9,640 matches
-
o interpretare in abstracto, care să preîntâmpine riscul dezvoltării practicii judiciare neunitare, îndeplinind funcția pentru care a fost creat mecanismul prevăzut de art. 519 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă. ... 71. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care impune ca asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat, evidențele consultate relevă că această cerință legală este îndeplinită, întrucât problema de drept semnalată nu a fost soluționată printr-o hotărâre prealabilă sau
DECIZIA nr. 3 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279073]
-
din Convenție coroborat cu art. 2 și 3 . Având în vedere faptele speței, argumentele părților și concluziile menționate mai sus, Curtea consideră că a statuat asupra principalelor probleme juridice ridicate de prezenta cauză și că nu este necesar să examineze admisibilitatea și temeinicia celorlalte capete de cerere [Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu împotriva României (MC), nr. 47.848/08, pct. 156, CEDO 2014]. ... Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție 27. Reclamanta solicită 15.000 de euro (EUR) cu
HOTĂRÂREA din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279662]
-
plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit pentru aceasta. ... ... PENTRU ACESTE MOTIVE, În unanimitate, CURTEA: 1. declară cererea admisibilă; ... 2. hotărăște că a fost încălcat art. 3 din Convenție; ... 3. hotărăște că nu este necesară examinarea admisibilității și temeiniciei celorlalte capete de cerere formulate în temeiul altor dispoziții ale Convenției; ... 4. hotărăște: a) că statul pârât trebuie să îi plătească reclamantei, în termen de trei luni, 12.500 EUR (douăsprezece mii cinci sute de euro), plus orice sumă
HOTĂRÂREA din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279662]
-
nu este posibilă folosirea în comun a locuinței, ca urmare a neînțelegerilor dintre soți; măsura este în beneficiul minorului, iar reclamantul-pârât are alte posibilități locative. Apelanta a arătat îndeosebi că formularea unei cereri de partaj nu este o condiție de admisibilitate a acestei cereri; textul de lege se rezumă să limiteze în timp efectele hotărârii judecătorești, arătând că acestea se produc până la rămânerea definitivă a hotărârii de partaj. ... 18. În cursul soluționării căii de atac formulate, apelanta a depus o
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
hotărârii de partaj. ... 18. În cursul soluționării căii de atac formulate, apelanta a depus o cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu chestiunea de drept în discuție. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 19. Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, arătând că tribunalul este învestit cu soluționarea unei cauze în ultimă instanță, respectiv cu
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
opinie, majoritară, s-a apreciat că sintagma „până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj“ marchează doar momentul până la care produce efecte juridice hotărârea pronunțată într-un dosar având ca obiect atribuirea beneficiului locuinței conjugale la desfacerea căsătoriei, admisibilitatea acțiunii nefiind condiționată de existența pe rolul instanțelor de judecată a unui dosar de partaj cu privire la locuința conjugală a părților. ... 30. În argumentarea acestei opinii s-au reținut următoarele aspecte: – potrivit prevederilor art. 324 din Codul civil, pentru
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
sintagma „până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj“ reprezintă momentul maxim până la care hotărârea prin care a fost admisă o cerere având ca obiect atribuirea beneficiului locuinței conjugale la desfacerea căsătoriei își produce efectele juridice, fără ca admisibilitatea acțiunii să fie condiționată de existența pe rolul instanțelor judecătorești a unei cereri având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra aceleiași locuințe. ... ... XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării 38. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
la desfacerea căsătoriei își produce efectele juridice, fără ca admisibilitatea acțiunii să fie condiționată de existența pe rolul instanțelor judecătorești a unei cereri având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra aceleiași locuințe. ... ... XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării 38. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
drept cu care a fost sesizată“. ... 39. Din cuprinsul textului de lege citat, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, au fost decelate, pe cale jurisprudențială, următoarele condiții de admisibilitate care este necesar a fi îndeplinite cumulativ: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată; (ii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
se solicită să fie nouă; (vi) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 40. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Tribunalul Timiș - Secția I civilă, care este învestit în ultimă instanță cu soluționarea apelului exercitat împotriva unei sentințe pronunțate de Judecătoria Timișoara, iar hotărârea care urmează
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
și aceștia nu se înțeleg, beneficiul folosinței asupra locuinței conjugale poate fi atribuit unuia dintre soți, această atribuire urmând a produce efecte până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj. ... 44. Textul de lege nu stabilește explicit dacă pentru admisibilitatea acestei cereri este necesară formularea concomitentă a unei cereri de partaj ori dacă, dimpotrivă, o atare cerere poate fi formulată și ulterior, în acest din urmă caz, referirea legii la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj fiind doar de
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
rămânerii definitive a hotărârii de partaj“. Această din urmă sintagmă dă naștere chestiunii de drept supuse analizei, ce nu și-a găsit până în prezent o rezolvare cuprinzătoare în doctrina și jurisprudența relevantă. ... 51. Pentru verificarea îndeplinirii acestei condiții de admisibilitate a sesizării au fost emise adrese către curțile de apel, care au procedat la examinarea jurisprudenței la nivelul instanțelor judecătorești situate în circumscripțiile lor teritoriale și au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție că au identificat hotărâri judecătorești în
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
Curți de Casație și Justiție că au identificat hotărâri judecătorești în materia care face obiect al sesizării de față. ... 52. Analiza punctelor de vedere teoretice formulate de judecători și a hotărârilor pronunțate relevă că instanțele naționale abordează în mod diferit admisibilitatea acțiunii în atribuirea beneficiului folosinței locuinței conjugale aflate în proprietatea comună a soților, în situația premisă a inexistenței concomitente a unui proces având ca obiect partajul. Numărul relativ mic de hotărâri judecătorești deja pronunțate trebuie raportat la frecvența mare a
