5,281 matches
-
dublată de o Închidere În sine ca formă de rezistență, ar fi de ajuns un studiu comparativ al reprezentării morții În cele două ipostaze cronologice amintite. De ce a reînviat, altfel, desigur, romanul condiției umane (la modul stilizat al alegoriei, al aluziei, al atmosferei), este o altă Întrebare al cărei răspuns urmează să fie găsit. Putem spune că Chevillard este un Camus morganatic, soft, Împăcat cu sine, așa cum o paralelă Între Jean Rouaud și Proust n-ar fi, păstrând aceleași proporții, deplasată
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cel din L’Emploi du temps) - iată coordonatele originalității literaturii franceze contemporane. Mai Înțeleaptă, În sensul acesta, decât orice filosofie; mai autentică, mai savuroasă, contraindicată nostalgicilor gradului zero al scriiturii. O literatură nu mai puțin metafizică, la modul sugestiei, al aluziei, al prezențelor pline. În cele șase din cele șapte romane publicate până acum de Rouaud se poate vorbi de manierism, În primul rând tematic: Întreaga sa operă literară - să nu uităm că romancierul se află abia la jumătatea carierei - este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
texan Kenneth Starr, fiul lui Dumnezeu.” Pentru Pascal Quignard modernitatea, păcătoasă din atîtea motive și de păcate adevărate, Începe cu secolul XVIII, cu Luminile, cu Aufklärung. De-atunci, oamenii Își pierd memoria, Își pierd mințile, Își pierd, spun eu facînd aluzie la cineva, măsura. Dar nu pe pierderea măsurii insistă scriitorul francez. Pentru că nemăsura poate deveni la un moment dat o pildă - cu condiția ca, pentru a se putea constitui ca atare, să se origineze Într-o decizie individuală de natură
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care presupun apropiere și interpătrundere reciprocă. Multe dintre sensurile eului interferează cu cele ale sinelui (selfă și acesta a avut o carieră filosofică, mai ales în înțelesul de conștiință de sine, distinctă de conștiința obiectelor exterioare. Gânditorii englezi au făcut aluzie la sine (selfă ca la cine ce exprimă subiectul cogitației lui Descartes. Hume nega substanțialitatea acestui self. Sensul psihologic al sinelui a fost deseori cel de agent proactiv și reflexiv, conștient. Sinele mai sugerează spontaneitate, intuiție. E și pronume relfexiv
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
secolul XX. Problema psihiatrilor a fost de a diferenția această „entitate nosologică” de alte „boli psihice”. Dar modalități excentrice și problematice social de manifestare a personalității au fost descrise mereu de juriști, istoriografi, cronicari, moraliști, romancieri, antropologi, doar cu vagi aluzii la ceea ce într-o sociocultură dată se înțelegea prin „nebunie” (Fabrega, 1994Ă. În prezent, TP sunt obiectul unei preocupări medicale. Ele fac parte din nosologia psihiatrică, sunt incluse în sisteme oficiale de diagnostic, sunt descrise în cărți de psihiatrie ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
devine, într-o manieră emfatică, grandilocvent-retorică, o cutie de rezonanță a istoriei mondiale și a vieții cosmice. Versurile mai noi comunică anxietăți existențiale, prezente anterior doar în stare latentă, stări de teroare lăuntrică, viziuni de coșmar. Se înmulțesc referirile și aluziile de natură religioasă. Sugestii de aceeași natură conțin desenele cu care I. și-a ilustrat volumul, poetul fiind și un grafician care, potrivit observației lui Geo Bogza, inserată în Poezii, „înfățișează o întreagă lume, cuprinsă de delir”. Scriitorul a publicat
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
din Faruri, vitrine, fotografii (1980), debutul editorial al poetului (Premiul Uniunii Scriitorilor), tatuează organismul imaginativ cu stimulii realității, exaltă o mitologie barocă a destrămării și recombinării perpetue, pe care o spulberă din nou prin ironia parodică, foșnesc la tot pasul aluziile culturale, imediat caricate, golite de miez, invadate de referințele la tehnică, informatică, design, sport, rock and roll, suprarealism și motociclism, poetică de stroboscop deopotrivă exultantă și tristă, subversivă și autodisolutivă. Cartea Poeme de amor (1983) desfășura ca un penaj de
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
un semn al divinității; când, în cele din urmă, căutarea își află împlinirea în chiar sufletul său, intervine neputința ființei de a suporta atâta adevăr (Trup sfânt). Alteori, se pleacă de la motivele baladelor populare, ca în Legendă, unde se face aluzie la drama Meșterului Manole, apropiată de condiția stihuitorului care clădește „din flori și fărâme” ce se năruie întruna. Concomitent, C. folosește ritmul și rima specifice poeziei populare (Umbre de baladă, Singuraticul pom). Domină cuvinte precum „duh”, „tăcere”, „fum”, „ceață”, sugerând
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
himself.” („Fiecare își creează propria sa lume.”) Lubbok 5.1. Viața și opera „gemenilor M&D”tc "5.1. Viața și opera „gemenilor M&D”" Astfel au fost supranumiți doi dintre cei mai rafinați cercetători ai învățării sociale. Expresia făcea aluzie la Master Degree. Dar cei doi cercetători - Miller și Dollard - erau savanți care depășeau cu mult acest mărunt titlu academic. Au lucrat mereu împreună. Se completau reciproc. Născut pe 3 august 1909, Neal Elgar Miller a frecventat cursurile Universității Washington
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
redactorilor le lipseau mijloacele materiale necesare, fie pentru că era suspendată, deși nu există dovezi documentare în această privință. Redactor este Constantin C. Bacalbașa, care semna Bacon, Țandără sau Radu Țandără. Satira practicată de colaboratorii revistei este bazată pe atacuri personale, aluzii obscene și umor gros. Abundă calambururile ieftine, schimonosirea numelor celor vizați etc. Printre cei persiflați se găsesc V. Alecsandri, T. Maiorescu, Al. Vlahuță ș.a.; criticile surprind și combat uneori realități ale vieții literare și sociale. R.Z.
