6,618 matches
-
Întărirea noastră În Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 187 virtuți. Fiecare ipochimen Își are propriile neîmpliniri, sufe‑ rințe și dureri, nădejdi Înșelate și poate un prezent care nu este deloc pe măsura visurilor sau a aspirațiilor sale din copilărie sau adolescență. Pe scurt, fiecare are un cui al său În suflet. Vorba unui călugăr care, fiind Întrebat În general cum o mai duce În viața de zi cu zi, a răspuns : Toate bune, una rea. Cu toate succesele și realizările uimitoare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din vârsta copilăriei avea mare evlavie și dragoste către Sfântul Gheorghe care l‑a ocrotit În toată viața sa. A fost botezat Într‑o biserică a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și și‑a petrecut primii ani ai vieții, chiar și adolescența, la mânăstirile Tabakin și Tzursk, care aveau, de asemenea, hramul Sfântului Gheorghe. La sfârșit, s‑a Învrednicit să adoarmă Întru Domnul sub acoperișul lui - Într‑o chilie cu o biserică Închinată tot sfântului. „Cu o zi Înainte de ador‑ mirea sa
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și el la un joc de cuvinte. Spre a scăpa de rușinea identității naționale și individuale (care te mai obligă să te și exprimi într-un idiom destinat dispariției!), societatea postmodernă are datoria să stea cu fața spre Jeune, spre adolescența fără prejudecăți identitare 79. Felini, amintește Alain Finkielkraut, este cel dintâi care a întrevăzut cursul lumii către "Les jeunes, les, jeunes, les jeunes...", încă din 1984. Și-l citează: Numai un delir colectiv poate să ne facă să considerăm ca
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
locatarii lui, „solarienii”, „îngerii chilugi”, sunt un amestec de candoare și brutalitate. Evadarea din acest univers ostracizant se face în visare, în literatură, în argou, adoptat ca scut. Tonul rămâne sentimental, melancolic, specific unei evocări a despărțirii de copilărie și adolescență. SCRIERI: Nopțile migratoare, pref. Alexandru Paleologu, București, 1972; Zodia măslinului, București, 1974; Cartea runelor (Adaos la Parnasul dacic), București, 1976; Dați ordin să înflorească magnolia, București, 1977; Viața la treizeci și trei de ani, București, 1981; Îngerii chilugi, București, 1982; Balada vestitorului
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
traducătoare neobosită din literatura rusă (F.M. Dostoievski, Maxim Gorki, Lev Tolstoi, I.S. Turgheniev ș.a.). Calendar vechi, căruia Vladimir Streinu îi reproșa „lipsa de ficțiune epică” și „naivitatea cam artificială a faptelor consemnate”, este un roman analitic, având ca temă centrală adolescența și nașterea primilor fiori de iubire. Caracterizată de un lirism exagerat, scrierea încearcă să recreeze și un tip de univers patriarhal rupt complet de lumea reală și de istorie. Folosind ficțiunea jurnalului, distanța dintre lumi sporește și prin decalajul între
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
o Moldovă idilizată, feeric-convențională, impregnată de poezie, și momentul publicării. Erotismul incipient, plin de candoare al unor personaje creionate din tușe delicate, este surprins prin înregistrarea schimbărilor aproape imperceptibile ce se petrec în sufletul acestora odată cu trecerea de la copilărie la adolescență. Cu următorul roman, Viața cea de toate zilele (1940; Premiul Academiei Române), atenția scriitoarei se va îndrepta spre viața de familie în provincie. Spațiul în care se petrece acțiunea pare atemporal, iar firul epic evoluează lent, adeseori chiar stagnând. Singurătatea, traiul
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
vioiciune și prospețime, o lume aparte. Reprezentativ pentru V.T. este romanul Acasă (1947), construcție mult mai riguroasă în ce privește epicul și modul de realizare a personajelor. Interesul merge tot spre lumea copilăriei, vădind încă o dată influența lui Ionel Teodoreanu. Trecerea la adolescență este urmărită în cele mai mici amănunte, iar subiectul observației este Pia, o copilă în vârstă de doisprezece ani, care începe să perceapă și să înțeleagă universul domestic, casa ca spațiu protector fiind recurent în proza autoarei. Analiza psihologică operează
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
și Timișoara. După ce obține, în 1925, confirmarea inamovibilității, în 1940 magistratul care urcase cu perseverență treptele carierei e numit funcționar superior în Ministerul de Justiție; iese la pensie la cerere, câțiva ani mai târziu (1943). V. a colaborat încă din adolescență la diverse reviste literare, mai ales la acelea apropiate de simbolism. Publică poezie mai întâi în „Duminica” (1906), semnând cu pseudonimul Dezaratas, apoi în „Convorbiri critice”, „Revista celorlalți”, „Viața socială”, „Versuri și proză” (scoasă de colegul său de liceu I.
