27,361 matches
-
lepidopterelor. Încă din anul 1950, fiind profesor de liceu, a fost numit referent științific la colectivul pentru redactarea lucrării Fauna R.P.R., ca unul dintre puținii specialiști în domeniul lepidopterelor. În anul 1954 a devenit cercetător principal la Laboratorul de sistematică animală a Filialei Iași a Academiei R.S. România, funcționând în această calitate până în anul 1964, când a fost pensionat pentru limită de vârstă. Alexei Alexinschi s-a afirmat ca un bun cunoscător al lepidopterelor, chiar din primii ani după terminarea studiilor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
activitatea profesională pe care a desfășurat-o cu dragoste și credință timp de peste 40 de ani, urcând toate treptele carierei universitare. Astfel, în perioada 1950-1952 este angajat în învățământul superior ca preparator și apoi ca asistent la disciplina de „Fiziologie animală” de la Facultatea de Științe Naturale a Universității Al.I.Cuza Iași, lucrând și în cadrul Muzeului de Istorie Naturală Iași. Între anii 1952-1957 și-a desfășurat activitatea didactică și științifică la disciplina „Fiziologia animalelor domestice” de la Facultatea de Zootehnie a Institutului
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Budeanu a efectuat cercetări în domeniul metodicii predării chimiei. Ca șef al Catedrei de Chimie generală, în perioada 1968-1972, ca membru al Consiliului profesoral al Facultății de chimie (1967-1972ă și ca șef al Colectivului de chimie din Catedra de biologie animală a Facultății de Biologie, Geografie și Geologie, a muncit cu dăruire, promovând ordinea, cinstea, modestia și responsabilitatea. Ca o recunoaștere pe plan internațional, biografia sa a fost inserată în „The international Who’s Who of Intellectuals”, 1986. Prof.univ.dr. Elena Budeanu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
științifice publicate în reviste de specialitate, se înscriu lucrările de polarografie, realizate împreună cu specialistul cehoslovac J. Weyrovschi, privind sărurile acizilor 5,5 - dietil și 5,5 - feniletil-barbituric, cercetările asupra capacității de complexare a unor compuși optic activi, cercetările de biochimie animală (conținutul de sodiu sanguin în raport cu vârsta la om; metabolismul proteinelor, calciului și fosforului la crapul crescut în acvariu și în apele din iazuri, dinamica clorurilor, fosforului și proteinelor serice la găinile purtătoare de Salmonella pulorum etc.ă și biochimie vegetală
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
onoarea căreia, urmând instinctul cosmic al lui Goethe, instinctul creștin al lui Dostoievski, și deasupra tuturor tradiția secretă a marilor Mistere, îmi petrec timpul bombănind și gesticulând. Când sunt într-o astfel de umoare realistă, recunosc cu o sobră resemnare animală că este, făcând toate contururile, destul de posibil ca sufletul să se piardă pentru totdeauna de aceeași moarte ca și corpul. Această umoare realistă, în care spiritul meu se înfundă ca un fir de plumb, traversând fiecare zonă neutră a unei
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să nu mă mai confrunt cu capcanele iubirii? Iubirea care vrea să mă arunce din nou în afara mea. Ce să fac, spune-mi? Pasărea cu panaș răspunde: Ce e iubirea asta care te-a prins de gât? Copilărie obscură. Frecare animală. Pasiune care te îndepărtează de Iubitul Unic. Toate frumusețile se ofilesc și toate cărnurile putrezesc... Vrei ca soarele tău să nu apună niciodată? Ce e iubirea ta cu frunte velină, cu gât lung și buze de coral? Un sac de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dimpotrivă, peisajul schimbându-se de la o oră la alta în funcție de lumina soarelui și de umbrele proiectate de munții fără urmă de vegetație. Uriașii Atacamei ne apăreau când gri, când cafenii, când negri și lipsa oricărei forme de viață, vegetală sau animală, ne transpunea exact în filmul "Odiseea spațială". Pe sute și sute de kilometri nu se auzea decât torsul aproape imperceptibil al motorului mașinii și cam atât, ceea ce-ți dădea o senzație stranie de sfârșit de lume. Pe sute și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
volume de Anatomie comparată a vertebratelor ale domnișoarei acad. dr. Olga Necrasov; treptat au apărut și alte mari tratate. Multe dintre prelegerile mele de la ICPPD au fost de Anatomie comparată a animalelor: „Apariția și tipurile de aparat circulator în serie animală”, „Tubul digestiv în seria animalelor”, „Aparatul respirator în seria animală”, „Evoluția sistemului nervos în seria animalelor” etc. Cursul de Geologie istorică și paleontologie l-am făcut cu prof.dr. Nicolae Macarovici. Acest obiect a devenit „piatra” de încercare din întreaga noastră
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Olga Necrasov; treptat au apărut și alte mari tratate. Multe dintre prelegerile mele de la ICPPD au fost de Anatomie comparată a animalelor: „Apariția și tipurile de aparat circulator în serie animală”, „Tubul digestiv în seria animalelor”, „Aparatul respirator în seria animală”, „Evoluția sistemului nervos în seria animalelor” etc. Cursul de Geologie istorică și paleontologie l-am făcut cu prof.dr. Nicolae Macarovici. Acest obiect a devenit „piatra” de încercare din întreaga noastră studenție. Cursul predat era foarte bine sistematizat, cursiv, clar și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