GHIŢA BERBECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287270_a_288599]
-
prietenilor victimei, ale ucigașului, pledoariile avocaților) fiind anexate acum mai firesc. Și aici se mizează pe scoaterea în prim-plan a tipurilor maladiv-excepționale. Romanul folosește cu dibăcie suspansul, reconstituind amalgamat trecutul personajelor și începutul relației lor și strecurând cu abilitate aluzii privitoare la patologia eroului. Ștefan (strungar) suferă de o formă accentuată a maniei persecuției și, într-un acces de gelozie, o ucide pe viitoarea lui soție, Anișoara. Nereușind să se sinucidă după omor, eroul alege oprobriul public, rușinea trecerii printr-
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
unor animale care reprezentau, conform aceluiași sistem simbolic, atribute negative. Riști, de fapt, să nu detectezi contextul care este obligatoriu pentru a putea interpreta potrivit un anumit simbol. Sau, în fine, riști să piezi foarte multe semnale intertextuale, foarte multe aluzii sau chiar să răstorni cu totul sensul pe care textul îl construiește conform codurilor, valorilor, prejudecăților epocii care l-a generat. O problemă spinoasă, pe care încerc să o discut într-un extins capitol aparte, este și aceea privitoare la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fată și unicorn, cu sau fără vânători, fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 4. Alegorie religioasă explicită: Maria și Verbul unicorn, cu un înger, în general vânând acompaniat de câini, de la 1200 la 151. 5. Reprezentări profane (câteva aluzii religioase posibile), cu sau fără vânătoare și câteva cazuri de asocieri cu purificarea apei, de la 1450 la 1900"42. Dacă am reprodus această taxonomie, în pofida rigidității ei, este pentru că din ea se observă că, odată cu încheierea Evului Mediu, cuplul alcătuit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
discipolilor care îl întreabă despre momentul venirii Fiului lui Dumnezeu, la Judecata de apoi: "Acolo unde vor fi cadavre, acolo se vor strânge și acvilele." Or, toți traducătorii, de la Luther la TOB (traducere ecumenică a Bibliei n.m.), văd aici o aluzie la hoitari și traduc prin "vulturi", când versetul ar putea trimite de fapt la legătura între urmașii lui Cristos sau la euharistie"5. Traducerile românești păstrează confuzia; iat-o pe cea din diortosirea lui Bartolomeu Anania: Unde va fi stârvul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
naratorul o întâlnește pe Mary Shelley și creatura pe care aceasta este pe cale s-o inventeze. Este și cazul romanului Moreau's Other Island / Cealaltă insulă a doctorului Moreau (Brian W. Aldiss, 1980). Referința la epocă este uneori prezentă prin aluzii, ca în The Difference Engine / Machina diferențială (William Gibson și Bruce Sterling, 1990)87. Textul respectiv stabilește o legătură cu universurile cyberpunk, introducându-l în scenă pe inginerul Charles Babbage (1791-1871). Acesta a lucrat într-adevăr o mare parte din
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ca pe niște bebeluși, ceea ce le transformă viața într-un coșmar. Cum doicile sunt unica sursă de educație pentru copiii deveniți adulți, e lesne de imaginat interpretarea pe care aceștia o dau legendelor și poveștilor pe care doicile le istorisesc. Aluziile la literatura și universul SF sunt deci foarte prezente în opera lui Serge Brussolo, dar nu sunt făcute în cadrul unei speculații de tipul unei extrapolări tehnice sau științifice. Ele se desfășoară în cadrul unei poetici, în logica unei fantasmagorii, care totuși
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Machine ⁄ Mașinăria domoală. 74 Apărut inițial în foileton într-o variantă prescurtată (1967-1968; Ed. Adevărul, 1993, tr. Mihai Dan Pavelescu, Cristian Tudor Popescu (LT). 75 În New Worlds: A Personal History. Foundation, nr. 15, ianuarie 1979, pp. 5-18. Moorcock face aluzie la numărul 215 al revistei, care urma să apară în 1979, op. cit., p. 18. 76 Ed. Millennium Press, Satu Mare, 2008, tr. Bogdan Gheorghiu (LT). 77 Vezi Régine Robin, "Le texte cyborg; internet et littérature: nouveaux espaces d'écriture", în Etudes
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
