20,435 matches
-
devine evident că revizuirea articolului 52 nu este doar un act de reformă, ci și un simbol al maturizării juridice a statului. Amendamentele propuse reflectă o înțelegere profundă a importanței drepturilor individuale și a mecanismelor de protecție juridică în fața abuzurilor de orice natură. Prin aceste schimbări, statul român își reafirmă angajamentul de a fi un garant al dreptății și al respectului pentru demnitatea umană. ... 17. Alineatul (2) al articolului 62 se modifică și va avea următorul cuprins: În Parlamentul României
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
procesul democratic. În plus, pragul stabilit pentru numărul de semnături necesare inițierii unui referendum - 7.300 pentru un deputat și 16.800 pentru un senator - asigură că doar un suport semnificativ din partea electoratului poate declanșa un astfel de proces. Aceasta previne abuzurile și asigură că demiterea unui parlamentar este rezultatul unei voințe colective autentice, și nu al unor manevre politice sau impulsuri momentane. În ceea ce privește cvorumul de participare, faptul că demiterea se poate realiza indiferent de acesta, cu condiția ca
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Într-o analiză a implicațiilor acestei revizuiri trebuie să punem în balanță drepturile și libertățile individuale ale parlamentarilor cu nevoia de a asigura integritatea și responsabilitatea în exercitarea funcțiilor publice. Imunitatea parlamentară a fost concepută inițial ca o garanție împotriva abuzurilor de putere, protejând libertatea de expresie și de decizie a aleșilor poporului în cadrul procedurilor legislative. Totuși, în practică, inviolabilitatea poate deveni un obstacol în calea aplicării legii și a justiției. Cazurile de infracțiune flagrantă necesită o reacție rapidă și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
referendumuri consultative au fost organizate în perioade electorale și au fost folosite ca mijloace de propagandă, însă au rămas fără niciun efect concret în ordinea de drept a statului român. Pentru a limita posibilitatea exercitării pe viitor a unor asemenea abuzuri de drept de către președinții în exercițiu ai României au fost introduse cele două alineate, primul interzicând organizarea referendumurilor „simultan cu alegerile, indiferent de natura acestora“, iar al doilea limitează explicit posibilitatea organizării unor referendumuri „pe teme pentru care Constituția
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
electorale. În lumina acestor exemple, propunerea de revizuire a articolului 90 este un pas obligatoriu spre maturizarea democratică a României. Alineatele (2) și (3) propuse nu sunt doar un răspuns la problemele identificate, ci și o previziune care vizează prevenirea abuzurilor viitoare și întărirea procesului democratic. Prin aceste modificări, Constituția României ar reflecta mai bine principiile de separare a puterilor și de respectare a voinței populare exprimate în mod autentic și deliberativ. În plus, această revizuire ar putea servi drept model
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
responsabil în fața poporului și că mandatul său poate fi revocat dacă nu își îndeplinește promisiunile sau dacă își pierde legitimitatea. Acest mecanism poate acționa ca un factor de echilibru și de autoreglementare în interiorul sistemului politic, contribuind la prevenirea abuzurilor de putere și la încurajarea unui comportament etic și transparent. Totodată, revizuirea propusă este în concordanță cu valorile democratice fundamentale și cu practicile internaționale. În multe democrații consolidate, cetățenii au la dispoziție instrumente similare pentru a-și exprima suveranitatea și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
rând, schimbarea propusă ar putea reduce riscul de a vedea președinția ca un post aproape intangibil, sporind răspunderea liderului față de alegători. Totodată, prin stabilirea unui prag de cel puțin 100.000 de cetățeni dintr-un sfert din județe se evită abuzurile și se asigură că doar demersuri cu un sprijin substanțial pot declanșa un referendum. Concluzionând, revizuirea alineatului (2) al articolului 97 din Constituție este o măsură care răspunde la cerințele unei societăți dinamice și ale unei cetățenii active. Este o
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de a reglementa prin ordonanțe de Guvern în domenii esențiale rezervate legilor organice, astfel cum sunt acestea enumerate în articolul 73 alineatul (3). Prezentele revizuiri ale textului constituțional sunt de natură a proteja drepturile fundamentale ale cetățeanului de orice posibil abuz venit din partea Executivului și sunt, în același timp, mijloace fundamentale de întărire a rolului Parlamentului de „organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, astfel cum este prevăzut în art. 61 din Constituție. De asemenea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
