7,542 matches
-
investiții pentru capitalul lor. Marxiștii moderați, cum ar fi Kautsky și Hilferding, credeau că imperialismul este una dintre politicile capitalismului și că este așadar o strategie opțională, care poate fi aleasă în funcție de circumstanțe. Pe de altă parte, Lenin 6 și adepții săi, în special Buharin 7, identificau direct cu capitalismul cu imperialismul. Imperialismul este același lucru cu capitalismul - stadiul de dezvoltare monopolistă. După Lenin, „imperialismul este capitalismul în faza de dezvoltare în care s-a instaurat dominația monopolurilor și a capitalului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Astfel, profitorii războiului se transformă în „instigatori la război”, „diavoli” care planifică războaie pentru a se îmbogăți. În timp ce marxiștii extremiști echivalează capitalismul cu imperialismul, iar moderații și discipolii lui Hobson văd în imperialism rezultatul deficiențelor din interiorul sistemului capitalist, pentru adepții teoriei „malefice” imperialismul și războiul în general nu reprezintă altceva decât o conspirație a capitaliștilor diabolici, în scopul obținerii unor câștiguri private. Critica teoriilor Sofisticate sau primitive, toate explicațiile istorice ale imperialismului nu trec examenul istoriei. Interpretarea economică a imperialismului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
comercianților și claselor industriale față de orice politică externă care, ca și imperialismul, poate să conducă la război. După cum spunea profesorul Viner: În general, clasele de mijloc au sprijinit pacifismul, internaționalismul, concilierea internațională și reglementarea disputelor, dezarmarea - în măsura în care ele au avut adepți. De obicei, aristocrații, agricultorii și deseori angajații urbani erau expansioniștii, imperialiștii, șoviniștii. În Parlamentul britanic, purtătorii de cuvânt ai „intereselor financiare, ai claselor de mijloc noi formate în nordul industrial și în „City-ul” londonez erau cei care calmau spiritele în timpul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fie în termenii principiilor etice și legale, fie ai necesităților biologice. Cu alte cuvinte, în timp ce toate tipurile de politică sunt luptă pentru putere, ideologiile fac acceptabilă implicarea în această rivalitate, din punct de vedere psihologic și moral, pentru actori și adepții lor. Principiile legale și etice, precum și necesitățile biologice au o funcție duală în sfera internațională. Ele sunt fie scopul final al acțiunii politice, de care am vorbit mai devreme 3 - obiectivele ultime pentru realizarea cărora este căutată puterea politică -, fie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
înlocuiți cu alții mai cinstiți pentru a face politica externă mai decentă. Dezamăgirea apare întotdeauna după asemenea așteptări. Membrii opoziției, care erau cei mai vehemenți demascatori ai incorectitudinilor strategiilor lui Franklin D. Roosevelt sau ale lui Churchill, și-au șocat adepții, odată deveniți responsabili de afacerile externe, prin folosirea propriilor măști ideologice. Însăși natura politicii obligă actorii să utilizeze ideologiile pentru disimularea scopului imediat al acțiunilor. Așa este puterea, iar puterea politică este puterea asupra minților și acțiunilor oamenilor. Dar cei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
forțele armate și în relațiile cu alte națiuni, simbolurile naționale sunt instrumente de identificare a indivizilor cu națiunea. Etica și moravurile societății tind să facă atractivă identificarea, oferind recompense și amenințând cu pedepse. Nu din întâmplare, unele grupuri fie sunt adepții cei mai militanți ai aspirației naționale către putere pe scena internațională, fie refuză să aibă de-a face cu acest lucru. Ele sunt grupurile care devin în primul rând obiectul puterii altora și nu au unde să-și manifeste propriile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
calității oamenilor și armelor 6. Din eroarea militaristă derivă inevitabil echivalarea puterii naționale cu forța materială. Parafrazând celebrul sfat al lui Theodore Roosevelt, a vorbi tare și a purta o bâtă mare este, într-adevăr, metoda favorită a diplomației militariste. Adepții săi nu sunt conștienți că uneori este mai înțelept să vorbești blând ținând o bâtă mare în mână, că uneori este și mai inteligent să lași bâta acasă, de unde o poți lua când ai nevoie de ea. În preocuparea exclusivă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
încă din epoci străvechi. Facțiunile dominante din cetățile-stat grecești și italiene au încercat să câștige bătăliile politice asigurându-se că vor fi susținute în politicile lor externe de cetățeni străini care simpatizau cu viziunea lor politică și prin câștigarea de adepți în rândul lor. În timpul conflictelor religioase din secolele al XVI-lea și al XVII-lea și în războiele purtate de Franța revoluționară, exploatarea simpatiilor religioase și ideologice, precum și recrutarea din rândul străinilor a adepților religioși și ideologici deveniseră un redutabil