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
în timp durata efectelor hotărârii judecătorești prin care s-a atribuit beneficiul folosinței locuinței, arătând că acestea se produc atât timp cât subzistă starea de coproprietate. ... 62. Această normă nu trebuie însă interpretată în sensul că instituie o condiție de admisibilitate distinctă a acestei acțiuni, constând în existența pe rol a unei alte cereri având ca obiect sistarea coproprietății asupra locuinței comune (a se vedea și M. Avram, Admisibilitatea cererii de atribuire la divorț a beneficiului locuinței familiei în lipsa unei
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
timp efectele atribuirii folosinței locuinței la divorț, cel mai târziu până la soluționarea definitivă a partajului prin hotărâre judecătorească. În măsura în care legiuitorul ar fi intenționat ca formularea concomitentă a unei cereri de partaj să constituie o condiție de admisibilitate a cererii de atribuire a beneficiului folosinței locuinței comune, ar fi prevăzut expres aceasta, ceea ce însă nu a făcut. ... 64. Or, este de principiu că o prevedere legală trebuie interpretată de așa manieră încât să producă efecte [în acest
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
locuința familiei este proprietate pe cote-părți în cadrul unui regim de separație de bunuri, partajul se va realiza potrivit dreptului comun, prin bună învoială sau pe cale judecătorească, astfel cum dispune art. 670 din Codul civil. Instituirea condiției suplimentare de admisibilitate constând în existența unei cereri de partaj al bunurilor comune ar avea însă drept consecință faptul că, atunci când se solicită atribuirea beneficiului folosinței locuinței conjugale, părțile ar fi nevoite să ceară partajul pe cale judecătorească, fiind astfel private de
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
a reținut că interpretarea care condiționează atribuirea beneficiului locuinței conjugale de introducerea unei cereri de partaj este constituțională. Prin aceasta însă Curtea Constituțională nu a reținut că interpretarea contrară, în sensul că norma juridică nu conține o asemenea condiție de admisibilitate, ar fi neconstituțională. ... 80. Trebuie subliniat că interesele coproprietarului căruia nu i s-a atribuit folosința locuinței comune sunt prezervate, în primul rând, prin posibilitatea de a cere oricând sistarea indiviziunii, context în care poate beneficia, în condițiile legii, de
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
sintagma „până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj“ reprezintă momentul maxim până la care hotărârea prin care a fost admisă o cerere având ca obiect atribuirea beneficiului locuinței conjugale la desfacerea căsătoriei își produce efectele juridice, fără ca admisibilitatea acțiunii să fie condiționată de existența pe rolul instanțelor judecătorești a unei cereri având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra aceleiași locuințe. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 5
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
c) 9 membri, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configurației politice a celor două Camere. “ ... 26. Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, admisibilitatea acesteia se analizează prin prisma obiectului și a titularilor dreptului de sesizare. Astfel, pentru a fi admisibilă, sesizarea trebuie să aibă ca obiect o hotărâre parlamentară - adoptată de Senat, de Camera Deputaților sau de cele două Camere ale Parlamentului întrunite
DECIZIA nr. 55 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279766]
-
președinții celor două Camere sau de un grup parlamentar ori de un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. ... 27. Sub aspectul titularului dreptului de sesizare, Curtea constată că este îndeplinită condiția de admisibilitate impusă de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, sesizarea cu privire la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 29/2023 fiind formulată de un grup parlamentar, respectiv cel al Alianței pentru Unirea Românilor din Senatul României. ... 28. Din perspectiva obiectului
DECIZIA nr. 55 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279766]
-
din Legea nr. 47/1992. Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituționalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, Curtea a decelat însă și alte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost deduse pe cale jurisprudențială. ... 29. Astfel, Curtea a reținut că art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile Camerei Deputaților, hotărârile plenului Senatului
DECIZIA nr. 55 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279766]
-
de față, hotărârea criticată are caracter individual, dar, în considerarea celor statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența mai sus citată, rezultă că acest caracter individual nu se constituie într-o cauză de inadmisibilitate a sesizării. ... 31. În vederea clarificării problematicii admisibilității prezentei sesizări, Curtea reține, în continuare, că, în jurisprudența sa, a statuat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang
DECIZIA nr. 55 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279766]
-
serviciul public de televiziune, ca atare, precum și activitatea pe care acesta îl prestează sunt prevăzute în mod expres de art. 31 alin. (5) din Constituție (Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitată). ... 34. În consecință, pentru a verifica admisibilitatea sesizării referitoare la hotărârea Parlamentului prin care a fost desemnat un membru în colegiul director al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Curtea urmează să analizeze dacă criticile formulate prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție
DECIZIA nr. 55 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279766]
-
evalua măsura în care a fost sau nu respectată configurația politică a celor două Camere ale Parlamentului în ceea ce privește desemnarea unui membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. ... 41. Ca atare, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate conturată în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la reala relevanță constituțională a criticilor formulate prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât invocarea dispozițiilor constituționale menționate este făcută prin raportare la pretinsa încălcare a unui text de
DECIZIA nr. 55 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279766]
-
perioada de prizonierat pentru stabilirea bazei de calcul al indemnizației potrivit art. 4 alin. (1) din Decretul-lege nr. 118/1990 nu include și perioada de prizonierat anterioară datei de 23 august 1944. ... ... VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție VIII.1. Asupra admisibilității sesizării 35. Verificând regularitatea sesizării, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de
DECIZIA nr. 20 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278723]