adesea criticate pentru că ar putea fi utilizate excesiv sau în scopuri care depășesc cadrul unei situații de urgență veritabile. Revizuirea propusă aduce în lumină necesitatea unui control parlamentar mai strict și a unui cadru clar care să limiteze riscul abuzurilor în utilizarea ordonanțelor de urgență. Modificările aduse la alineatele (3), (5) și (6) ale articolului 115 sunt concepute pentru a întări rolul Parlamentului și pentru a asigura că orice măsură de urgență adoptată de Guvern va intra în vigoare numai
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de informații exclusiv militarizate!!!), pentru a asigura transparența și responsabilitatea în fața autorităților civile și a cetățenilor. Organizarea serviciilor de informații într-un sistem exclusiv civil, astfel cum reglementează textul constituțional revizuit, contribuie la consolidarea încrederii publice și la prevenirea abuzurilor care ar putea surveni în contextul unor structuri cu profil militar. Schimbarea propusă pentru alineatul (5) subliniază rolul Parlamentului ca principal garant al suveranității naționale în ceea ce privește prezența trupelor străine pe teritoriul României. Această prevedere consolidează principiul democratic
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
serviciilor de informații, dar asigură și o mai mare transparență în fața populației și a reprezentanților ei aleși. Un mandat fix, spre deosebire de unul desemnat ad-hoc sau la discreția unui singur oficial, încurajează răspunderea și reduce riscul de abuzuri ale puterii sau influențe politice neadecvate. Criticii ar putea argumenta că o astfel de schimbare ar putea rigidiza structura CSAT și ar putea conduce la o politizare a serviciilor de informații. Cu toate acestea, este esențial să subliniem că desemnarea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
un concept abstract, ci o realitate vie, care se reflectă în calitatea vieții de zi cu zi a fiecărui cetățean. O justiție independentă și imparțială asigură că legile sunt aplicate echitabil și că drepturile și libertățile individuale sunt protejate împotriva abuzurilor. Acesta este motivul pentru care revizuirea alineatelor (1)-(3) ale articolului 125 reprezintă o piatră de temelie în consolidarea unui astfel de sistem judiciar. În final, adoptarea acestor revizuiri va reprezenta un pas major în afirmarea și asigurarea unei justiții
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
puteri în stat. De asemenea, prin limitarea mandatului președintelui CSM la doar un an, cu imposibilitatea reînnoirii, se urmărește evitarea concentrării prelungite a autorității într-o singură mână, un factor care a fost adesea asociat cu riscul de influență și abuz. În acest fel, propunerea încurajează un ciclu constant de noi perspective și abordări în conducerea CSM, ceea ce poate duce la decizii mai echilibrate și la o mai mare transparență în activitatea consiliului. Schimbările propuse în contextul actualului articol 133
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
control în ceea ce privește răspunderea disciplinară și funcționarea Inspecției Judiciare. Reformele constituționale sunt esențiale pentru a răspunde provocărilor contemporane și pentru a asigura un sistem judiciar puternic, capabil să protejeze drepturile și libertățile cetățenilor în fața oricăror presiuni sau abuzuri. ... 42. Alineatul (4) al articolului 136 se modifică și va avea următorul cuprins: (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
articolului 27, legate de procedura de percheziție, introduc un mecanism mai strict de control judiciar asupra acestui demers, ceea ce ar putea determina o mai mare protecție a drepturilor și intereselor operatorilor economici. Această schimbare legislativă ar putea reduce riscurile abuzurilor în cadrul investigațiilor penale și ar putea avea ca rezultat un mediu de afaceri perceput ca fiind mai sigur și mai predictibil. De asemenea, introducerea alineatelor (2), (3) și (4) la articolul 28, care se referă la secretul corespondenței și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
spionaj industrial. Continuând, modificarea alineatului (3) al articolului 27, care prevede condițiile specifice pentru emiterea mandatelor de percheziție, aduce o mai mare protecție juridică pentru persoane și companii. Prin individualizarea explicită a informațiilor și bunurilor căutate în mandat se evită abuzurile și se protejează mai bine proprietatea privată și informațiile confidențiale ale afacerilor. Aceasta ar putea duce la un climat de afaceri în care securitatea juridică este îmbunătățită și în care companiile se pot concentra pe creștere și inovare fără temeri
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
gestionarea proprietății publice, articolul 136 aduce clarificări în privința inalienabilității bunurilor de stat și a condițiilor în care acestea pot fi gestionate. Prin stabilirea unui cadru legislativ clar pentru administrarea bunurilor publice se asigură transparența și se previne posibilitatea de abuzuri sau de înstrăinare nejustificată a proprietății statului. Acest aspect este vital pentru mediul de afaceri, deoarece oferă siguranța că investițiile în infrastructură sau alte proiecte de interes public sunt realizate în mod responsabil și cu respectarea legii. Controlul exercitat de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