naționale" și "geniul limbii franceze", întrețin relații distincte cu reflecția teoretică. Există un foarte interesant studiu de imaginar lingvistic al lui Gilles Philippe care urmărește supraviețuirea unor teme ale geniului francez al limbii în secolul al XX-lea. Titlul face aluzie la vechiul mit al sintaxei naturale: Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-194051. Ipoteza centrală e că la sfârșitul secolului al XIX-lea discursul literar a asimilat instrumentele gramaticii pentru a putea descrie funcționarea operelor literare; în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
eminesciene: Și dacă ramuri bat în geam/ Și se cutremur plopii,/ E ca în minte să te am/ Și-ncet să te apropii" etc. Nu e întâmplător faptul că prin titlul său, Și dacă..., acest poem de dragoste nu face aluzie la tema erotică, ci tocmai la procedeul de lansare a alegoriei: poezia se oferă ca "tehnologie" de producere a unei continuități în ordinea lumii (dacă.., atunci...). Mai mult decât subiectul amoros, poemul transmite o formă a gestului, maniera în care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
își conțin de la început moartea. Nu e propriu-zis o "teorie" a poeziei, cât o căutare: Bolliac încearcă să gândească o estetică în măsură să opereze cu absența, și cu forțele negative ale pasivității, demobilizării, uitării. În acest context, evocă, prin aluzie, un vers horațian celebru, " Chiar și bunul Homer mai doarme câteodată": "Și apoi celelalte facultăți ale spiritului nostru nu au și ele felul lor de somn, felul lor de trândăvie, felul lor de lene? Sunt ele oară totdeauna deștepte și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
100. 12 G. Ibrăileanu, Cultură și literatură (1921), Alcalay, București, f.a., p. 41. 13 Ovidiu Papadima, Cezar Bolliac, Editura Academiei, București, 1966, p. 85. Despre conflictul dintre Heliade Rădulescu și Bolliac, la pp. 91-93. D. Popovici a încercat să descifreze aluziile conținute în articolul lui Heliade Rădulescu și autorii care erau vizați în notele ediției critice pe care a îngrijit-o (I. Heliade Rădulescu, Opere, I, ediție îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1939, pp. 613-614
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acela al raionării teritoriului, punându-se capăt „păienjenișului de linii frânte" în alcătuirea fostelor județe, „hotarele îmbucătățite și ferfenițite" în disproporționarea teritoriului și a populației. Motivând reîmpărțirea teritoriului Republicii Populare Române, noile modificări erau explicite: „Fostele clase stăpânitoare - se făcea aluzia și la un proiect de lege din 1921 - au făcut această împărțire ținând cu grijă seama de interesele lor de jaf și asuprire". Depărtarea comunelor de centrele județene era dată pe seama intereselor de a se tăia pofta celor nedreptățiți de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scriere cu cheie. Gabriela Gavril și-a luat „binele“ de unde l-a găsit, așa încât unele scene și figuri episodice pot fi trasate până la punctul lor real de pornire. Spre lauda ei, autoarea nu s-a mulțumit însă cu presărarea de aluzii, topindu-le pe acestea în folosul întregii construcții. Nu contează că în carte figurează o soție universitară cu aer de cloșcă, acră și severă, sau că un „maestru“ oral perorează la crâșma „Andrada“ de pe malul Bahluiului, sau că un tânăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în schimb, în altă parte, fără a se constitui un comitet, și-a asumat sarcina preparativelor Acțiunea Catolică, sau o societate pentru presă"855. Imperativul punerii în aplicare a acestei adrese trimise de organizatorii de la Vatican a fost asigurat prin aluzia referitoare la importanța acordată de Papă evenimentului 856. Lipsa de organizare și de promptitudine a ierarhilor catolici români a dus însă la întârzierea pregătirilor necesare în vederea participării la marele eveniment al presei catolice mondiale; de aceea a fost necesară implicarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intertextului. Capitolul consacrat intertextualității ca ospitalitate în Cartea ospitalității, deja pomenită, este edificator în acest sens. Astfel diversele practici textuale pot fi asimilate cu elemente ale ospitalității. Moto-ul ar putea fi oaspetele de onoare, citatul oaspetele de marcă în timp ce aluzia doar un oaspetele de-al casei; pastișa ar avea de a face cu darul de sine, în timp ce culegerea și florilegiul evocă banchetul. Traducerea, practică textuală în palimpsest, după Genette, pune tulburător problema ospitalității străinului care este textul tradus și secole
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]