33,912 matches
-
propuse în acest număr al revistei au mai vorbit: conf.univ.dr.Antoine Heemeryck, Unversitatea ,,Spiru Haret” București, cercetător asociat UMR 201 “Développement et sociétés” Paris I-Panthéon-Sorbonne și coorganizator, dr.Cristiana Glavce, director al Institutului de Antropologie ,,Francisc I.Rainer”, membru al Academiei de Științe Medicale, alături de doi dintre autorii articolelor prezente în sumarul numărului curent: conf.dr.Octavian Buda, Catedra de Istorie a Medicinei de la UMF ,,Carol Davila” și drd.Corina Popescu, Universitatea București, bursier POSDRU al Academiei Române. Din sumarul ,,Revistei de Antropologie
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
la memorie - convorbiri cu Mihai Ungheanu”, Editura „Paralela 45”, 2009, cu o prefață de Mihail Diaconescu, „Excelențele Argeșului”, Editura „Argeș-Press”, 2012 (în colaborare). Din 2008 este ales președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști - Filiala Argeș și membru fondator al Fundației Culturale „Academia Orient-Occident”, întemeiată de poetul Dumitru M. Ion, fundație care organizează anual Festivalul „Nopțile de poezie de la Curtea de Argeș”, al cărui fervent susținător este directorul cotidianului „Argeșul”. Poate ar mai fi de remarcat, în finalul acestui medalion, permanenta implicare a publicistului Mihai
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
Lăură Mihaela Dumitru. O cunoscută în mediile comunității românești din Atena, mai ales în ultimii ani, Lăură Mihaela Dumitru nu este numai un actor desăvârșit, ci și unul cu atestat. Lăură Dumitru a obținut, în 1997, Diplomă de licență a Academiei de Teatru și Film București, după ce în perioada anilor 1991-1995 a studiat actoria la Universitatea Hyperion - Facultatea de teatru - Secția Actorie, la clasa profesorilor Virgil Ogășanu, Doru Ana, Ruxandra Șireteanu. De-a lungul timpului, Lăură a urcat pe scenele unor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93536_a_94828]
-
Contemporanul, Ateneu, Luceafărul, Destine, Argeș, Cronica Fundațiilor, Puntea Prieteniei (China) ș.a. Astăzi, frecventez Cenaclurile bucureștene Destine, Literatorul, Mihai Eminescu, Octavian Goga, particip la manifestări culturale și științifice din Capitală și iau parte la Reuniunile și Sesiunile de comunicări periodice ale Academiei Dacoromâne. De-a lungul anilor, din maldărul de manuscrise mai vechi și mai noi, am strâns, când și când, poeziile care în acele clipe îmi plăceau cel mai mult, și am făcut cărți pe care le-am publicat de-a
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
semnat cu pseudonim: Marian Haiducu, Radu Mirt. -Mi-au fost acordate premii (selectiv): -Pentru poezie, la Cenaclului „George Bacovia” în anul 1971; Pentru poezie, la Cenaclului „Nichita Stănescu”al Bibliotecii Municipale (Metropolitane) Mihail Sadoveanu”, București în1988. Premiul MIHAI EMINESCU acordat de Academia Dacoromână (2005), pentru volumul de poezii OCHIUL ZIMBRULUI -Editura Tempus D.R. -Premiul Special Mondial al Radio China Internațional la concursul de cultură chineză, *SICHUAN, PARADISUL URSULUI PANDA” (2007), premiu înmânat în Marea Sală a Poporului de către Vicepreședintele Parlamentului Republicii Populare
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
poezii OCHIUL ZIMBRULUI -Editura Tempus D.R. -Premiul Special Mondial al Radio China Internațional la concursul de cultură chineză, *SICHUAN, PARADISUL URSULUI PANDA” (2007), premiu înmânat în Marea Sală a Poporului de către Vicepreședintele Parlamentului Republicii Populare Chineze. -Premiul MIHAI EMINESCU al Academiei Dacoromâne (2009), pentru volumul de sonete FAGURI SĂLBATICI-Editura SemnE. -Diplome pentru activitatea publicistică (perioada 1993 -1996), acordate de Societatea culturală „Destine”, București; Diploma de Excelență (2011) pentru volumul de versuri ELEGANȚII ATOMI AI FRUMOSULUI- Ed. SemnE; Diploma de investire cu