loiale între cele trei puteri în stat - legislativă, executivă și judecătorească -, precizând în același timp că acestea sunt egale în cadrul democrației constituționale. Acest lucru poate consolida înțelegerea și respectul față de rolul și funcțiile fiecărei puteri, contribuind la prevenirea abuzurilor de putere și la asigurarea unui control reciproc eficient. Prin evidențierea supremației Constituției și a obligativității respectării legilor și deciziilor judecătorești se întărește statul de drept și se promovează o cultură a legalității. ... 2. Abrogarea alineatului (2) al articolului 19
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
o percheziție, vine să întărească garanțiile procesuale și să asigure respectarea drepturilor persoanelor vizate de astfel de măsuri. Prin aceasta se caută o echilibrare între nevoile de securitate ale statului și protejarea intimității și a drepturilor individuale, prevenindu-se astfel abuzurile și sporind încrederea cetățenilor în actele de justiție. Specificarea explicită a necesității motivării mandatelor de percheziție și individualizarea informațiilor și bunurilor căutate reprezintă un pas important în asigurarea transparenței și a responsabilității în exercitarea puterii judiciare. Introducerea alineatelor noi la
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a asigura eficiența sistemului judiciar. ... 4. Modificarea alineatului (2) al articolului 22 referitor la interzicerea tratamentelor experimentale ar putea avea efecte asupra legislației sănătății (Legea nr. 95/2006) și a celei referitoare la drepturilor pacienților (Legea nr. 46/2003), consolidând protecția împotriva abuzurilor și stabilind standarde mai clare pentru tratamentul persoanelor. ... 5. Introducerea alineatelor (4), (5) și (6) după alineatul (3) al articolului 22 marchează o etapă importantă în recunoașterea și protecția identității sexuale și integrității fizice și mentale a persoanei. Acest lucru
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
sa, parlamentarul trebuie să se bucure de o reală libertate de gândire, expresie și acțiune, astfel încât să-și exercite mandatul în mod eficient. Instituția imunității parlamentare, sub cele două forme ale sale, protejează parlamentarul față de eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei sale, fiindu-i astfel asigurată independența, libertatea și siguranța în exercitarea drepturilor și a obligațiilor care-i revin potrivit Constituției și legilor“. Prin urmare, nu poate fi acceptată o soluție legislativă, prin care este
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
autoritățile publice a vieții intime, familiale și private - invocat în motivarea excepției -, dacă acestea se fac prin lege și în vederea apărării unor valori sociale importante, precum desfășurarea instrucției penale sau prevenirea faptelor penale. ... 18. În ceea ce privește eventualele abuzuri, Curtea a reținut că legislația procesual penală anterioară prevedea suficiente garanții în vederea înlăturării acestora, dispozițiile art. 91^6 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 aplicându-se numai în cazul săvârșirii unei infracțiuni, când, în vederea aflării adevărului
DECIZIA nr. 212 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288157]
-
probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului/inculpatului, obligație a cărei nesocotire conduce la vătămarea drepturilor și a intereselor legitime ale suspectului/inculpatului, respectiv dreptul la apărare, la un proces echitabil, la respectarea demnității umane, fapte care constituie infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de dispozițiile art. 297 din Codul penal. Susține că dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală au ca efect nepedepsirea abuzului în serviciu comis de organele de urmărire penală, operând precum
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
echitabil, la respectarea demnității umane, fapte care constituie infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de dispozițiile art. 297 din Codul penal. Susține că dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală au ca efect nepedepsirea abuzului în serviciu comis de organele de urmărire penală, operând precum o veritabilă dezincriminare - printr-o normă de procedură penală - a unei fapte deosebit de grave. Astfel, textul de lege analizat îi situează pe procurori - în speță, pe cei militari - deasupra
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
evident, printr-o normă de procedură penală nu poate să opereze dezincriminarea unei fapte penale, așa cum susține autorul excepției, care consideră că dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală au ca efect nepedepsirea abuzului în serviciu comis de organele de urmărire penală. De asemenea, textul de lege analizat nu îi situează pe procurori deasupra legii penale, printr-un privilegiu mascat, norma de procedură penală criticată neaducând nicio atingere prevederilor art. 16 din Constituție, ci
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]