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lor politică și prin câștigarea de adepți în rândul lor. În timpul conflictelor religioase din secolele al XVI-lea și al XVII-lea și în războiele purtate de Franța revoluționară, exploatarea simpatiilor religioase și ideologice, precum și recrutarea din rândul străinilor a adepților religioși și ideologici deveniseră un redutabil instrument al războiului politic și militar. Conducătorul protestant care era capabil să convertească la religia sa populația supusă oponentului său catolic sau să exploateze în propriul său avantaj politic ori militar loialitatea religioasă a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
populația supusă oponentului său catolic sau să exploateze în propriul său avantaj politic ori militar loialitatea religioasă a minorității protestante putea să câștige o bătălie, dacă nu chiar întreg războiul, fără să tragă nici un foc de armă. Era probabil ca adeptul ideilor Revoluției franceze să fie un susținător activ al politicilor externe ale Franței revoluționare. Propaganda contemporană este diferită din punct de vedere cantitativ și calitativ de cea a altor vremuri. Datorită tehnologiei moderne, extinderea și eficiența sa au crescut colosal
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al doilea război mondial. Propaganda a devenit un instrument distinct al politicii externe, stând alături de instrumentele tradiționale reprezentate de diplomație și forța militară. Astfel, în perioada de început a comunismului, comuniștii de pretutindeni susțineau politicile externe ale Uniunii Sovietice, în timp ce adepții democrației se împotriveau acestor politici, dacă nu erau chiar apărători de frunte ai politicilor Statelor Unite. Cu cât existau mai mulți adepți ai comunismului, cu atât mai puternic era sprijinul acordat politicilor externe ale Uniunii Sovietice. Succesul politicilor externe ale Statelor Unite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
forța militară. Astfel, în perioada de început a comunismului, comuniștii de pretutindeni susțineau politicile externe ale Uniunii Sovietice, în timp ce adepții democrației se împotriveau acestor politici, dacă nu erau chiar apărători de frunte ai politicilor Statelor Unite. Cu cât existau mai mulți adepți ai comunismului, cu atât mai puternic era sprijinul acordat politicilor externe ale Uniunii Sovietice. Succesul politicilor externe ale Statelor Unite depindea în mare măsură de forța și răspândirea convingerilor anticomuniste în întreaga lume. Rezultatul unor alegeri sau al unui război civil
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
timp și spațiu, un principiu universal valid oriunde în lume și în orice moment. Astfel, avem tendința să presupunem, cel puțin la nivel de implicații, că ne este permis să luăm drept sigur faptul că toți oamenii pot fi considerați adepți ai acestui ideal al căutării libertății și fericirii și că ceea ce încercăm să realizăm reprezintă obiectivul suprem al întregii umanități. Însă a fost deja demonstrat felul în care experiențele de viață diferite conduc la o structură diversificată a aspirațiilor politice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unei relații directe între deținerea armelor - sau cel puțin a unui anumit tip și a unei anumite cantități de armament - și problema războiului și a păcii. O astfel de relație există într-adevăr, dar ea este inversă față de ceea ce presupun adepții dezarmării. Oamenii nu se luptă pentru că au arme, ci au arme deoarece consideră necesar să se lupte. Dacă le luăm armele, ei se vor lupta cu pumnii sau vor inventa noi arme. Întrucât oamenii cred că războiul este răul mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-lea, mulți umaniști și oameni de stat. Spre sfârșitul acestui secol, așa-numita Mișcare pentru arbitrajul conflictelor, al cărei principiu îl constituia obligația de a reglementa toate disputele internaționale prin intermediul tribunalelor internaționale, se bucura de un sprijin considerabil și de adepți entuziaști. Influența sa publică era comparabilă cu cea a marilor mase de oameni care mai târziu și-au îndreptat speranțele către Liga Națiunilor, Națiunile Unite și crearea unui stat mondial. Deja am văzut istoria încercărilor nereușite de a impune jurisdicția
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
depinde binele ei public. Schimbarea pașnică în relațiile internaționaletc "Schimbarea pașnică în relațiile internaționale" O lecție importantă poate fi învățată din analogia dintre procesele legislative ale societăților interne și internaționale. Însă aceasta nu este lecția pe care au învățat-o adepții rezolvării pe cale judecătorească a disputelor internaționale. Tribunalele interne nu pot și nu au cum să îndeplinească funcția pe care le-o atribuie adepții rezolvării juridice a disputelor. Ele nu pot să aplaneze pașnic dispute care ar putea să conducă la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
procesele legislative ale societăților interne și internaționale. Însă aceasta nu este lecția pe care au învățat-o adepții rezolvării pe cale judecătorească a disputelor internaționale. Tribunalele interne nu pot și nu au cum să îndeplinească funcția pe care le-o atribuie adepții rezolvării juridice a disputelor. Ele nu pot să aplaneze pașnic dispute care ar putea să conducă la conflagrații violente. Forțele și instituțiile care îndeplinesc această funcție în cazul societății interne nu există pe scena internațională. După cum am arătat 2, nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
