9,323 matches
-
o funcționare eficientă. Acestea sunt obiective potențiale ale programelor de reformă. Dacă aceste valori sunt obiective ale programelor de reformă ale unei instituții europene ele pot fi considerate valori europene ce trebuie însușite și în cadrul instituțiilor publice românești. Specialiștii au accentuat rolul pe care îl are leadershipul în reformarea culturii. La nivelul Comisiei Europene reforma nu este facilitata suficient de cunoștiințele desprinse din cercetările empirice întrucât nu este o organizație bazată pe leadership, ci pe proceduri. Instituțiile publice sunt organizații birocratice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Teoreticienii persuasiunii au remarcat forță de influențare a opiniilor, atitudinilor și comportamentelor pe care o au cuvintele. Metaforele, de exemplu, nu au doar o „funcție ornamentala”; ele asigura un transfer de sensuri între comparat și comparant (I.A. Richards, 1936Ă, accentuează, suprima și adaugă caracteristici „subiectului principal” (M. Black, 1954Ă. 2. Expresiile faciale intenționate. Paul Ekman (1988Ă spunea că „nu există o singură expresie pentru fiecare emoție, ci zeci și, pentru unele emoții, chiar sute”. De la această teza pornește Morris Rosenberg
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
oamenii obișnuiți cât și pentru cercetători. Dintre definițiile existente în literatura de specialitate, vom expune, pentru o mai bună înțelegere a cadrului conceptual de referință, doar trei delimitări conceptuale așa cum au fost schițate de către Mielu Zlate, întrucat fiecare din acestea accentuează un anumit aspect al carierei, toate la un loc, într-o manieră sintetic-integrativa furnizând o viziune completă și complexă asupra realității pe care o avem în vedere. Astfel apare la Donald Super o perspectivă interesantă de definire a carierei în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
active de viață, incluzând funcțiile prevocaționale și postvocaționale, cum sunt cele de studenti (care se pregătesc pentru o muncăă și de pensionari (având rolul de suplinitori la pensieă.”(Super,1978, p.426Ă cris chirila 2006@yahoo.com Așa cum putem observa se accentuează aspectul care ține de durată carierei care se întinde de-a lungul întregii vieți a individului. Conceptul de carieră de viață este interesant, dar riscă să fie mult prea general și nespecific de aceea poate ar trebui să fie ajustat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
discutată aici este cauzată de unele afecțiuni somatice cronice cum sunt bolile reumatice sau unele forme de anemii hemolitice cu transmitere ereditară. În cazul unor astfel de afecțiuni, experiențierea frecventă a durerii poate diminua calitatea vieții persoanelor afectate. Durerea poate accentua anxietatea, depresia și sentimentele de neajutorare. De asemenea, anxietatea și depresia pot determina apariția sau intensificarea durerii. Terapia cognitiv-comportamentală multi-componențială s-a dovedit a fi un tratament eficient pentru durerea apărută în cazul bolilor reumatice; de asemenea, unele date sugerează
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
care arată că cel mai eficient tratament în bulimia nervoasă este terapia cognitiv-comportamentală. De asemenea, unele date sugerează că terapia interpersonală ar fi de asemenea eficientă în tratamentul acestei tulburări. În bulimia nervoasă, terapia cognitiv-comportamentală pleacă de la un model care accentuează atât importanța factorilor cognitivi, cât și a celor comportamentali în menținerea acestei tulburări. Tratamentul vizează, pe lângă eliminarea comportamentelor de alimentare compulsivă și eliminare, revenirea la patternurile de alimentare normale, corectarea gândurilor și emoțiilor disfuncționale referitoare la semnificația personală a aspectului
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
De menționat că pozițiile corective alese pentru scoliozele dorsale sunt cele peste orizontală, iar în cazul curburilor lombare sunt preferate cele sub orizontală. Trebuie făcută precizarea că oricare ar fi poziția aleasă, în cazul scoliozelor, exercițiile care solicită flexia trunchiului accentuează torsiunea vertebrală, agravând scolioza, în timp ce spatele plan blochează evoluția scoliozei. Poziția cvadrupedică permite executarea unor exerciții cu influențe favorabile asupra centurilor scapulară și pelviană, asupra curburilor coloanei vertebrale, cât și asupra reeducării mersului, imprimându-i o mai bună coordonare a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Dacă la naștere copilul prezintă numai curbura dorsală, justificată de poziția sa din viața intrauterină, celelalte două curburi se formează, prima, cea cervicală, ca urmare a tendinței de ridicare a capului, iar a doua, cea lombară, se va forma și accentua ca o consecință a dobândirii stațiunii bipede, însă ambele în sens invers față de cea dorsală. Realizarea ortostatismului îi permite copilului să-și diversifice aria mișcărilor corpului și, implicit, ale coloanei vertebrale, care, în aceste condiții, dobândește treptat capacitatea de a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
la fel ca și curbura lordotică, ce devine mai scurtă și mai ascuțită. Spate plan, la care convexitatea dorsală și concavitatea lombară sunt aplatizate. În aceste condiții, bascularea anterioară a bazinului este nesemnificativă. Spate lordotic, la care concavitatea lombară se accentuează mult, la fel ca și bascularea bazinului spre înainte, reducând drastic curbura dorsală. În anumite condiții, coloana vertebrală prezintă unele abateri de la aliniamentul lor normal, care pot avea caracter reductibil sau ireductibil. Programul recuperator în formele reductibile În alcătuirea și
