16,557 matches
-
24 14,5% 89 53,6% 53 31,9% 166 100% Feminin 24 14,5% 76 45,8% 66 39,8% 166 100% Total 48 14,5% 165 49,7% 119 35,8% 332 100% TABELUL 2.6. Asocierea dintre apartenența de sex a copilului și percepția mamelor asupra autorității pe care o au în raport cu copilul Vă bucurați de multă sau puțină autoritate în raport cu copilul dumneavoastră? Puțină sau foarte puțină Moderată Multă Foarte multă Total Sexul Frecv. % pe linii Frecv. % pe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la ceea ce vrea să facă în viitor și să-și organizeze singur viața pentru a reuși. 338 36% 310 45% Tabel 2.9. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt opțiunile taților în funcție de reușita școlară a copiilor și apartenența de sex TAȚII Valori medii ale indicatorilor Media generală 5-7 [4 categorii] sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. BĂIEȚI COOPERARE 33 1,42 38 1,55 33 1
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
11,30 337 16,21 TATA Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Indicatorul susținere 160 13,28 102 14,55 40 11,88 308 13,5 TABELUL 3.10. Valorile medii ale indicatorului sintetic al susținerii familiale în funcție de apartenența de sex a copilului Apartenența de sex a copilului Total Masculin Feminin MAMA Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Indicatorul susținere 165 14,12 166 18,35 337 16,21 TATA Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Indicatorul susținere 148
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
TATA Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Indicatorul susținere 160 13,28 102 14,55 40 11,88 308 13,5 TABELUL 3.10. Valorile medii ale indicatorului sintetic al susținerii familiale în funcție de apartenența de sex a copilului Apartenența de sex a copilului Total Masculin Feminin MAMA Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Indicatorul susținere 165 14,12 166 18,35 337 16,21 TATA Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Indicatorul susținere 148 15,27 155 11,87
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
asupra modului în care povestirea își disimulează arbitrariul: "Nu neapărat nedeterminarea ci determinarea mijloacelor prin scopuri și, pentru a fi mai direcți, a cauzelor prin efecte" (1969: 94). Motivarea narativă este o formă de voalare a cauzalității. "Motivarea este deci apartenența și alibiul cauzal pe care determinarea finală și le asumă, ceea ce reprezintă de fapt regula ficțiunii: acel pentru că are rolul de a-l face uitat pe de ce? și de a naturaliza sau de a realiza (în sensul de: a face
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în prim-plan obiectul problematic pe care îl tematizează macro-propoziția pe care o voi nota cu [P. expl. 1]. Să observăm, drept prim exemplu de actualizare o secvenței prototipice, acest pasaj dintr-un articol de ziar elvețian romand, a cărui apartenență politică va fi ușor de interpretat de către cititor: [2] (a) Considerăm pertinente motivele invocate de Dl. Le Pen. (b) Nu este cazul însă și în ceea ce îl privește de Domul Levaï, și nici în ceea ce îi privește pe toți jurnaliștii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
apare, în general, clasat în funcție de textul înglobant. Astfel, fabula " Lupul și Mielul" este definită ca fiind narativă conform acestui gen pentru că povestirea încadrează dialogul. Din punct de vedere cantitativ, dialogul cu siguranță predomină, însă este un tip înglobant care definește apartenența generică a întregului. Parcurgând capitolele acestei lucrări, transpare ideea că trăsăturile de eterogenitate ale enunțurilor produse nu pot fi trecute cu vederea. Reflecția tipologică nu are scopul de a reduce complexitatea la ceea ce este simplu și evident. În opinia mea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
În acest sens, capitolul implică o analiză a unor mituri din cadrul civilizațiilor primare, comparativ cu mituri istorice și moderne pentru a stabili în ce măsură se poate discuta despre o dimensiune arhetipală a imaginii. Analiza realizată evidențiază faptul că, deși moștenit prin apartenența la specie, arhetipul își pierde din intensitate în cadrul miturilor, simbolurilor și formelor istorice ale imaginii, deoarece trebuie să lase loc unor elemente familiare individului, care să transforme necunoscutul pentru a-l face accesibil. Interesant este faptul că, deși modelul arhetipal
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
