9,186 matches
-
31; Viola Vancea, Literatura parazitară, RL, 1970, 33; Eugen Luca, „Cavalerii dreptății”, CNT, 1973, 28; E. Vrânceanu, „Cavalerii dreptății”, VR, 1973, 8; Andrei Roman, „Colegii”, RL, 1979, 37; Vasile Băran, O carte despre eroism, RL, 1981, 19; H. Zalis, Vocația actualității, CNT, 1982, 9; Dicț. scriit. rom., III, 413-415; Popa, Ist. lit., I, 1035. A.F.
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
și Marea Unire, Arad, 1993; Viorile luminii, Baia Mare, 1993; Privighetorile timpului, Arad, 1995; Scriitori români în corespondență, I, Arad, 1997; Presa literară românească arădeană (1869-1944), Arad, 1999; Regină-n cumpănă de noapte, București, 1999; Versuri, Arad, 2001; Scriitori români în actualitate, Arad, 2003. Repere bibliografice: Domițian Cesereanu, „Ora plecării”, TR, 1982, 49; Gh. Bulgăr, „Scriitori tribuniști din perioada arădeană”, AST, 1983, 10; Eugen Simion, Iulian Negrilă, ST, 1985, 3; G. I. Tohăneanu, Iulian Negrilă, O, 1986, 16; Al. Ruja, „Însemnări despre
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
o ipostază de ținută a lirismului modernist cerebral. Eseul Paul Valéry și modelul Leonardo este conceput cu o mare capacitate simpatetică față de omul Valéry, față de opera lui (chestiunea raportului om-operă e aprofundată cu subtilitate) și cu deschidere către reverberațiile în actualitate. Textul e alert, cu frecvente schimbări de unghi, dar în cadrul unui proiect de ansamblu foarte coerent. Criterii diferite - cronologic, tematic, biografic etc. - sunt convocate pe rând cu un pragmatism eficace. N. și-a caracterizat, de altfel, cu adecvare, demersul: „Nu
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
pe teme date (1995) - este literatura contemporană postbelică: domeniu care, atunci când nu a fost zona de exercițiu predilect a dirijismului politic, a beneficiat uneori de un tratament critic superficial, căzând îndeosebi sub incidența criticii de întâmpinare. El însuși cronicar al actualității imediate, deținător de rubrică la revista „Tribuna” în anii ’80, P. are o strategie particulară de lucru și aici. Criticii constatative, preocupată cel mult de generații și promoții, îi este preferată analiza pe nivele paralele: paradigmele de creație active și
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
-se, atât din punct de vedere stilistic, cât și tematic, în grilele de receptare și problematizare ale literaturii occidentale contemporane” (Ovidiu Mircean) - a acestui roman descris ca fiind „intim și psihologic, de orientare feministă” și drept un „captivant roman de actualitate, condimentat cu erotism și senzațional” (Nicolae Oprea). Protagonista este Augusta, femeie aflată în plină maturitate, a cărei soră, Agata, murise cu decenii în urmă, la vârsta de opt ani. Cimitirul în care fusese înhumată fetița va fi dezafectat și reamplasat
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
Liceul „Dinu Lipatti” și la Academia de Muzică din capitală. Debutează cu versuri la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” în 1979, fiind apoi prezent cu proză în volumul colectiv Desant ’83. Colaborează la „Contrapunct”, „Luceafărul”, „România literară”, „Teatrul azi”, „Avanscena”, „Actualitatea muzicală” ș.a. După ce a bătut pe claviatura prozei cu multă inteligență și umor, P. își arată competența armonică și în poezie. Grație, livresc, amintiri lirice, aderență la un real citit elegant, fluid, dar cu destule accente de sarcasm, în surdină
PETCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288768_a_290097]
-
Piru, Ist. lit., 478; Iuliu Pârvan, „Atitudini și controverse”, TR, 1983, 14; Gh. Socol, „Atitudini și controverse”, „Revista de filosofie”, 1983, 4; Dobrescu, Foiletoane, III, 237-241; Ilie Bădescu, Petre Pandrea. Agonie și iubire, LCF, 1985, 1; Iorgulescu, Prezent, 261-264; Ornea, Actualitatea, 255-259; Marcel Marcian, Mângâie-mă, Marta, LCF, 1986, 40-41; Victoria Dimitriu, „Manuscrise identificate” și nu numai, JL, 1998, 11-12; Marin Diaconu, Coordonatele publicisticii lui Petre Pandrea, JL, 1998, 15-16; Dan C. Mihăilescu, Manifestul crinului opărit, „22”, 2000, 13-14; Alex. Ștefănescu