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
devine modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se caracterizează printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cognitivă la vârsta adultă" Este un adevăr bine-cunoscut faptul că majoritatea studiilor despre dezvoltarea cognitivă au fost efectuate în special pe copii și adolescenți. Ideea că dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă ar fi diferită față de cea înregistrată în copilărie și adolescență este astăzi tot mai des afirmată. Mai mult, în ultimele decenii alesecolului XX, au proliferat studiile și cercetările care susțin că, odată cu înaintarea în vârstă a persoanei, se produc schimbări calitative în procesele de gândire ale acesteia. Majoritatea cercetărilor referitoare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
târzii, stadiul predialectic, stadiul dialectic și stadiul transcendental. Basseches (1984; Benack și Basseches, 1989) susține existența a patru faze sau etape ale dezvoltării gândirii dialectice la adulți, iar Kramer (1983, 1989) postulează șapte etape ale dezvoltării cognitive, ultimele patru aparținând adolescenței și vârstei adulte. Concepții alternativetc "Concepții alternative" Deși există puține dovezi empirice pentru acceptarea sau respingerea ideii potrivit căreia modul de gândire al adulților este diferit de cel al copiilor și adolescenților,există totuși două idei din ce în ce mai larg acceptate (vezi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
24 permite folosirea judicioasă a timpului, existând posibilitatea alocării unei părți flexibile a acestuia învățării și formării individuale. Așadar, un continuum al învățării pe toată durata vieții individului este astăzi o necesitate. Cunoștințele, competențele și aptitudinile dobândite în perioada copilărieiși adolescenței în familie, în școală sau în universitate nu mai sunt valabile pe întreaga durată a existenței individului, ci trebuie revizuite, restructurate și reînnoite permanent printr-o învățare continuă desfășurată de-a lungul vieții acestuia, în contexte formale, non-formale și informale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai multe decenii, studiul ontogenezei umane s-a centrat preferențial asupra copilăriei și adolescenței. Cauzele sunt multiple și nu e cazul să le inventariem in extenso. Cert este că prestațiile unor autorități în domeniu, precum A. Gessel, S. Freud și J. Piaget, care considerau că evoluția personalității umane este cristalizată deja în pragul tinereții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
personalității umane este cristalizată deja în pragul tinereții, au alimentat această stare de lucruri. Desigur, este o viziune nu numai defectuoasă, ci și profund nedreaptă, din cel puțin trei motive: mai întâi, vârstele adulte, comparativ cu cele ale copilăriei și adolescenței, au o durată mult mai lungă; mai apoi, achizițiile și schimbările continuă; deasemenea, în acest ciclu ontogenetic, care se întinde pe aproximativ patru decenii, individul traversează cele mai numeroase experiențe specific umane. Nu-i mai puțin adevărat că întrebările fundamentale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în consens cu Stepanova, cele mai înalte niveluri pe traseul inteligenței se înregistrează între 20 și 23 de ani, respectiv la 32 de ani. Contrar școlii piagetiene, ce prezumă că aparatul intelectiv se definitivează în parametrii săi esențiali încă din adolescență, o serie de notabilități ale domeniului consideră că modelarea gândirii operatorii formale continuă. Așa cum o demonstrează Kohlberg și Gilligan (apud Lugo, Hershey, 1979), 65% dintre indivizi uzitează de operații formale abia între 21 și 30 de ani, iar procentul scade
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
susțin că inteligența cristalizată cunoaște o traiectorie ascensională de-a lungul ontogenezei, deoarece se bazează pe experiențe de învățare cumulativă. Cât privește inteligența fluidă, care depinde de viteza gândirii, a dexterității și a memoriei pe termen scurt, ea progresează până la adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea mijlocie. Evoluția intelectuală în ontogeneză (inclusiv a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