umane, un stadiu superior de gândire, întrucât deschide universul semnificațiilor. Așa cum am văzut, studiile și experimentele arată că imaginea, în sensul de reprezentare simbolică, este specifică omului, fiind o caracteristică esențială a acestuia, o predispoziție pe care o moștenește prin apartenența la specie, dar care se obiectivează și poate fi valorificată prin intermediul educației și culturii. Cu toate acestea, analiza reprezentărilor din cadrul comunităților preistorice evidențiază faptul că oamenii au înțeles din cele mai vechi timpuri forța pe care reprezentările simbolice o au
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
referință și interesele subiectului imaginii. În acest sens, contextul și sistemul de referință sunt legate atât de situația istorică în care este formată imaginea, cât și de valorile, opiniile, prejudecățile, stereotipurile și schemele mentale ale individului dintr-un anumit grup. Apartenența la o comunitate este extrem de importantă în formarea imaginii și, prin urmare, analiza imaginii trebuie să aibă în vedere felul în care se structurează comunicarea la nivelul grupului, dar și conținutul acesteia. La acest nivel, abordarea imagologiei strict din perspectiva
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de un sens primordial, ale cărui origini pot fi investigate, dar probabil, niciodată pe deplin cunoscute. Conceptul de arhetip este legat de problema originii ideilor, imaginilor și comportamentelor umane, fiind considerat un model universal, un pattern moștenit de individ prin apartenența la specie. Etimologic, arhetip provine din cuvântul grecesc archétypos, unde rădăcina arché înseamnă principiu prim, origine, început, iar typos reprezintă un model sau un tip. În acest sens, arhetipul descrie lumea platoniciană a ideilor, perfectă și nesupusă devenirii. Pentru Aristotel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
participa la timpul speciei. În termenii lui Carl Gustav Jung, arhetipul este chintesența operei mitologice a tuturor popoarelor și se concretizează ca o imagine a timpului primordial rămasă neconștientizată 199. Astfel, arhetipul este un traseu reprezentațional moștenit de individ prin apartenența la specie și descrie începutul absolut al gândirii umane. În concepția lui Jung, arhetipul nu poate fi definit decât prin intermediul inconștientului colectiv, întrucât imaginile arhetipale se exprimă prin motive mitologice care sunt probabil comune tuturor raselor și tuturor timpurilor, constituind
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conține o imagine, așa cum susțin Jung313 și majoritatea studiilor despre arhetip. De fapt, cercetările nu elucidează două probleme esențiale legate de arhetip: dacă și în ce măsură acesta poate fi considerat un model reprezentațional și dacă arhetipul este moștenit de individ prin apartenența la specie. În timp ce a doua problemă poate fi rezolvată prin studiile clinice ale lui Jung314, în care el identifică modele reprezentaționale la persoane din culturi și civilizații diferite, prima pare să rămână tributară unei explicații derivată din interpretarea gândirii mitice
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a imaginației care discută despre o anumită intenționalitate a imaginii 343, întrucât individul își imaginează întotdeauna ceva, imaginația lui fiind îndreptată spre un obiect pe care îl creează, indiferent dacă acesta există sau nu în realitatea fizică. Deși moștenit prin apartenența la specie, arhetipul își pierde din intensitate în primul rând pentru că trebuie să lase loc unor elemente familiare individului, care să facă necunoscutul accesibil. Deși modelul arhetipal rămâne prizonier în inconștientul colectiv, formele prin care acesta se exprimă sunt supuse
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o serie de factori, individul structurează conținutul identității și alterității, obiectivând în acest sens două mari categorii ale imaginii. Identitatea și alteritatea sunt totodată și construcții ale imaginarului unei societăți 379, în primul rând, pentru că identitatea este legată de problema apartenenței, individul imaginându-și în acest sens că face parte dintr-un grup, dezvoltând un adevărat simțământ al identității, al participării la o entitate mai mare unde își găsește rădăcinile, dar de unde extrage și majoritatea semnificațiilor evenimentelor. În al doilea rând