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
proprie, drama istorică în versuri Bimbașa Sava, care va deschide stagiunea 1918-1919, tot acum fiindu-i reprezentată și drama în cinci acte Mila Iacșici. I se va juca însă, mai întâi, în ianuarie 1918, la Iași, o piesă inspirată de actualitate, Pui de cuc. Mai văd luminile rampei Premergătorii (1920) și Mărăști (1921) la București, Prăbușirea la Cluj (1925) și Iași (1926), precum și Fata lui Loth la Chișinău (1929). În 1934 autorul predase, spre lectură, Teatrului Național din București piesele Noapte
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Gheorghe Rădulescu. Cronicii literare susținute de Dan Silviu Boerescu i se adaugă mai multe articole ce vizează receptarea operei eminesciene, de menționat fiind cel semnat de George Munteanu, Înapoi la Eminescu. Eseuri pe probleme literare, dar și pe teme de actualitate publică și Gabriel Rusu (la rubrica „Viața cărților”), Ileana Vulpescu, Dumitru Micu, Gabriela Banu. În cadrul rubricii „Meșterul Manole” Vintilă Horia semnează numeroase eseuri, reflecții, mărturisiri (Whisky și Sodoma, Însemnări despre haosul socialist, Memoriile lui Nichifor Crainic). Sunt incluse în sumar
PHOENIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288806_a_290135]
-
vol. III, introd. Monica Pillat, București, 1986, vol. IV, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1988, vol. V, pref. Mircea Martin, București, 1993, vol. VI, postfața edit., București, 1994, vol. VII, București, 1998, Opere, I-V, București, 2000-2003. Repere bibliografice: Ornea, Actualitatea, 140-144; Z. Ornea, O evocare tulburătoare, RL, 1996, 36; Barbu Cioculescu, Războiul cărților, tristețea memoriei, CNP, 1996, 8; Barbu Cioculescu, Reîntoarcerile Corneliei Pillat, VR, 1996, 9-10; Corina Anghel, „Eterna reîntoarcere”, CNP, 1997, 5; Daniel Cristea-Enache, Lumini și umbre, CC, 1997
PILLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
radio și televiziune. Și-a continuat activitatea literară în Franța, diferite texte - poezie și proză scurtă - fiindu-i selectate în volume colective editate ca urmare a unor concursuri literare. În Totul și încă ceva P. se oprește la subiecte din actualitate. Personaje mai mult sau mai puțin „mărunte” (copii, bătrâni, studenți, câțiva călători întruniți fortuit într-un compartiment de tren, un tânăr bolnav incurabil atins de regresiune infantilă etc.) sunt urmărite la nivelul stărilor și reacțiilor, fără mari preocupări de arhitecturare
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
de o viziune umanist-melioristă. Eventualul mesaj al cărții către contemporaneitate privește „moralitatea exercitării puterii” (Victor Atanasiu). Tematica vieții din mediul medical este reluată în Permis de conducere (1997), probabil cea mai izbutită carte a autoarei, dintre cele cu subiecte de actualitate. Romanul, cu substrat autobiografic nedisimulat (protagonista-naratoare lucrează ca medic anestezist într-un spital și se numește chiar Luminița Petru), reconstituie plauzibil și edificator atmosfera din mediul medical al anilor ’80. Dăruirea și abnegația, ca și, la celălalt pol, demisia morală
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
mărturie despre disponibilitățile unei personalități caracterizate printr-o remarcabilă deschidere către cele mai variate aspecte ale realităților românești din anii premergători și următori primului război mondial. O susținută activitate de conferențiar completează aceste preocupări, la care se adaugă interesul arătat actualității culturale și literare din țară, dar și din Germania sau din Cehia, pe care o va comenta în ziare și reviste. În același timp, întreține corespondență cu unii dintre cei mai reprezentativi oameni de cultură ai epocii, între care Sextil