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
-Diplome pentru activitatea publicistică (perioada 1993 -1996), acordate de Societatea culturală „Destine”, București; Diploma de Excelență (2011) pentru volumul de versuri ELEGANȚII ATOMI AI FRUMOSULUI- Ed. SemnE; Diploma de investire cu titlul de DOCTOR HONORIUS CAUSA, (2013) acordat de Senatul Academiei Dacoromâne pentru promovarea susținută a valorilor românești. -Am fost inclus în „O ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI...”, Editată 2006, ( Ediția 2 -2009), autorul monumentalei sinteze, ION ROTARU alocându-mi spațiu generos, un subcapitol. -Volumele de versuri mi-au fost
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
școlară: am absolvit Liceul *Tudor Vladimirescu* din București, învățând carte de la profesorii Virginica Ștefănescu, de limba și literatura română, Gheorghe Călugărița, de matematică, Max Eger, de istorie, Constantin Anoaica, de geografie. Sunt diplomat economist, licențiat în științe economice, absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Comerț . Am învățat meserie de la profesori universitari eminenți: Alexandru Puiu, de Tehnica plăților internaționale; Nicolae Sută, de Comerț Internațional; Ion Rucăreanu, de Drept Comercial și Internațional; Ion Bobu, de Cooperare economcă internațională; Sultana Sută, de
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
făcând posibilă, astfel, îndeplinirea misiunilor serviciului. -Sunt autorul unor lucrări științifice originale, între care: -*Eficacitatea economică a schimburilor operative și comerciale internaționale de energie electrică într-un sistem energetic vast, interconectat* - lucrare cu caracter de uz intern aflată în custodia Academiei de Studii Economice. -*Sistemul Energetic Național, resursă a securității și apărării naționale*- teză cu caracter de uz intern aflată în patrimoniul Colegiului Național de Apărare. Am publicat poezie în revistele Contemporanul, Ateneu, Luceafărul, Destine, Argeș, Cronica Fundațiilor, Puntea Prieteniei (China
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
România, la emisiunile culturale, cum ar fi cele ale doamnei Liliana Ursu. -Sunt membru al unor Organizații culturale, științifice, astfel, (selectiv): -Fundația Internațională „MIHAI EMINESCU” ,Senior editor la Revista „Cronica Fundațiilor”;-Societatea culturală „DESTINE”, Redactor la Revista „Destine”; -Fundația cultural-științifică ACADEMIA DACOROMÂNĂ; -Fundația COLEGIULUI NAȚIONAL DE APĂRARE,Președinte al Comisiei de Control (1993-2001) - RADIOCLUBUL București, radioamator, membru,din1981,indicativ: YO3-2154 /B -R.S.-La ce proiecte literare lucrați în prezent, ce proiecte în perspectivă pregătiți? M.D. - Sunt pe punctul de a
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
Mama sa se numea Marghita și era o prințesă poloneză. După moartea tatălui său, peregrinează un timp prin Țara Românească după care se stabilește în Polonia. Studiază la cele mai înalte școli ale timpului: la Frăția Ortodoxă din Kiev, la Academia din Zemosc și la Sorbona. Cunoaște latina, greaca, slavona, polona, ucrainiana, ceea ce îl va ajuta în activitatea sa de cărturar. Rangul nobiliar pretindea de regulă și mânuirea armelor, motiv pentru care ia parte la două lupte ale polonezilor contra turcilor
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
decât ne-am propus noi în lucrarea de față. Acestea includ Mărturisirea de credință a Bisericii răsăritene, care a devenit cea de a treia marturisire de credință a Bisericii ortodoxe, după Simbolul credinței și Dogmatica Sf. Ioan Damaschin, a înființat Academia duhovnicească de la Kiev (considerată cel mai vechi așezământ de învățământ superior slav, după modelul căruia și domnitorul Vasile Lupu va înființa unul similar la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași), a recuperat libertatea de cult a ortodoxismului în Polonia catolică, a