instituționalist liberal, chiar și atunci când este vorba despre chestiuni economice. Teoria este corectă în ceea ce privește faptul că trișatul poate fi un obstacol serios în calea cooperării. Ea ignoră însă cealaltă barieră majoră: considerațiile despre câștigurile relative. După cum a arătat Joseph Grieco, adepții săi presupun că statele nu sunt preocupate de câștigurile relative, ci de cele absolute 26. Keohane a recunoscut acest lucru în 1993: „Grieco a adus o contribuție fundamentală atrăgând atenția asupra problemei beneficiilor comparative, un subiect ignorat mai ales de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în teorie a preocupărilor privind beneficiile comparative nu contează. Această argumentare are două puncte slabe. Întâi, dacă trișatul ar fi singurul obstacol important în calea cooperării, instituționaliștii liberali ar putea argumenta că teoria lor se aplică economiei, nu domeniului militar. Adepții teoriei chiar susțin acest lucru. Totuși, din momentul în care sunt incluse în ecuație considerațiile privind câștigurile relative, devine imposibil de trasat o linie de demarcație clară între subiectele economice și cele militare, mai ales deoarece puterea armată este dependentă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Snidal nu prezintă nici un exemplu istoric de sisteme multipolare în care marile puteri au ignorat considerațiile privind câștigurile relative 46. În al doilea rând, instituționalismul liberal are puține de spus în legătură cu rațiunile pentru care statele se preocupă de câștigurile relative. Adepții teoriei au ales în schimb să se bazeze pe două explicații realiste: echilibrul ofensiv-defensiv și distribuția puterii în sistem. În consecință, instituționalismul liberal nu prea poate fi numit o alternativă teoretică la realism; ar trebui în schimb să fie considerat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cazul în care au ignorat considerațiile legate de balanța de putere și au avut încredere în securitatea colectivă. Admițând acest lucru, este improbabil ca statele să-și lase soarta în voia altora, ele preferând logica realistă a autoajutorării. Teoria critică Adepții teoriei critice 56 abordează direct modul de menținere a păcii și fac afirmații îndrăznețe privind șansele de schimbare a comportamentului statelor 57. Mai precis, ei au ca scop transformarea sistemului internațional într-o „societate globală”, în care statele să fie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În mare, ideile sunt forța motrice a istoriei. Mai mult, ei recunosc că realismul a fost multă vreme teoria dominantă a politicii internaționale și, în consecință, conform concepției lor despre realitate, a avut o influență substanțială asupra comportamentului statelor. Însă adepții teoriei critice intenționează să schimbe această situație provocând realismul și subminându-l. Richard Ashley descrie expresiv intențiile lor: „Hai să facem deci ravagii printre conceptele și afirmațiile realiste. Hai nici să nu admirăm, nici să nu ignorăm constelația erorilor, ci
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
contesta și a submina realismul se așteaptă cu siguranță să creeze un sistem internațional mai armonios și mai pașnic. Dar teoria însăși are puține de spus despre dezirabilitatea sau fezabilitatea atingerii acestui scop... Erori ale logicii cauzale Principalul scop al adepților teoriei critice este de a schimba radical comportamentul statelor, de a depăși o lume a competiției de securitate și a războiului și a pune bazele unei comunități pluraliste de securitate. Totuși, explicația lor privind modul în care are loc schimbarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în legătură cu ascensiunea și decăderea discursurilor. Thomas Risse-Kappen scrie: „Cercetarea despre... «comunitățile epistemice» ale rețelelor transnaționale de cunoaștere a eșuat până acum să precizeze condițiile în care anumite idei sunt alese și influențează politicile, în timp ce altele sunt marginalizate”64. Deloc surprinzător, adepții teoriei critice spun puțin despre motivele pentru care realismul a fost discursul dominant, iar acum fundațiile sale sunt atât de slabe. Cu siguranță, nu prezintă un argument bine definit despre această chestiune importantă. În consecință, este greu de judecat soarta
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care realismul a fost discursul dominant, iar acum fundațiile sale sunt atât de slabe. Cu siguranță, nu prezintă un argument bine definit despre această chestiune importantă. În consecință, este greu de judecat soarta realismului în viziunea teoriei critice. Totuși, ocazional, adepții săi indică anumiți factori care ar putea duce la schimbări ale discursului relațiilor internaționale. În astfel de cazuri, ei ajung însă să argumenteze că schimbările din lumea materială determină schimbări ale discursului. De exemplu, când Ashley face presupuneri despre viitorul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]