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
contribuție publicistică. Risipindu-se într-o febrilă prestație de activism social și cultural, P.-P. și-a neglijat tocmai ceea ce pare a fi fost adevărata sa vocație. El se dovedește un lector nu doar comprehensiv, ci și bine orientat în actualitatea literară. Îl interesează în egală măsură marii scriitori ruși (Tolstoi, Cehov, Gorki), câțiva din nordul Europei (Bjșrnson, Selma Lagerlöf) sau francezi (Alphonse Daudet între alții), dar și romancierii germani de după 1920 ori Multatuli și Axel Munthe. Iar notele de lectură
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
Scrisori de primăvară (1932), Amintiri (1935), Depărtări (1936), Regelui meu (1936), Poeme cu livezi (1937), Poeme cu vin și haiduci (1939), abia ultimele atrăgând întrucâtva atenția criticii. După mutarea în capitală, se apropie de cercurile literare, iar poeziile, inspirate de actualitatea tragică - amputările teritoriale suferite de țară, intrarea în război - îi sunt găzduite în „Convorbiri literare”, „Viața”, „Curentul magazin”, „Viața Basarabiei”, „Revista Bucovinei”, „Porunca vremii”, „Gazeta refugiaților”, „Gazeta luptătorilor” ș.a. De sub tipar îi ies acum Scrisori pentru poeți (1940), Omagiale (1940
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
București, 2002; Între crâșmă și biserică, București, 2003. Repere bibliografice: Victor Felea, „Umbra cuvintelor”, TR, 1970, 51; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Mitologii subiective”, FLC, 1976, 3; Emil Manu, „Mitologii subiective”, SPM, 1976, 266; Nicolae Manolescu, „Mitologii subiective”, RL, 1976, 3; Nicolae Ciobanu, Actualitatea mitului, LCF, 1976, 5; Constantin Coroiu, Mitologii spirituale, CL, 1976, 3; Nicolae Manolescu, Adevărul și viața, RL, 1978, 52; Ardeleanu, Mențiuni, 200-204; Stănescu, Jurnal, I, 263-270, III, 133-136; Nicolae Balotă, O dramă filosofică, LCF, 1979, 10; Adrian Păunescu, Sub semnul
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
social. Paginile de proză sunt semnate de Victor Papilian, iar poeziile de Ciprian Doicescu și Alexandru Carrusy. Lui Ramiro Ortiz îi aparține articolul Poeziile italiene ale lui Asachi și lui C. Rădulescu-Motru însemnările intitulate De ce literatura română e lipsită de actualitate?. Sumarul mai include recenzii la cărți de Mihail Celarianu și Al. Iacobescu, cronici muzicale și plastice, revista revistelor etc. Dacă revista și-ar fi continuat apariția, între colaboratorii de marcă ar fi urmat să se numere, după cum se menționează la
PLAIURI ROMANESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288839_a_290168]
-
domnița, duduca, jupânița - cu frământările și capriciile care o definesc. Trăirile ei, aparent mărunte, își au febrilitatea lor, iubirile ce îi sunt date sunt scump plătite nu rareori. Și în prozele având ca temă războiul, și în cele inspirate din actualitatea imediată femeia are parte, chiar și când greșește, de o înțelegere ce poate merge până la argumentul cazuistic. Când cade în păcat, de vină ar fi fiind obtuzitatea partenerului, frustrările acumulate (dorințe ascunse cu teamă, elanuri reprimate, regrete, resemnări), iar în
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
integrării într-un câmp de idei specific și al adecvării permanente la text, se disting prin finețea și claritatea disocierilor, prin precizia nuanțată a asocierilor, prin coerența generală. Încheind tripticul inițial, Scriitori români și străini exprimă, în principal, angajarea în actualitate. În prima dintre cele „trei secțiuni generale” ale lucrării, P. își expune reflecțiile în legătură cu anumite probleme teoretice și noțiuni uzuale ale criticii (invenție, originalitate, creația în critică, diferența între eseu și studiu, cele două euri ale creatorului ș.a.), mult discutate
