5,899 matches
-
redau câteva extrase: “Oferta artistului cuprinde 25 de tablouri, majoritatea dintre ele sunt scene idilice. Publicul are însă surpriza să descopere și o imagine idealizată a Veneției sau portretele perechii biblice Adam și Eva, spășiți de păcatul care s-a abătut asupra lor. .... Mihai Dascălu este un pictor naiv care impresionează prin modul în care știe să gândească lucrarea din punct de vedere compozițional și prin armoniile cromatice. Realizarea tablourilor nu stă sub semnul unor căutări savante, ci este rezultatul unor
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
acel foc a fost pus de cineva. Atunci n-am înțeles substratul zvonului, dar acum când scriu aceste rânduri ...da! Acoperișul a fost parțial refăcut direct pe zidurile de la parter ciuntind definitiv frumusețea locului, parcă prevestind destinul ce se va abate peste acea zonă a copilăriei mele. A venit și iarna anului „1954”o iarnă pe care nu am uitat-o și de care îmi aduc aminte ori de câte ori începe să ningă. În acea iarnă a nins atât de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
facultate. Televiziunile noastre, deși se bat cu pumnul în piept că oftează pentru binele Cetății, nu prea sunt interesate de această situație alarmantă. Mult mai important pentru ele e cea mai zis Băsescu despre Udrea sau Ponta despre Vanghelie. Își abat atenția asupra școlii românești numai când vreun profesor între ține relații sexuale cu eleve, când apar filmulețe de pe telefon cu bătăi din sălile de clasă sau când vreo decizie a ministerului produce panică printre părinți. Există însă și o excepție
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fac astăzi televiziune în România. Sau nau învățat. (2008) Șoc și groază sub nămeți Știriștii de la televiziunile noastre bâțâie din picior nerăbdători în așteptarea Apocalipsei. Ei visează cu ochii deschiși la catastrofe grandioase, în care mânia lui Dumnezeu să se abată asupra Pământului, Soarele să se acopere de un nor gros de fum, apele să se reverse din matcă și să invadeze uscatul, pămân tul să se cutremure și să crape în falii adânci, orașele să fie înghițite, iar oamenii să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
zilnice făcute de mâna omului se adaugă și contribuția naturii, știriștii sunt dea drep tul în al nouălea cer. Ei încep săși frece mâinile încă de la anunțarea codului galben și trâmbițează euforici că va veni prăpădul. Când, în fine, se abate și prăpădul (în cazul nostru, nu un tsunami devastator, nu un cutremur care să radă orașele, nu un asteroid care să devieze Terra de pe orbită, ci o ninsoare ceva mai consistentă), intră cu toții în frenezia pe care leo dă dezastrul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
se întreabă „de ce ne pleacă creierele“, cred că ar putea fi interesantă simpla tran scriere, fără comentarii, a câtorva lucruri spuse de Robert Ribciuc (lucruri pe care sa străduit să le spună, în ciuda efortu rilor repetate ale moderatorului de-a abate cursul discuției când aceasta devenea prea critică): „Atât cât îmi permite experiența limitată pe care o am să evaluez, România nu este încă în punctul în care cei ca mine au niște opțiuni atrăgătoare. Unul dintre obiectivele vizitei mele la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
să nu pronunț singurul cuvînt care-i tulbură pe zei. Și atunci m-am hotărît... Dacă aș fi spus nu „omul”, ci „un zeu”, altul mi-ar fi fost, poate, destinul. Căci nu mi-ar mai fi păsat de nenorocirile abătute asupra Thebei. Un zeu nu suferă din pricina adevărului și nici n-ar fi dispus să-și joace toată viața pe un cuvînt. În schimb, gura mea arsă de suferință nu va pregeta să rostească adevărul. N-am altă izbăvire, chiar dacă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
spun numai ceea ce sîntem În stare să spunem singuri. Fără o sete proprie de zbor, În zadar am scruta cerul. În locul aripilor, Icar ar avea două răni. Însă pe nisipul Înfiorat de vîntul toamnei urmele lăsate de gheara sfinxului se abat uneori spre un ținut de nicăieri, fără noapte și fără greșeli, scăldat Într-o lumină primejdioasă, unde nu mai are sens să pui mii de Întrebări mîinii care se Întinde spre bucuriile vieții, e de ajuns să te Întorci cu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și, foarte mișcat, îl rugă să nu meargă la pierzare și să țină seamă de nădejdea pe care și-o punea lumea în el, să se gândească la ce ar putea deveni, și cu alte asemenea cuvinte căuta să-l abată de la dorința cea bună pe care o avea. Dar el răspunse în așa fel încât, fără a se îndepărta de adevăr - deoarece era foarte scrupulos în această privință - reuși să scape de fratele său. Capitolul II CAVALERUL LUI DUMNEZEU (1522
