. Este un semn bun, un exemplu edificator, care arată cât de ușor pot fi depășite disensiunile seculare dintre români și unguri, dacă găsesc altceva de bătut, decât
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]