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
METODICE: pacientul menține permanent regiunea lombară în contact cu solul; extensia membrelor inferioare se excută la început oblic spre KT, apoi treptat spre verticală; în timpul flexiei membrelor inferioare spre trunchi, pacientul poate ridica ușor bazinul de pe sol, dar fără a accentua curbura lombară; atenția este îndreptată spre menținerea lombelor paralel cu solul, iar în timpul exercițiului se acordă atenție respirației. υ Pacientul: în cvadrupedie, spatele menținut la orizontală, privirea înainte. ω KT este plasat în lateral, cuprinde prin P la baza toracelui
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
gleznei și labei piciorului Formele de deplasare sunt diferite, întrucât diferite sunt și afecțiunile care determină tulburarea mersului în aceste cazuri. • Piciorul plat - fiind mai mult sau mai puțin dureros, deplasarea se face cu vârful piciorului în afară, cu sprijin accentuat pe calcaneu și cu bază mare de susținere. • Piciorul echin paralitic - deplasarea se face stepat, condiție în care contactul cu solul se realizează cu antepiciorul, iar călcâiul atinge solul scurt sau chiar deloc. În aceste condiții, șoldul și genunchii vor
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pe pat. Cu degetul mijlociu al mâinii drepte frământați ușor timp de două minute perineul, zona dintre anus și scrot. Cu degetul mijlociu apăsați ușor punctul aflat pe linia mediană a părții inferioare abdomenului, la o palmă sub ombilic (Vc3). Accentuați treptat apăsarea și împingeți spre perineu până aveți o senzație de dilatare. Apăsați timp de 30 de secunde și apoi ridicați brusc degetul. Repetați secvența de trei ori. Apăsați și frământați ușor punctul aflat în scobitura din partea interioară a pulpei
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de mare succes în funcție și de cum și ce percep angajații. Majoritatea specialiștilor au ajuns la concluzia că există două dimensiuni definitorii ale stilului managerial: centrarea pe sarcină (recunoaște în principal performanțele și competențele subordonaților) și centrarea pe relațiile umane (accentuează rolul și importanța motivației, implicării și angajării în sarcină a subordonaților). Reprezentativă în acest sens este tipologia propusă de Paul Hersey și Kenneth Blanchard (1988) (tell, sell, participate, delegate): - stilul directiv (tell) - managerul/liderul spune ce trebuie să facă subordonații
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
analiza și selecția unei alternative corespunzătoare de rezolvare a problemei identificate); • inițierea și aplicarea planului de acțiune selectat. Strategiile de satisfacere conferă managerului și organizației sale următoarele caracteristici: • tendința de autoperpetuare (adică tendința de a se reproduce pe sine), care accentuează semnificativ rezistența la schimbare; • tendința de a se proteja din interior (legată de gradul de satisfacere a subordonaților); • „tendința de supraviețuire” a organizației în condiții foarte dificile poate să-l aducă pe manager în situația paradoxală de a stimula și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
este trăită prin intermediul trupului, iar dorința și plăcerea își subliniază visceralitatea și încarnarea. „Dorința” cyborgică de conexiune material-mașinică, de seducție și de obținere/producere a plăcerii se înlănțuie cu posibilitatea interacțiunii erotice în cyberspațiu și în realitatea virtuală, interacțiune care accentuează prezența trupului uman la interfața cu tehnologiile ordinatorului. Relaționarea erotică ființă umană - computer relevă plăcerile corporealității într-un mod care spulberă distincțiile animal-spirit-mașină (vezi McRae, 1997, pentru această chestiuneă, împreună cu corolarele lor de tipul material-imaterial. Numeroși cercetători discută spațiul virtual
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
entitățile virtuale (Heim, 1995, p. 70Ă. Expunând teoria contradictorie a lui Heim, considerăm că dorința cyborgică de fuzionare sistemică, de deschidere și de întretăiere permanentă și posibilitatea relației erotice în realitatea virtuală și/sau în cyberspațiu nu fac decât să accentueze caracterul întrupat al subiectului uman în virtualitate. În cercetarea de specialitate, se remarcă două atitudini referitoare la problematica corporalitate/decorporalitate din cadrul ontologiei virtual: pe de o parte, virtualitatea este învinuită de destrupare, iar, pe de altă parte, se afirmă caracterul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgizării sau ale protezării umanului, devine sinonimă parțial cu interfațarea în special în legătură cu mediul Internetului. Identitatea cyberspațială se schițează prin manierele în care un utilizator transformă limbajul informatic într-un avatar care să-l reprezinte online. În cadrul acestei accepții se accentuează de regulă problematica identității subiective a omului, iar problematica corpului material este fie suspendată, fie negată până la emergența ideii de destrupare. Spre deosebire de aceste accepții, susținem menținerea ideii de (postăuman întrupat (embodiedă în orice relație cu tehnologia computațională: în realitatea virtuală
