5,707 matches
-
în laborator poate fi un atac fizic (șocul electric sau sunetul neplăcut) sau o insultă. Meta-analiza efectuată de Bettencourt și Miller (1996) și cea întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) subliniază faptul că provocarea are un efect major în declanșarea agresivității, atât în laborator, cât și în mediul natural. În ceea ce privește corelația dintre abuzul de alcool și crimele violente, studiile statistice arată că cel puțin 50 % dintre responsabilii crimelor violente erau sub influența alcoolului în momentul producerii crimei, fără a se putea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Derzon, 1997 citat de Bushman și Anderson, 1998). Studiile efectuate în laborator arată că subiecții aflați sub influența alcoolului sunt semnificativ mai agresivi față de subiecții care nu au consumat băuturi alcoolice (Lipsey et al., 1997). Modalitatea de evaluare a agresivității pare să nu influențeze importanța efectului. Meta-analiza întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) relevă că alcoolul crește probabilitatea manifestării agresivității, atât în laborator, cât și pe teren. Aceeași convergență între rezultatele obținute în laborator și pe teren a fost constatată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt semnificativ mai agresivi față de subiecții care nu au consumat băuturi alcoolice (Lipsey et al., 1997). Modalitatea de evaluare a agresivității pare să nu influențeze importanța efectului. Meta-analiza întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) relevă că alcoolul crește probabilitatea manifestării agresivității, atât în laborator, cât și pe teren. Aceeași convergență între rezultatele obținute în laborator și pe teren a fost constatată pentru alți factori situaționali (violența mediatizată, anonimatul sau efectul armei de foc). Corelația dintre acești factori și comportamentul agresiv observat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
criticăm pe unele pentru natura lor artificială și pe altele pentru lipsa controlului. Nu trebuie totuși să uităm că ambele abordări sunt necesare și complementare, mai ales dacă este vorba despre găsirea unei soluții viabile pentru o problemă socială precum agresivitatea. Decalajul despre care vorbim subliniază pur și simplu nevoia unor noi tentative conceptuale mult mai extinse, însoțite de aplicații empirice care să verifice și să explice rezultatele noilor conceptualizări teoretice. Bushman și Anderson (1998) consideră că în loc să adâncească decalajul prin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi mai prudent să se încerce localizarea originii decalajului dintre procesele psihologice specifice fiecărei abordări și definirea condițiilor ce duc la rezultate contradictorii. Analiza decalajului dintre studiile efectuate în laborator și cele făcute pe teren cu privire la corelația dintre temperatură și agresivitate este un exemplu de astfel de tentativă de revizuire conceptuală (Anderson et al., 1998). Una dintre probleme abordării agresivității, invocată de mai multe ori, este cea cu privire la interpretarea rezultatelor. Oricare n-ar fi perspectiva adoptată, interpretarea rezultatelor experimentale tinde să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
duc la rezultate contradictorii. Analiza decalajului dintre studiile efectuate în laborator și cele făcute pe teren cu privire la corelația dintre temperatură și agresivitate este un exemplu de astfel de tentativă de revizuire conceptuală (Anderson et al., 1998). Una dintre probleme abordării agresivității, invocată de mai multe ori, este cea cu privire la interpretarea rezultatelor. Oricare n-ar fi perspectiva adoptată, interpretarea rezultatelor experimentale tinde să devină ambiguă atunci când comportamentul este urmărit într-un context interpersonal, mai ales dacă ținem cont și de capacitățile cognitive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1970) au studiat efectul suprimării unei sume monetare dependente de executarea sarcinii asociate cu declanșarea unui zgomot "aversiv" (2800 Hz, 68 dB). Subiectul poate evita zgomotul dacă rotește un buton sau dacă lovește o pernă cu o anumită putere (măsurarea agresivității). Într-un alt caz, subiectul poate roti butonul sau trânti ușa cu o putere dinainte stabilită. Rezultatele arată că, în anumite condiții, suprimarea sumei poate crește probabilitatea reacțiilor critice (a lovi cu putere perna sau a trânti ușa). Tehnica pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nucleară se referă la două argumente majore: individul crede că forța nucleară este necesară pentru menținerea păcii, iar convingerile lui trădează o tendință militaristă. Feshbach (1987 citat de Feshbach, 1994) a încercat chiar să stabilească o legătură între nivelul de agresivitate al individului și tonalitatea atitudinii sale față de înarmarea sau dezarmarea atomică. Cercetătorul a studiat relația dintre atitudinile față de război, înarmarea nucleară și agresivitate. Rezultatele au scos la iveală o corelație puternică între susținerea înarmării nucleare și tendința militaristă. Evaluarea comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
