5,887 matches
-
dintre limbile romanice (la viitor, la perfect compus, la mai mult ca perfect, la prezent continuu, la condițional, la formele negative și la cele interogative). La fel ca franceza, limba engleză realizează diminutivele printr-o determinare externă, de obicei cu ajutorul adjectivului little "mic", în vreme ce limbile germanice vestice continentale (germana și neerlandeza) au sufixe speciale de care uzează în mod frecvent. Asemănare cu franceza există și în folosirea pronumelui de persoana a doua (singular și plural) you [ju:] cu valoare reverențială, care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu au un termen de specialitate împrumutat (și internațional) și uzează de cuvinte proprii care calchiază cuvîntul latin acidus. În germană, substantivul Säure [΄zoerə] întrunește atît semnificația specială "acid", cît și semnificația din limba comună "acreală, acritură", întîlnită și la adjectivul sauer [΄sauər], "acid, acidulat" și "acru" (de unde și verbul säuern "a acidula" și "a acri"). La fel se prezintă lucrurile în neerlandeză cu substantivul zuur [zü:(], în daneză syre [΄sürə] (și verbul syre "a acri"), în suedeză syra [΄süra] (și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a acidula" și "a acri"). La fel se prezintă lucrurile în neerlandeză cu substantivul zuur [zü:(], în daneză syre [΄sürə] (și verbul syre "a acri"), în suedeză syra [΄süra] (și verbul syra "a acri") și în norvegiană syre [΄süre] (dar adjectivul este sur [sur] "acid", "acru"). Asemenea aspecte dovedesc faptul că, deși în mare parte internaționalizate, terminologiile, chiar în cazul științelor exac-te, nu sînt sustrase evoluției limbilor istorice și nu ilustrează exclusiv denominația structurilor conceptuale din domeniul specializat. De aceea, deși
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
parte, limba română și unele dintre limbile germanice de nord plasează articolul hotărît după substantiv (unindu-l cu acesta), fenomen care antrenează nivelul sintagmatic. Apoi, engleza nu are variație rezultată prin acord nici în cazul altor determinanți ai substantivului, precum adjectivul, dar în traducerea unui text original scris în engleză trebuie aplicate regulile de acord și de poziție a determinanților substantivali calificativi potrivit normei limbii scop (în care se traduce). Limbile iberice, spaniola, portugheza și catalana, au moștenit din latină trei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lavo as maos "spăl mîinile", fiindcă se subînțelege că este vorba de ceva care face parte din corpul locutorului. Cu totul alta este situația în engleză, unde formularea echivalentă este I wash my hands, cu indicarea expresă a posesiei prin adjectivul posesiv my (în engleză, la fel ca în spaniolă și în franceză, adjectivul posesiv avînd formă deosebită de cea a pronumelui posesiv). Ca atare, indicarea relației dintre locutor (cel care vorbește) și propriul său corp se realizează diferit de la o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care face parte din corpul locutorului. Cu totul alta este situația în engleză, unde formularea echivalentă este I wash my hands, cu indicarea expresă a posesiei prin adjectivul posesiv my (în engleză, la fel ca în spaniolă și în franceză, adjectivul posesiv avînd formă deosebită de cea a pronumelui posesiv). Ca atare, indicarea relației dintre locutor (cel care vorbește) și propriul său corp se realizează diferit de la o limbă la alta, prin utilizarea unor componente contextuale diferențiate. De altfel, acest nivel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prieten prietenă este ușor de făcut, dar dacă în original este cuvîntul cook și nu apare nici un indice suplimentar, atunci nu se poate ști dacă este vorba despre bucătar sau despre bucătăreasă. Faptul că în engleză determinanții sub-stantivali (articolul și adjectivul) nu au mărci de gen îngreunează și mai mult activitatea de a traduce situații de acest tip. Probleme pot apărea și în cazul unei traduceri din neerlandeză într-o limbă romanică, dacă în textul original apare cuvîntul neef [ne·f
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Ausgliederung der romanischen Sprachräume, A. Francke AG. Verlag, Bern, 1950 Williams, Raymond, Culture and Society 1780-1950, Penguin Books Ltd., Harmondsworth, Middlesex, England, 1976 Zumthor, Paul, Babel sau nedesăvîrșirea, Polirom, Iași, 1998 Abrevieri a. = an(ul) abl. = ablativ acuz. = acuzativ adj. = adjectiv adv. = adverb alb. = albaneză, albanez aor. = aorist art. = articol; articulat art. hot. = articol hotărît art. neh. = articol nehotărît cat. = catalană, catalan ceh. = cehă, ceh cf. = confer, compară cuv. = cuvînt dan. = daneză, danez dat. = dativ d.Hr. = după Hristos dial. = dialectal