copil, asistăm la o diminuare constantă a satisfacției maritale (Reibstein și Richards, apud Birch, 2000). Alți autori vehiculează ideea unui traseu fluctuant al satisfacției conjugale, care scade până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon, apud Turliuc, 2004). Din păcate, când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și în timp util, unele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-i pe cei dragi, s-a neglijat pe sine. Derulând firul analizei, vom menționa că Levinson și colaboratorii săi (1978) plasează criza respectivă în intervalul de vârstă 35-45 de ani. În esență, ea este comparabilă cu cea care survine în adolescență, deoarece identitatea persoanei devine problematică. Există o multitudine de cauze care pot genera o asemenea stare de lucruri: schimbări la locul de muncă, perspectiva îmbătrânirii, decesul unor persoane dragi, modificări în constelația familială, odată cu plecarea copiilor etc. Din perspectiva jungiană
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educația adulțilortc "4.3. Comunicarea în educația adulților" Dorel Ungureanu La nivelul simțului comun se consideră de multă vreme că, la o anumită vârstă (fie că este vorba despre începutul școlarității, fie mai ales despre debutul maturității,după ieșirea din adolescență), indivizii umani sunt capabili să comunice între ei cel puțin satisfăcător, în toate domeniile vieții de zi cu zi, inclusiv în sfera educației formale, care se folosește din plin de limbajul educabililor ca de un instrument indispensabil, gata elaborat, fără
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
personalității sub aspect cognitiv, al dobândirii unei culturi generale de bază și a uneia specializate (ca preambul al formării profesionale ulterioare), la vârsta adultă, accentul cade pe dezvoltarea carierei. Educația privind cariera presupune abilitarea individului aflat la vârsta copilăriei și adolescenței de a lua decizii adecvate privind studiile ce trebuie parcurse pentru calificarea într-o anumită profesie. Dezvoltarea carierei se referă la planificarea și parcurgerea de către o persoană a unei rute profesionale în acord cu propriile posibilități, capacități și dorințe, pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
devine modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se caracterizează printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cognitivă la vârsta adultă" Este un adevăr bine-cunoscut faptul că majoritatea studiilor despre dezvoltarea cognitivă au fost efectuate în special pe copii și adolescenți. Ideea că dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă ar fi diferită față de cea înregistrată în copilărie și adolescență este astăzi tot mai des afirmată. Mai mult, în ultimele decenii alesecolului XX, au proliferat studiile și cercetările care susțin că, odată cu înaintarea în vârstă a persoanei, se produc schimbări calitative în procesele de gândire ale acesteia. Majoritatea cercetărilor referitoare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
târzii, stadiul predialectic, stadiul dialectic și stadiul transcendental. Basseches (1984; Benack și Basseches, 1989) susține existența a patru faze sau etape ale dezvoltării gândirii dialectice la adulți, iar Kramer (1983, 1989) postulează șapte etape ale dezvoltării cognitive, ultimele patru aparținând adolescenței și vârstei adulte. Concepții alternativetc "Concepții alternative" Deși există puține dovezi empirice pentru acceptarea sau respingerea ideii potrivit căreia modul de gândire al adulților este diferit de cel al copiilor și adolescenților,există totuși două idei din ce în ce mai larg acceptate (vezi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
24 permite folosirea judicioasă a timpului, existând posibilitatea alocării unei părți flexibile a acestuia învățării și formării individuale. Așadar, un continuum al învățării pe toată durata vieții individului este astăzi o necesitate. Cunoștințele, competențele și aptitudinile dobândite în perioada copilărieiși adolescenței în familie, în școală sau în universitate nu mai sunt valabile pe întreaga durată a existenței individului, ci trebuie revizuite, restructurate și reînnoite permanent printr-o învățare continuă desfășurată de-a lungul vieții acestuia, în contexte formale, non-formale și informale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai multe decenii, studiul ontogenezei umane s-a centrat preferențial asupra copilăriei și adolescenței. Cauzele sunt multiple și nu e cazul să le inventariem in extenso. Cert este că prestațiile unor autorități în domeniu, precum A. Gessel, S. Freud și J. Piaget, care considerau că evoluția personalității umane este cristalizată deja în pragul tinereții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]