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
părea că a privi spre înalt mă tămăduia de tulburarea lucrurilor de jos, și cu acestea, mișcări și lacrimi; apoi, căutam să privesc spre înalt și, fie că vedeam, fie că nu, aflam evlavie și tămăduire pentru a nu-mi abate așa ușor atenția de la ceea ce era cuvenit, de-a lungul întregii liturghii. A DUHULUI SFÂNT 30 șbisț. Miercuri ș12 martieț - De-a lungul întregii rugăciuni obișnuite, multă evlavie, iar de la mijloc încolo, aceasta a devenit limpede, strălucitoare și ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
obârșia și menirea. Prin această recunoaștere a condiției sale de creatură, el se descoperă în esență liber față de tot ce face umbră pământului, putându-se folosi de lucruri în măsura în care îl apropie de scopul existenței sale și evitându-le în măsura în care îl abat de la acest scop. O dată stabilit acest „principiu și fundament”, Exercițiile intră în Săptămâna întâi, în care se meditează despre nevoia de mântuire a fiecărei creaturi și în mod special a persoanei proprii. Un accent deosebit se va pune în acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
spiritelor sunt împărțite în funcție de pertinența lor pentru cea dintâi și, respectiv, cea de-a doua Săptămână (nr. 313-327 și 328-336). Regulile pentru Săptămâna întâi atrag atenția asupra deosebirii dintre mișcările lăuntrice care conduc spre bine și cele care, din contră, abat de la acesta. Ignațiu vorbește aici despre „consolare” și „dezolare”. În Săptămâna a doua trebuie aplicat în schimb un alt criteriu de diferențiere pentru ca amăgirile spiritului rău să poată fi demascate și evitate. Dacă Exercițiile încep cu „Principiul și Fundamentul”, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Însuși Creatorul și Domnul să se împărtășească sufletului evlavios, înflăcărându-l întru iubirea și lauda Sa și predispunându-l pentru calea pe care ar putea să-I slujească mai bine în viitor. Așadar, cel care propune exercițiile să nu se abată, nici să nu încline mai mult într-o parte decât în cealaltă, ci, păstrându-se în cumpănă asemenea acului balanței, să-L lase pe Creator să lucreze nemijlocit cu creatura Sa și pe creatură cu Creatorul și Domnul ei3. 16
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
dintâi, șsă fieț către Tatăl, ca Însuși Domnul cel Veșnic să-mi ofere aceleași lucruri, iar apoi Pater noster. 64. AL PATRULEA EXERCIȚIU CONSTĂ ÎN A-L REZUMA PE CEL DE-AL TREILEA. Spun rezumare pentru că înțelegerea, fără a se abate, cugetă cu sârguință la ceea ce a rămas din cele contemplate în exercițiile de dinainte și purtând aceleași trei dialoguri. 65. AL CINCILEA EXERCIȚIU ESTE MEDITAȚIA ASUPRA IADULUI. CUPRINDE, DUPĂ RUGĂCIUNEA PREGĂTITOARE ȘI DOUĂ INTRODUCERI, CINCI PUNCTE ȘI UN DIALOG. Rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sau în alt ceas în care nu simte poftă de mâncare, să hotărască în sine pentru prânzul sau cina care va urma, și astfel, în fiecare zi, cantitatea pe care e potrivit să o mănânce, de la care să nu se abată în nici un fel, orice poftă sau ispită l-ar îmboldi; ba mai mult, pentru a stăvili mai bine orice poftă neorânduită și ispită a dușmanului, dacă este ispitit să mănânce mai mult, atunci să mănânce mai puțin. 218. SĂPTĂMÂNA A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fi existat încruntarea și nedumerirea aceea. Închipuiți-vă că atunci când vă vine soțul acasă și se răstește la tine din te miri ce, tu nu trebuie să rămâi pe poziție și să taci, ar trebui să spui ceva, să-i abați mânia, dar când el este atât de răutăcios cu tot ceea ce faci tu și atât de nemilos uneori te sperie, îți este frică și te temi de el. Ești ca o bucată de lemn înțepenită și sfredelită cu privirea lui
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
lor. Intrând în dormitor cu Alin îl găsi într-o stare perfectă de curățenie, aranjat special pentru venirea unui nou-născut. Nici baia nu arăta mai rău. Însă pe neașteptate o ploaie de cuvinte pline de reproș, unul după altul, se abătu asupra ei. - Ești o nebună! Cum ai putu face așa ceva? Eu mi-am pus obrazul să te primească frumos, să te trateze ca pe nimeni alta și tu ai stricat totul. Fiind atât de tulburat, vorbea fără oprire și nici