mare fiziolog. Era deosebit de simpatic și de apropiat de noi, fără a ne permite intimități nefirești. Dezbaterile de la seminar erau foarte interesante și ne ajutau foarte mult la înțelegerea și fixarea cursului. După absolvire i-am citit cursul de Fiziologie animală multiplicat pentru studenții de la Institutul Pedagogic de trei ani, un curs de înaltă ținută academică, plin de informații și ușor de citit. Îl stimez foarte mult pe domnul conf.dr. Mihai Lazăr și îl simt ca pe un adevărat prieten. Cursul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
A făcut apoi specializări în biologie marină la stațiunile Roscoff și Banyulus sur Meer. În 1909 a revenit în țară și a ocupat postul de conferențiar la Facultatea de Științe. A preluat cursul de Zoologie, desprins din cursul de Morfologie animală. A ținut primul curs de zoologie în învățământul academic. La cursul său veneau studenți de la mai multe facultăți, atât era de atractiv și de interesant. De altfel, ca urmare a cursurilor ținute și a cercetărilor sale de zoologie a fost
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în natură. Acum, după 43 de ani de activitate didactică universitară, consider că aceste aplicații practice erau cele mai reușite. Erau reușite deoarece și profesorii erau interesați. Aveam o experiență deosebită în organizarea unor aplicații științifice în natură. În ceea ce privește biologia animală am abordat evoluția aparatelor și a sistemelor în seria animalelor. Am mai abordat unele teorii privind originea și evoluția vieții și teorii clasice și moderne privind evoluția lumii vii. Pentru toate aceste teme am redactat și publicat prelegeri pentru a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Subliniez încă o dată că această măsură a fost o gravă greșeală. Practic s-a desființat perfecționarea cadrelor didactice, ceea ce și-a pus puternic amprenta asupra calității învățământului. La revenire la Facultatea de Biologie am primit unele ore de Biologia dăunătorilor animali și de Biogeografie. Biogeografia era o noutate pentru mine, așa că am muncit mult ca să-mi fac cursul. Nu am predat Biogeografie decât doi ani, dar cursul redactat îl am și astăzi. În 1985, ca urmare a dispariției profesorului Corneliu Zolyneak
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
să public, în două ediții, Originea și evoluția omului. Spectrul larg al preocupărilor mi-a permis să devin titular și a altor cursuri opționale sau de la master: - Biodiversitatea în mediile acvatice; - Productivitatea mediilor acvatice; - Dăunătorii plantelor ornamentale și legumelor; - Filogeneza animală; - Strategii evolutive în lumea animală; - Relațiile dintre specii (curs credit nominalizat). La cursurile de perfecționare aveam serii de câte 150-200 de profesori și uneori chiar de peste 300.Țineam cursuri în aula de la Liceul „C. Negruzzi” sau în alte aule mari
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Originea și evoluția omului. Spectrul larg al preocupărilor mi-a permis să devin titular și a altor cursuri opționale sau de la master: - Biodiversitatea în mediile acvatice; - Productivitatea mediilor acvatice; - Dăunătorii plantelor ornamentale și legumelor; - Filogeneza animală; - Strategii evolutive în lumea animală; - Relațiile dintre specii (curs credit nominalizat). La cursurile de perfecționare aveam serii de câte 150-200 de profesori și uneori chiar de peste 300.Țineam cursuri în aula de la Liceul „C. Negruzzi” sau în alte aule mari. Astfel de prelegeri trebuiau structurate
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
ocazie au fost amenajate laboratoare moderne și cabinete bine puse la punct. Cheltuielile au fost făcute de către Universitate, având sprijinul domnului rector, prof.dr. Dumitru Oprea; - Am reușit să modernizez sala de curs 339 și laboratoarele de la specializările de Histologie, Morfologie animală și Fiziologie animală; - Am restructurat Laboratorul de Biofizică și l-am modernizat, precum și laboratorul de Biologie celulară; - Am reușit chiar să modernizez unele WC-uri. Realizări cu totul inedite reprezintă recuperarea Laboratorului de Ecologie Acvatică de la Piatra Neamț, care s-a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
amenajate laboratoare moderne și cabinete bine puse la punct. Cheltuielile au fost făcute de către Universitate, având sprijinul domnului rector, prof.dr. Dumitru Oprea; - Am reușit să modernizez sala de curs 339 și laboratoarele de la specializările de Histologie, Morfologie animală și Fiziologie animală; - Am restructurat Laboratorul de Biofizică și l-am modernizat, precum și laboratorul de Biologie celulară; - Am reușit chiar să modernizez unele WC-uri. Realizări cu totul inedite reprezintă recuperarea Laboratorului de Ecologie Acvatică de la Piatra Neamț, care s-a desprins din Stațiunea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