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
între 15 septembrie si 27 octombrie 1642, concluziile asupra Mărturisirii de credință curățită de influențele sale catolice, au fost însușite atât de Patriarhia ecumenică a Constantinopolului dar și de patriarhiile Ierusalimului, Alexandriei și Antiohiei. A lăsat la dispoziția Lavrei și Academiei înființate de el proprietățile sale de la Rubejovka pe care le poseda înainte de a se călugări. A trecut la cele veșnice la 22 decembrie 1646. A fost canonizat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în martie 2002 dar este considerat sfânt și
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
am mutat-o în casa în care locuiesc, în Encino, California www.ic-art-gallery.com ). Galeria îl reprezintă pe artistul american Jerry W. McDaniel (www.jerrywmcdanielstudios.com) dar organizează și diverse evenimente culturale, de exemplu două expoziții ale pictorului McDaniel (la Academia de Artă Kline, Beverly Hills, Septembrie 2012; http://www.omnigraphies.com/content/viitorul-român-society-%E2%80%93-seria-de-activități-culturale și la Valley Performance Arts Center, CSUN în septembrie-octombrie2013 http://www.jerrywmcdanielstudios.com/VPAC/Brochure VPAC.pdf ), mai multe seri de expoziție de pictură la
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
de Lectură, cu Ana Blandiana, Romulus Rusan și Doina Uricariu”, la resedința-galerie de artă în Encino, pe 14 iunie 2015 http://www.youblisher.com/p/1176643-Articol-Ana-Blandiana-de-Ileana-Costea .) De-a lungul anilor am avut diverse poziții în organizații românești de peste hotare, ca Academia Româno-Americană de Arte și Științe (ARA) și Societatea Viitorul Român (VRS) - unde am fost Vice Președintă și Director Cultural. Am organizat la facultatea la care predau, CSUN, un Congres ARA în 1992, și mai multe expoziții, Patriciu Mateescu, 1985, și
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
anul VIII, nr. 2, Iași, 1933 2 Baraschi, Silvia,,Despre civilizația urbană din Dobrogea (secolelor al XI-lea-al XIV-lea’’, în SCIVA. nr.3,4,1991 , tom 42 3 Barnea,I., Ștefănescu, St,,Din Istoria Dobrogei,’’vol.III,Editura Academiei,1971 4 Brătianu, Gh.I.,,,Recherches sur Vicina et Cetatea Albă’,București,1935 5 Gh. I. Brătianu, ,,Vicina I. Contributions à l'histoire de la domination byzantine et du commerce génois en Dobrogea’’, în Academie Roumaine, Bulletin de la Section Historique, ț. X
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
St,,Din Istoria Dobrogei,’’vol.III,Editura Academiei,1971 4 Brătianu, Gh.I.,,,Recherches sur Vicina et Cetatea Albă’,București,1935 5 Gh. I. Brătianu, ,,Vicina I. Contributions à l'histoire de la domination byzantine et du commerce génois en Dobrogea’’, în Academie Roumaine, Bulletin de la Section Historique, ț. X, București, 1923 6 Brătianu, Gh.I,,Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești[ediție îngrijita, studiu introductiv și note de Valeriu Rapeanu]’’, Editura Eminescu, București,1980 7 Commena, Ana ,,Alexiada’’,Fontes Historiae Daco-Romanae, vol
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
absolvent al Facultății de Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra profesorului George Oprescu. Despre această mare personalitate a istoriei artei medievale românești am onoarea să discut cu doamna Simona Ioanovici. - Întemeietorul Institutului de Istoria Artei al Academiei, profesorul George Oprescu - academician, titlu pe care-l folosea doar pentru Comitetul Central al P.C.R., cum ar fi susținerea unui cercetător capabil dar cu dosar „prost” - și-a ales ca primi colaboratori trei ... Citește mai mult „Cunoașterea trecutului, a istoriei
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