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
se înodă, sperând să nu se mai rupă niciodată. Fiecare dintre noi ne naștem ca o coală albă de hârtie în care se înscriu un început și un sfârșit pe care nu-l cunoaștem. În viață se întâmplă să te abați de pe un drum menit, să ajungi pe o cărare și invers. De aceea este bine să veghem fiecare asupra rătăcirii drumului bun. Între o mamă și copii există o bucată de aur pe care nimeni nu o poate topi sau
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
să intre. - Știu că ești frumoasă, dar văd că ești și isteață. - Știi bine că alcoolul nu-i bun, mai ales în perioada asta caldă, îi răspunse Carlina cu un zâmbet răutăcios și un accent bine jucat. Privirea lui se abătu spre ea și-o simțise ca un pumnal în inimă. Își adună toate forțele pentru a înfrunta furtuna care se pregătea să se dezlănțuie între ei. Se produse un moment de tăcere. Carlina îl privea ca un șarpe care vrea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și de altceva. Simți că nu mai putea rezista nici un minut, iar starea de confuzie în care se afla dispăruse prin acceptul dat. În ultimul timp, din cauza jocurilor care îl acaparaseră, nopțile îi erau pline de insomnii, iar ziua era abătut și apatic. Această din urmă provocare era o partidă misterioasă și îl vrăji. Noaptea se topea încet ca mierea de albine și analizând bine situația își dădea tot interesul să nu se vadă cumva trudind ca un zilier pe undeva
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
egoistă, disprețuind legătura lor de suflet cu alte persoane. Lăsă gândurile să cutreiere nestingherite, întrebându-se din ce sunt unii oameni creați atunci când devin de nerecunoscut în anumite situații, mai ales în cele ridicole. Doar timpul este constant, restul se abate de la reguli. Pe de altă parte, Nicky voia să o ajute, să îi curețe sufletul de așa-zisa „suferință” pe care i-o provocase anii din urmă fără voia lui. Le ajunsese prin câte trecuseră amândoi, simțeau cum pânza de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
curtea Liceului Pedagogic ,,Sabin Drăgoi”, de unde s-a pornit cu trei autocare spre Brad. Srăbatem străzile orașului, fiind însoțiți tot timpul de imaginea Cetății Devei, proiectată pe albastrul cerului de vară. Trecem pe langă termocentrală de la Mintia, după care ne abatem spre dreapta, traversam Mureșul și începem urcușul pantelor domoale ale Munților Metaliferi. Străbatem câteva sate mici, cu locuințe modeste, multe dintre ele dând semne clare că de mult timp nu mai este nimeni acasă: acoperișuri sparte, pereți ce stau să
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
casă NU se vinde!”, dovada înverșunării unor adevărați moți de a nu ceda tentațiilor cu urmări dramatice pentru trecutul și viitorul Roșiei Montane. Plecăm spre Deva cu inima strânsă de cele văzute și auzite aici. În drumul de revenire, ne abatem către Țebea, pentru a ne reculege la mormântul lui Avram Iancu. Din falnicul gorun de aproape 400 de ani aflat în apropierea locului unde se odihnește Crăișorul Munților, nu a mai rămas nimic. Singură ramură ce crescuse din trunchiul prea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
totuși, atîția ani din societate... M-a frămîntat mult timp amintirea acelei femei. O revedeam stînd mîndră, cu privirea departe, spre mare, în timp ce bărbatul din fața ei, ocolindu-i privirea, încerca să o convingă de ceva anume. Apoi... palmele ei năprasnice abătute asupra mea..., boneta din pînză albă arsă pe plită..., șorțul plin de sînge... și amărăciunea aceea din glasul ei: "Un copil"... Visase să pălmuiască un bărbat, dar m-a pălmuit pe mine... Iar seara, cînd am mîncat împreună la aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pornesc separatorul. Tu ai lucrat tot timpul cu chestii de termodinamică; vreau să mă ajuți să calculez volumele unor gaze în anumite situații; eu n-o pot face repede, că n-am mai operat cu formulele astea din facultate. Se abate urgent o ploaie de întrebări asupra mea. Eu le răspund, povestind pe scurt ce trebuie să fac. Sînt scoase cîteva cărți dintr-un raft, Graur începe să înșire formule din teoria gazelor reale, Lupu și Brăduț caută prin cărți unele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]