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană. 52 Forma mor [mu:r] este contrasă din moder, la fel bror [bru:r] din broder etc. 53 Și în limba română articolul hotărît enclitic trece înaintea substantivului dacă este precedat de un determinant adjectiv, dar rămîne enclitic în raport cu adjectivul: harnicul băiat al vecinului. 54 În plus forma articolului hotărît proclitic este identică cu cea a pronumelui personal de persoana a treia singular. (De observat similitudinea cu descendenții latinescului ille, în limbile romanice.) 55 De
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
norvegiană. 52 Forma mor [mu:r] este contrasă din moder, la fel bror [bru:r] din broder etc. 53 Și în limba română articolul hotărît enclitic trece înaintea substantivului dacă este precedat de un determinant adjectiv, dar rămîne enclitic în raport cu adjectivul: harnicul băiat al vecinului. 54 În plus forma articolului hotărît proclitic este identică cu cea a pronumelui personal de persoana a treia singular. (De observat similitudinea cu descendenții latinescului ille, în limbile romanice.) 55 De altfel, germana este singura dintre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
identică cu cea a pronumelui personal de persoana a treia singular. (De observat similitudinea cu descendenții latinescului ille, în limbile romanice.) 55 De altfel, germana este singura dintre limbile germanice importante care are variație de caz la articol. 56 Dacă adjectivul are funcția de atribut, forma sufixului este -(e)stere, iar, dacă are funcția de nume predicativ, este -(e)ster. 57 Dacă adjectivul este precedat de articol, forma sufixului de superlativ relativ este -aste: det billigaste kybskåpet "cel mai ieftin frigider
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
De altfel, germana este singura dintre limbile germanice importante care are variație de caz la articol. 56 Dacă adjectivul are funcția de atribut, forma sufixului este -(e)stere, iar, dacă are funcția de nume predicativ, este -(e)ster. 57 Dacă adjectivul este precedat de articol, forma sufixului de superlativ relativ este -aste: det billigaste kybskåpet "cel mai ieftin frigider ". 58 Aceasta este forma pentru plural preterit. 59 Har este forma de prezent a verbului att har "a avea ", la care se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fiu, deși posibilă, este nefirească. 66 Numeralele următoare nu mai conțin însă conjuncția (vingt-deux, vingt-trois etc.), încît, între limbile romanice, numai româna uzează de și în mod consecvent. 67 Acest procedeu de adverbializare s-a putut extinde și la determinanții adjectivului: e gol pușcă; e frumoasă foc, uneori însă, prin elipsa adjectivului care determină la rîndul lui un substantiv, elementul adverbial ajunge adjectival: e o fată trăsnet (= e o fată grozavă ca trăsnetul). 68 Limba română are desigur și mărci sufixale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însă conjuncția (vingt-deux, vingt-trois etc.), încît, între limbile romanice, numai româna uzează de și în mod consecvent. 67 Acest procedeu de adverbializare s-a putut extinde și la determinanții adjectivului: e gol pușcă; e frumoasă foc, uneori însă, prin elipsa adjectivului care determină la rîndul lui un substantiv, elementul adverbial ajunge adjectival: e o fată trăsnet (= e o fată grozavă ca trăsnetul). 68 Limba română are desigur și mărci sufixale pentru adverbe, dintre care cea mai frecventă este -ește. 69 Prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Iași, 2000, p. 149). 102 Vezi Paul Ricoeur, Despre traducere, Polirom, Iași, 2005, p. 69 și 114. 103 Vezi, în acest sens, Daniela Rovența-Frumușani, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995. 104 Compară în română, de exemplu, sinonimia parțială a adjectivelor acid și acru. 105 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000. 106 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, p. 184-185. 107 Suedeza folosește cuvinte diferite pentru a face distincția între nepotul de unchi dacă este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
avea să devină ulterior, monahie. Scriitorul Paisie îl plasează pe copilul Petru, al familiei Velicikovski, întrun mediu în care lucrurile sunt atât de limpezi, încât fiecare membru al familiei și orașul însuși, pot fi identificate în mod legitimativ, printr-un adjectiv unic, ales ca termen major într-o paradigmă de trăsături, în care singura aleasă este cea sacralizantă. După tată și mamă, apar în scenă străbunicul și bunicul din partea tatălui, Simeon și Luca, oameni „cunoscuți și bogați”, de neam căzăcesc, ajunși
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