militaristă. Feshbach (1987 citat de Feshbach, 1994) a încercat chiar să stabilească o legătură între nivelul de agresivitate al individului și tonalitatea atitudinii sale față de înarmarea sau dezarmarea atomică. Cercetătorul a studiat relația dintre atitudinile față de război, înarmarea nucleară și agresivitate. Rezultatele au scos la iveală o corelație puternică între susținerea înarmării nucleare și tendința militaristă. Evaluarea comportamentului agresiv a relevat însă o corelație slabă a acestuia cu atitudinea față de război sau față de înarmarea nucleară. În încercarea de a explica fenomenul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
insistă pe procesele psihosociale subiacente actelor de violență, referindu-se și la genocid. Pentru Bandura (1999), procesele de autoreglare, bazate pe vinovăție sau pe teama de a primi o sancțiune socială, și în mod normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale este nevoia individului de a-și păstra o imagine de sine pozitivă. Chiar dacă procesele de dezangajare pot reflecta, în opinia lui Bandura, caracteristici individuale, particularitățile factorilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru că sunt forțați să o facă: li se spune că aceasta este datoria lor. Hinde consideră că instituția războiului este cea care stă la originea acestui tip de agresiune. Oamenii care ucid în timpul războiului nu reacționează astfel sub influența factorilor agresivității. Ba mai mult decât atât, atunci când ucid (cazul lui Mie Lai în timpul războiului din Vietnam), comportamentul lor nu este sancționat. Pentru a-l înțelege mai bine, războiul trebuie definit ca o instituție ce funcționează după reguli clar stabilite în care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru suferința provocată de război o poartă vânzătorii de arme, dar și cei care-i susțin la nivelul instituțiilor guvernamentale. Consecințele războiului Archer și Gartner (1984) au realizat un studiu comparativ la nivel internațional, studiu care oferă cele mai multe informații despre agresivitate. Autorii au regrupat date cu privire la crimele și violențele comise în 110 țări și 44 de orașe importante în perioada 1900 1970. Scopul principal al studiului a fost acela de a vedea dacă implicarea într-un război crește nivelul de violență
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
economici, (5) catharsisul, (6) veteranii violenți, (7) legitimarea violenței. Pentru Archer și Gartner explicația care susține legitimarea violenței este cea mai plauzibilă. Rezultatele studiului realizat de Archer și Gartner (1984) sugerează că națiunile pot fi caracterizate de nivelul lor de agresivitate măsurat prin intermediul gradului de participare la agresiuni violente în timpul războiului. Participarea la război, mai ales în calitate de actor principal, poate deveni cauza legitimării violenței, fapt ce duce în consecință la creșterea violențelor în perioada de după război. Archer și Gartner au constatat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
între persoane mai apropiate. Circumstanțele particulare pe care le creează războiul pot reduce presiunile sociale împotriva violenței, atât de puternice în perioadele normale. Una dintre consecințele fenomenului este creșterea numărului de agresiuni sexuale comise. Astfel procesele de dezangajare morală explică agresivitatea, chiar dacă la origine se află frustrarea nevoilor fundamentale (Malamuth, 1998). Bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki au jucat un rol major în conștientizare consecințelor extrem de devastatoare ale unui eventual al treilea război mondial. Dar acest lucru nu a împiedicat apariția unor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
față de propria apartenență națională fără a fi însă nevoie de impunerea priorității și superiorității naționale (Feshbach, 1994). Victoria națiunilor ce se angajează în acte de violență majore legitimează acest gen de comportament, conferind valoare instrumentală violenței. În concluzie, chiar dacă explicația agresivității își află originea în frustrarea nevoilor fundamentale, procesele de dezangajare morală, de categorizare socială deviantă, de identificare a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei societăți pe calea violenței și genocidului. Activități sportive violente sau sportivi violenți? A
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei societăți pe calea violenței și genocidului. Activități sportive violente sau sportivi violenți? A spune că simpla vizionare a unui concurs sportiv sau participarea la acesta crește (direct sau indirect) probabilitatea agresivității pare destul de pretențios. Totuși este foarte adevărat că contextul sportiv este unul dintre puținele contexte în care unele forme de agresiune interpersonală sunt sancționate social și legal, iar altele sunt acceptate, permise și chiar încurajate. Dacă la origini scopul integrării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