am fost ales membru titular al Academiei Naționale de Ecologie din Republica Moldova; + Ca urmare a activității științifice efectuate și a experienței acumulate în domeniu sunt redactor responsabil al Analelor Universității „Al.I.Cuza” din Iași (Serie nouă), Secțiunea I, Biologie animală și în comitetul de redacție al Analelor științifice ale Universității din Bacău. CONTRIBUȚIA ȘTIINȚIFICĂ PERSONALĂ CONCRETĂ: 1. Cercetări taxonomice Format la școala entomologică inițiată de marele zoolog, profesorul Ioan Borcea și fundamentată de profesorul Mihai I. Constantineanu, unul dintre cei
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în vederea combaterii unei insecte dăunătoare dacă nu cunoaștem structura specifică a acesteia și relațiile dintre specii, indiferent dacă folosim arma chimică sau ce biologică. + Am publicat două cărți privitoare la rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. Cercetări de morfologie animală + Am abordat cercetări privind cunoașterea caracteristicilor morfologice și a structurii armăturii genitale la speciile: - Charips longicornis (Hrtg.) (Fam. Cynipoidae, subfam. Charipinae); - Ametastegia glabrata Fall. (Fam. Tenthredinidae) - Sitona hispidulus F. (Fam. Curculionidae). Cercetări privind cunoașterea speciilor galigene care atacă esențele lemnoase
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
pregnant caracter de originalitate. Decenii de-a rândul s-a ocupat de perfecționarea periodică a profesorilor de biologie din învățământul preuniversitar, predându-le cursuri, conducându-le lucrările pentru obținerea gradului didactic I, făcându-le inspecții speciale, examinându-i la biologie animală și metodica predării biologiei. Am lucrat mulți ani împreună, deplasându-ne la foarte multe școli din Moldova, cunoscându-i capacitatea organizatorică, exigența cu care urmărea perfecționarea cadrelor didactice, mijloacele moderne de predare, în ajutorul lor venind și prin publicarea unui
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cea științifică și managerială; profesorul Gh. Mustață se numără printre aceștia. În ultimele două decenii a îndeplinit diferite munci de răspundere, ca șef de Catedră, decan, cancelar general al Universității, redactor șef al Analelor științifice ale Universității noastre (seria Biologie animală), președinte al Comisiei de Științe exacte din cadrul Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică; pe toate le-a privit cu deosebită responsabilitate, în sprijinul perfecționării învățământului universitar românesc. O mențiune specială merită efortul și competența profesională cu care profesorul Gh.
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Pe lângă metaforele extrem de complexe și de bogate pe care le generează, roaba pare încărcată cu o intenționalitate concretă și specială. Într-adevăr, în seria de fantasme care sunt tipice erecției, cum ar fi lumina, patinajul, locomotivele etc., știm că tracțiunea animală - tracțiunea atât de dureroasă în obsesiile pictorilor și designerilor (un cal trăgând un car cu un efort paroxistic, spre vârful dealului) - simbolizează impotență și deficiență sexuală datorită efortului epuizant pentru realizarea actului sexual. Roaba are locul ei printre aceste din
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
efort paroxistic, spre vârful dealului) - simbolizează impotență și deficiență sexuală datorită efortului epuizant pentru realizarea actului sexual. Roaba are locul ei printre aceste din urmă reprezentări; este mai directă decât acestea, care includ elementele substitutive asigurate de elementul de tracțiune animală. Această circumstanță conferă actului împerecherii caracterul unui efort fizic extrem și insuportabil, foarte sălbatec și excesiv, care este ilustrat din nou de "furca înfiptă în pământ" (1998: 295-296). Ultima fază a "dezvoltării argumentative ce constituie mitul", agresiunea sexuală a femeii
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
la speciile ovipare, se întâmplă adesea ca temperatura mediului ambiant să influențeze sexul viitoarei progenituri. Nu este cazul și la animalele homeoterme, unde sexul viitorului individ este dictat cert de către cromozomii sexuali. 3.1. Reproducerea la pești Reproducerea în scara animală are multiple caracteristici, legate de stadiul de evoluție, mediul ambiant, numărul prădătorilor, etc.. La pești, spre deosebire de majoritatea vertebratelor, întâlnirea celor doi gameți are loc în mediul înconjurător, astfel că fecundația este exogenă. Există, însă, și specii de pești (rechini de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de la carpc. Bulletin Erancais de Pisciculture 42(235): 67-73. 135. POJOGA I., NEGRIU R., Piscicultura practică. Ed.Ceres. Buc. 1988. 136. POJOGA I., Piscicultura. Ed. Ceres Buc. 1977. 137. POPESCU, O V., Electroforeza, Ed.tehnica, Buc., 1988. 138. POPESCU-VIFOR St., Genetica animală. Ed. Ceres Buc. 1978. 139. POPOV, O. P. (1978). Application of hematological analysis for characterizing common carp breeds in V. (a. Katasonov ed., Genetika i Seiekeija Ryb., VNIIPRCH Publ., Moscow (RE), pp. 188-198. 140. POTLOG A.S., SUCIU Z., LAZUREANU A
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]