descriere apare în curgerea textului încadrată de istorisirea a două vizite la schitul Kitaev. Lavra Peșterilor ne este prezentată în primul rând ca impresionând prin dimensiuni. Este unul dintre puținele fragmente ale întregului text, dacă nu chiar singurul în care adjectivul „mare” este folosit pentru a caracteriza toate componentele imaginii: mănăstirea este „mare”, clopotnița mănăstirii este și ea „mare”, mulțimea de monahi aflați la slujbă în interiorul bisericii este tot „mare”, biserica este „asemenea cerului”, peșterile au o „de trei ori binecuvântată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
belșug, merele sunt mari, mulțimea de pruni nemăsurată, prunele, mari și dulci, nucile, și ele mari, iar nucii se află în fiecare grădină și rodesc din belșug. Pe parcursul unui fragment de text de opt rânduri, autorul folosește de patru ori adjectivul „mare”, la singular sau plural, de două ori adjectivul „sănătos”, de două ori substantivul „belșug”, și în plus, apare o dată și adjectivul „nemăsurată”. Adjectivele sunt aproape fără excepție la forma lor de superlativ absolut, iar repetiția expresiilor „foarte mare”, „foarte
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mari și dulci, nucile, și ele mari, iar nucii se află în fiecare grădină și rodesc din belșug. Pe parcursul unui fragment de text de opt rânduri, autorul folosește de patru ori adjectivul „mare”, la singular sau plural, de două ori adjectivul „sănătos”, de două ori substantivul „belșug”, și în plus, apare o dată și adjectivul „nemăsurată”. Adjectivele sunt aproape fără excepție la forma lor de superlativ absolut, iar repetiția expresiilor „foarte mare”, „foarte mari”, „foarte sănătos” și „din belșug”, amplifică valențele și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
grădină și rodesc din belșug. Pe parcursul unui fragment de text de opt rânduri, autorul folosește de patru ori adjectivul „mare”, la singular sau plural, de două ori adjectivul „sănătos”, de două ori substantivul „belșug”, și în plus, apare o dată și adjectivul „nemăsurată”. Adjectivele sunt aproape fără excepție la forma lor de superlativ absolut, iar repetiția expresiilor „foarte mare”, „foarte mari”, „foarte sănătos” și „din belșug”, amplifică valențele și așa augmentative ale seriei calitative folosite. Structura nu ne trimite nicidecum cu gândul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
rodesc din belșug. Pe parcursul unui fragment de text de opt rânduri, autorul folosește de patru ori adjectivul „mare”, la singular sau plural, de două ori adjectivul „sănătos”, de două ori substantivul „belșug”, și în plus, apare o dată și adjectivul „nemăsurată”. Adjectivele sunt aproape fără excepție la forma lor de superlativ absolut, iar repetiția expresiilor „foarte mare”, „foarte mari”, „foarte sănătos” și „din belșug”, amplifică valențele și așa augmentative ale seriei calitative folosite. Structura nu ne trimite nicidecum cu gândul la o
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
munții, creste și văi preafrumoase și sălbatice, toate acoperite cu păduri mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”,tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.195. footnote> Este singura dată când apare pe parcursul întregului text adjectivul „preafrumoase”, care nu a fost folosit nicicând mai devreme, nici măcar pentru descrierea bisericii principale de la marea Lavră kieveană a Peșterilor. Printre rânduri transpare un sentiment de copleșitoare încântare în fața naturii, a peisajelor vrâncene admirate de pe vărful munților Carpați, care îi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
primul rând, să dispunem sufletele la Adevăr, și abia după aceasta să prezentăm același adevăr într-un mod viu și ușor de asimilat. Aceasta pretinde evident, din partea noastră, a preoților, un studiu serios, aprofundat, actualizat. Gândește-te la cele trei adjective. În primul rând «Studiu serios», adică făcut cu grijă și sârguință, dar și cu o anumită ordine și metodă. «Studiu aprofundat», adică nu superficial ori făcut cu nestatornicie sufletească, ci care să caute să vadă fiecare aspect al diferitelor probleme
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și îi vom aminti mereu, să ne imaginăm că ați putea vorbi cu unii dintre ei, pe cine ați dori să revedeți? ce ați vorbi? La Facultatea de limba și literatura română, destinul, n-aș vrea să-i adaug nici un adjectiv calificativ, tocmai pentru a nu-l provoca, precum imprudentul Oedip, am fost coleg de grupă, între anii 1963-1968, cu Adrian Păunescu, Ion și numai Ion Alexandru. Ei au plecat. A mai îndrăznit-o Mircea Nedelciu, marele prozator al generației optzeciste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu știi ce să zici mai întâi și nu știi în ce mod să vorbești, ce atribute să întrebuințezi spre a caracteriza această zână a artei dramatice. Ai putea pune un preț de o sută de galbeni pentru inventarea unui adjectiv nou, ce nar fi fost deja întrebuințat pentru Agata Bârsescu și nimenea n-ar câștiga premiul”. El o proclamă „îngeroaică” - „cuvânt nou care împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]