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
ș.a. Laureat al Concursului „Liviu Rebreanu” (Bistrița, 1983) și al Concursului Național de Proză „Pavel Dan” (Cluj-Napoca, 1987), i se acordă în 1996 un premiu la Salonul Național de Carte din Cluj-Napoca. P. scrie o proză realistă, cu subiecte din actualitatea imediată, dezvăluind plăcerea de a epiciza faptele mărunte. Personajele sunt oameni simpli, portretizați într-o lumină aspră, cu linii colțuroase, ca și cum ar fi tăiați în lemn. Autorul este un continuator al liniei narative pe care a ilustrat-o Pavel Dan
PODARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
154-161; Raicu, Practica, 202-207; George, Sfârșitul, II, 262-266; Dobrescu, Foiletoane, I, 44-49, III, 127-135; Iorgulescu, Firescul, 106-109; Apolzan, Aspecte, 195-202; Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, București, 1983, 345-369; Grigurcu, Între critici, 56-67; Kalustian, Simple note, III, 184-187; Ornea, Actualitatea, 125-129; Anghelescu, Lectura, 210-214; Constantin Călin, Poezia lui Perpessicius, O, 1988, 16; Perpessicius interpretat de..., îngr. și pref., Marcel Crihană, București, 1988; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 309-312; Dimisianu, Repere, 83-105; Constantin Pricop, Un profesionist al criticii, RL, 1991, 43; Negoițescu, Ist. lit.
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Iar dacă fac un pas, e pasul tău.” Emoția întâlnirii celor două tărâmuri poate fi cuprinsă doar în cuvinte, scrisul deschide o „ușă interzisă”, mijlocind descoperirea unei identități esențiale, perene. Textul are capacitatea de a închide un timp de inalterabilă actualitate, ceea ce o face pe poetă să privească spre scris ca spre un reazem. Este însă un liman bântuit de o ambiguitate funciară, ce apare intens în versurile din Pluralul ca o veghe (1990) și pe care P. a abordat-o
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
elaborării, romancierul s-a preocupat de mai buna cunoaștere a operei scriitorilor americani din ultima generație, pe de o parte spre a intra în consonanță cu spiritul epocii, iar pe de alta, spre a-l familiariza pe cititorul român cu actualitatea literară de peste Ocean. Rezultatul direct al acestor eforturi îl constituie volumul Scriitori americani contemporani (1997), unde sunt reunite eseuri despre Norman Mailer, Kurt Vonnegut, William Styron, John Updike, Joseph Heller, Erika Jong, Joan Didion, Toni Morrison, Joyce Carol Oates, Paul
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
G.M. Vlădescu, Lângă un mormânt proaspăt (despre D.D. Patrașcanu), Constantin Barcaroiu, Panait Istrati, B. Jordan, „Universitățile” lui Maxim Gorki ș.a. Traducerea povestirii Ai comis o crimă? de Luigi Pirandello, rubricile „Note de artă” (ținută de N. Pora), „Note în marginea actualității” și mai ales cea intitulată „Măști, culise, reflectoare”, conținând însemnări și articole foarte percutante, nu o dată polemice, pe teme teatrale și cinematografice (între semnatari remarcându-se Gaby Michailescu), completează sumarul unei reviste care se distinge prin vivacitatea ei. Alți colaboratori
POLITICA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
Cernat și Victoria Luță, Ana Maria Sandu fiind secretar de redacție. Conform articolului-program Pentru refacerea coerenței culturale naționale, semnat de Ion Bogdan Lefter, O.c. își propune să ofere „cât mai multe informații”, să aibă „o bună reactivitate la evenimentele actualității culturale” și disponibilitate pentru „noile medii”. Pledând pentru „dezbaterea culturală” „cu deschidere spre viitor”, directorul revistei indică drept „strategie generală” „o «ideologie» culturală în sensul cel mai larg al cuvântului”, care ar putea fi configurată „prin termeni precum postmodernism, poststructuralism
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]