societății față de agresiunile din sport este totuși ambiguă. În timpul unui match, sportivii se pot agresa, iar spectatorii se pot insulta reciproc, cu condiția să nu depășească anumite limite. Iar aceste limite par a fi negociabile, flexibile, fragile și, uneori, inexistente. Agresivitatea poate fi asociată sportului în diferite feluri. Violența de pe terenul sportiv este foarte complexă. Pentru a o înțelege, trebuie făcută distincția dintre agresivitatea manifestată de către jucători și agresivitatea proprie spectatorilor. Sportivi agresivi? Un comportament sportiv agresiv presupune acțiuni evidente care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să nu depășească anumite limite. Iar aceste limite par a fi negociabile, flexibile, fragile și, uneori, inexistente. Agresivitatea poate fi asociată sportului în diferite feluri. Violența de pe terenul sportiv este foarte complexă. Pentru a o înțelege, trebuie făcută distincția dintre agresivitatea manifestată de către jucători și agresivitatea proprie spectatorilor. Sportivi agresivi? Un comportament sportiv agresiv presupune acțiuni evidente care pot face rău, fizic sau psihologic, propriei persoane sau unei alte persoane (Huesman și Silva, 1984). Pentru sport poate fi folosită aceeași grilă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Iar aceste limite par a fi negociabile, flexibile, fragile și, uneori, inexistente. Agresivitatea poate fi asociată sportului în diferite feluri. Violența de pe terenul sportiv este foarte complexă. Pentru a o înțelege, trebuie făcută distincția dintre agresivitatea manifestată de către jucători și agresivitatea proprie spectatorilor. Sportivi agresivi? Un comportament sportiv agresiv presupune acțiuni evidente care pot face rău, fizic sau psihologic, propriei persoane sau unei alte persoane (Huesman și Silva, 1984). Pentru sport poate fi folosită aceeași grilă de clasificare utilizată în cazul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evidente care pot face rău, fizic sau psihologic, propriei persoane sau unei alte persoane (Huesman și Silva, 1984). Pentru sport poate fi folosită aceeași grilă de clasificare utilizată în cazul categorizării agresiunilor. Se poate face următoarea distincție în funcție de obiectivele urmărite: agresivitatea ostilă, pe de o parte (agresorul nu are alt scop decât de a răni o țintă concretă, iar obiectivul este atins atunci când reușește să o rănească), și agresivitatea instrumentală, pe de altă parte (actorul acționează în scop competitiv și-și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în cazul categorizării agresiunilor. Se poate face următoarea distincție în funcție de obiectivele urmărite: agresivitatea ostilă, pe de o parte (agresorul nu are alt scop decât de a răni o țintă concretă, iar obiectivul este atins atunci când reușește să o rănească), și agresivitatea instrumentală, pe de altă parte (actorul acționează în scop competitiv și-și întrerupe acțiunile atunci când sfârșește competiția). În unele sporturi este foarte greu de deosebit comportamentul agresiv de comportamentul de afirmare competițională (assertiveness). Pentru a distinge alegerea jucătorului între comportamentul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la fiecare nivel de dezvoltare. Factorii de sex, vârstă și context social în care crește copilul influențează dezvoltarea gândirii sale morale. Probabilitatea comportamentului agresiv la sportivi depinde de rezultatul asocierii nivelului de apreciere morală cu gradul de percepție legitimă a agresivității. Tendința agresivă poate fi rezultatul modului de socializare folosit în educația acestor sportivi. * De ce agresivitatea este percepută ca fiind legitimă? Mai mulți factori individuali și situaționali pot influența gradul de legitimitate atribuit de către sportivi unui comportament. Sportivii legitimează mai mult
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
copilul influențează dezvoltarea gândirii sale morale. Probabilitatea comportamentului agresiv la sportivi depinde de rezultatul asocierii nivelului de apreciere morală cu gradul de percepție legitimă a agresivității. Tendința agresivă poate fi rezultatul modului de socializare folosit în educația acestor sportivi. * De ce agresivitatea este percepută ca fiind legitimă? Mai mulți factori individuali și situaționali pot influența gradul de legitimitate atribuit de către sportivi unui comportament. Sportivii legitimează mai mult agresivitatea decât sportivele (Bredemeier, 1985 citat de Bredemeier, 1995). Această toleranță masculină pare să crească
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Tendința agresivă poate fi rezultatul modului de socializare folosit în educația acestor sportivi. * De ce agresivitatea este percepută ca fiind legitimă? Mai mulți factori individuali și situaționali pot influența gradul de legitimitate atribuit de către sportivi unui comportament. Sportivii legitimează mai mult agresivitatea decât sportivele (Bredemeier, 1985 citat de Bredemeier, 1995). Această toleranță masculină pare să crească odată cu vârsta. Pentru femei, percepția legitimității crește la începutul și la sfârșitul carierei sportive (Silva, 1983). Tipul de sport practicat pare să joace un rol important
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care exersează o activitate sportivă fără contact sau cu contact moderat (de exemplu, tenisul de masă, înotul, basket-ball-ul), fenomen valabil atât pentru bărbați, cât și pentru femei (Bredemeier, Weiss, Shield și Cooper, 1987 citat de Bredemeier, 1995; Silva, 1983). * De ce agresivitatea poate fi logică din punct de vedere moral? La sportivi, aprecierea morală a agresivității este un bun indicator pentru adoptarea comportamentelor agresive, cu atât mai mult cu cât aprecierea morală se asociază cu percepția legitimității agresivității pentru determinarea probabilității acestui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]