absolvent al Facultății de Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra profesorului George Oprescu. Despre această mare personalitate a istoriei artei medievale românești am onoarea să discut cu doamna Simona Ioanovici.- Întemeietorul Institutului de Istoria Artei al Academiei, profesorul George Oprescu - academician, titlu pe care-l folosea doar pentru Comitetul Central al P.C.R., cum ar fi susținerea unui cercetător capabil dar cu dosar „prost” - și-a ales ca primi colaboratori trei ... VI. EMILIA ȚUȚUIANU - ,,CĂRȚILE SUNT AVUȚIA TEZAURIZATĂ
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 1597 din 16 mai 2015. Încerc să creionez în acest interviu ,,ecoul” produs de apariția volumului Tratatul cu Ucraina - Un act de trădare națională, autor profesorul univ. dr. Tiberiu Tudor, fizician, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România. Emilia Țuțuianu: Domnule Tudor ce v-a determinat să scrieți această carte, abordând un subiect dureros pentru istoria neamului românesc? Tiberiu Tudor: În anul 1997, imediat după preluarea puterii de către Convenția Democrată, am fost luați
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
declarat disponibilitatea pentru ceea ce a numit ,,sacrificiul ... Citește mai mult Încerc să creionez în acest interviu ,,ecoul” produs de apariția volumului Tratatul cu Ucraina - Un act de trădare națională, autor profesorul univ. dr. Tiberiu Tudor, fizician, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România.Emilia Țuțuianu: Domnule Tudor ce v-a determinat să scrieți această carte, abordând un subiect dureros pentru istoria neamului românesc?Tiberiu Tudor: În anul 1997, imediat după preluarea puterii de către Convenția Democrată, am fost luați
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
și retorica; Socrate, în schimb, încerca să descopere și să transmită discipolilor săi principiile universale ale adevărului, binelui și frumosului, stimulandu-i, prin întrebări, să reflecteze asupra acestor probleme. În anul 387 i.Hr., Platon a întemeiat la Atena celebra să Academie, prin intermediul căreia filosofia platonica, la baza căreia stătea credință într-o suma de adevăruri imuabile, de concepte universale, s-a răspândit în lumea greacă. În Republică, una dintre lucrările sale, el descrie modelul unei societăți perfecte, în care oamenii ar
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
Sau sugrumat; sufocat cu perna. În fine. ROMANCIERUL. Niciodată nu am fost mai amenințat. Fizic; într-un fel, din vina mea. Și ca scriitor, aici, sunt terminat. Chiar dacă, prin absurd, aș fi adulat, răsplătit, iubit, editat fără rezerve. Premiat de către Academie. Dacă nu intru într-un circuit continental, înseamnă că nici nu exist. Doar așa pot să aflu - cu adevărat - cine sunt. Cine pot fi. Trebuia să plec din Stațiune când eram tânăr. Din țară. Aparțin unei literaturi mici; faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
fii tare norocos, messer Teofilo. Eu, care chiar m-am născut aici, nu am izbutit nicicând să găsesc mai mult de cinci oameni vrednici de stimă. Iar trei dintre ei au murit. Celălalt zâmbi. — Oh, nu e vorba, firește, de Academia lui Platon! Suntem doar un mic grup care se reunește, din când În când, pe timp de seară, după ce ne-am dus la bun sfârșit meseriile noastre, ca să vorbim despre subiecte virtuoase. Încercăm să Împărțim Între noi acea pâine a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
am exprimat aiurea. Cred că am vrut să sugerez că totul - sau aproape totul - pare desprins dintr-o altă lume, inclusiv dialogurile dumneavoastră cu oamenii aceia au un aer ireal... nu cred că niște răpitori ordinari vorbesc ca-n aula Academiei, nu vă supărați... - Aici greșești profund. Răpitori... da, Într-un fel... În nici un caz Însă ordinari. Așa mi s-au părut și mie atunci, eram speriat, uimit, suspicios, mi-era greu să evaluez lucid situația, oricât mă străduiam să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]