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe baza acestor modele virtuale, sculpturi stereo litografice. Diversele forme de body art, începând cu cele ale lui Yves Klein din anii 1950-1960, exemple care utilizează corpurile umane, înfășurate în vopsea, pentru a picta pânze în fața ochilor publicului, încearcă să accentueze valoarea estetică a gestului și a mișcării alături de noțiunea de producție vizuală și să implice publicul în realizarea operei de artă. Happening-urile și performance-urile reușesc să transforme reprezentarea vizuală în corporalitate și în identitate fluidă, instabilă și deschisă: trupul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vezi Kemp, 2000 pentru o serie de ilustrăriă. În mod aparent paradoxal, arta vizuală digitală expune vulnerabilitatea corpului în același timp în care consideră corporalitatea drept una dintre singurele puncte de sprijin în lumea virtualității. O subdirecție a acestei arte accentuează hibriditatea trupului și a imaginii, monstruozitatea și anormalitatea sau grotescul corpului tehnologizat, indistingerea dintre organic și inorganic. Exemple renumite sunt fotografiile digitale ale artistei Nancy Burson, „Untitled” (1989, 1990Ă sau „Evolution II” (1984Ă care realizează sinteza dintre un chip uman
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și desparte. Astfel, pentru Deleuze și Guattari, simbioza corp-lume este una mașinică, preconștientă, generată de productivitatea mașinilor dezirante și conducând la posibilitatea explorării corpului fără organe, dezorganizat și antiproductiv, însă contingent (subconștientul este mașinică. În schimb, pentru Merleau-Ponty, fuziunea corp-lume accentuează latura conștientă, intențională a corpului-subiect, situat și orientat în spațiu, trăit prin percepție și prin experiență concretă. Dacă pentru cei dintâi corpul este o parte a fluxurilor lumii, brăzdată de conexiunile mașinice, pentru filosoful fenomenolog, trupul este agentul experienței și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sentimentului de perisabilitate umană în lume, conștientizarea dimensiunii temporale a spațiului și a întrupării în fluxul trecător al vieții și problematica interacțiunii dintre artă, conștiință și tehnologie în dimensiunile trăirii spațial-temporale (vezi Hunt, 2000, pentru o interpretare în această direcțieă. Accentuând latura emoțională a imaginii-lume, artista utilizează tehnologia pentru a găsi răspunsuri la chestiunile fundamentale ale existenței umane, ale naturii sau universului și ale artei. Încă o dată, privitorul devine participant în lumea artistică virtuală prin imersie corporală și prin interacțiune în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
artistică virtuală prin imersie corporală și prin interacțiune în timp real. Însă, universul tematic-vizual, cibernetic-iconografic, al naturii vegetale și acvatice este completat de elementele viscerale ale corporalității (reprezentări/ construcții optice de organe, vase de sânge și oaseă scopul de a accentua relația dintre lumea pământului și interioritatea trupului. Astfel, cele trei paradigme ale vizibilului artistic din instalație sunt peisajul vegetal, pământul subteran și trupul visceral. În cadrul acestui registru vizual intervine structura temporalului, a condiției efemerității: spațiul virtual se schimbă în mod
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fenomenolog, urbanistul își concentrează atenția pe modurile în care tehnologia mediază și afectează percepția (vezi Beard și Gunn, 2002, pentru discutarea lui Virilio în aceste direcțiiă. Subliniind nu doar criza spațiului și a timpului, a realității fizice, filosoful ține să accentueze și criza individului, astfel că teoria sa este, în general, una marcată de individualismul liberal, focalizat pe problemele subiectului și ajungând la granița anarhismului liberal. Astfel, deplânge abolirea subiectivității active pe măsura dispariției realității, imobilizarea spectatorului uman în fața vitezei tehnologiilor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o viziune poststructuralistă și postmodernistă pe care o conjugă cyberculturii (în special ca o critică la curentul cyberpunkă, dorind a deconstrui binarismele cultural-filosofice din toate timpurile. Sub semnul postmodernismului și cu precădere al deconstrucției derrideene, aceste perspective ajung însă să accentueze cel de-al doilea termen al opozițiilor. Majoritatea cyberfeministelor, sub influența manifestului cyborgic al Donnei Harraway, imaginează o existență fără gender, înscriindu-se în direcția utopismului și a idealismului, dar dorind și să critice contextul tehnocultural masculin, capitalist. În special
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
experienței imediate. Reducția fenomenologică permite accesul la esențele imanente ale conștiinței în experiență, neafectând caracterul absolut al conștiinței. Astfel se poate obține esența lucrurilor existențiale în conștiință. Ne interesează în schimb, perspectiva lui Merleau-Ponty care, deși este influențat de Husserl, accentuează latura existențială a corpului, mai degrabă decât latura transcendentală a conștiinței în cadrul fenomenologiei. Merleau-Ponty prezintă, prin demers descriptiv, zona perceptuală și experimentală în care ființele umane au o existență corporală, spațială și temporală în lume. Spre deosebire de Husserl, Merleau-Ponty refuză o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]