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de comunicarea interumană și socială, de interacțiunea dintre membrii grupului, pe baza cărora se construiește identitatea. De fapt, aceasta din urmă reprezintă o sinteză între identitatea colectivă, imaginea de sine și imaginea pe care subiectul o are despre grupul de apartenență 385. Imagologul Joep Leerssen discută problema identității din perspectiva mimesisului și stereotipului, considerând că la baza acesteia stă personajul, în sens aristotelian, despre care Leerssen susține că reprezintă o "descriere și o delimitare a calităților unei persoane, care indică o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în funcție de situația istorică a momentului, ele devin zone de trecere supuse controalelor și reglementărilor. Într-adevăr, trecerea frontierelor de la un spațiu la altul este supusă influenței semnelor și simbolurilor care marchează identitatea sau alteritatea. Identitățile, cuvintele cheie, particularitățile vestimentare sau apartenența simbolizează și dobândesc sens în funcție de perspectiva unde se plasează identitatea și alteritatea"391. În acest sens, delimitarea dintre identitate și alteritate nu poate fi concepută din perspectiva limitelor geografice, aceasta implicând elemente sociale și culturale și fiind tributară unor reprezentări
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Identitatea, spune Heidegger, presupune întotdeauna o relație de mediere întrucât identitatea a ceva este întotdeauna identitatea acelui ceva cu el însuși. Atunci când discută principiul identității, Heidegger propune în interiorul relației identitare clasice A=A verbul "este", pentru a sublinia ideea de apartenență, de a fi împreună în cadrul unei relații, dând astfel un nou sens ideii de identitate. "Prin intermediul lui este, principiul identității ne spune cum este fiecare ființă, adică: sinele este același lucru cu el însuși. În acest sens, principiul identității vorbește
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
În acest sens, principiul identității vorbește despre Ființa Ființelor"417. Din acest punct de vedere, Heidegger subliniează un aspect extrem de important al identității, și anume capacitatea ființei de a se afla într-o relație care să o definească prin însăși apartenența la aceasta, lucru posibil datorită faptului că filosoful german se referă la identic cu el însuși prin intermediul termenului același (das Selbe). În acest sens, asemănarea descrisă de relația A=A este interpretată prin intermediul ideii de co-apartenență sau de a aparține
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
unitatea unui sistem, mediată de centrul unificator al unei sinteze autoritare"418. De fapt, Heidegger refuză să privească identitatea drept o îmbinare a mai multor elemente, considerând că pentru a afla ce este identitatea trebuie să ne reprezentăm unitatea dinspre apartenență. Apartenența poate fi privită și din punctul de vedere al unei anumite interacțiuni, întrucât între identitate și alteritate este evidențiată existența unei relații, care, în mod evident, implică o corespondență. Înțelegerea profundă a ideii de relație și a implicațiilor acesteia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
unui sistem, mediată de centrul unificator al unei sinteze autoritare"418. De fapt, Heidegger refuză să privească identitatea drept o îmbinare a mai multor elemente, considerând că pentru a afla ce este identitatea trebuie să ne reprezentăm unitatea dinspre apartenență. Apartenența poate fi privită și din punctul de vedere al unei anumite interacțiuni, întrucât între identitate și alteritate este evidențiată existența unei relații, care, în mod evident, implică o corespondență. Înțelegerea profundă a ideii de relație și a implicațiilor acesteia duce
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
faptul că există un "context concret în care se află persoanele și grupurile, prin comunicarea ce se stabilește între ei, prin modul de a percepe oferit de bagajul lor cultural, prin coduri, valori și ideologii legate de pozițiile sau de apartenența socială specifice"501. Făcând apel la studiile lui Moscovici și Jodelet, Maria Turliuc susține că reprezentările sociale sunt o formă de "cunoaștere practică, o instanță intermediară între percepție și concept, între informație și atitudine. Realitatea este reprezentată, adică însușită de către
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
caracteristica principală a reprezentării sociale este legătura indisolubilă cu reprezentarea unui obiect și raportarea la un loc, la o situație dată, la un fapt, la o persoană, la un eveniment sau la o idee. Reprezentările sociale sunt direct influențate de apartenența actorului social la un mediu socio-cultural și de fluxul informațional pe care acesta îl primește. Ele "îndeplinesc o importantă funcție socială: răspândirea ideilor, a modelelor de analiză, a mesajelor, a stilurilor comportamentale ale purtătorilor"505, motiv pentru care au un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
remarcăm faptul că acestea conțin în interiorul lor motive dominante, fac referire la o categorie fundamentală care nu cuprinde atribute pentru a fi considerate imagine. Arhetipul ar fi, prin urmare, o întrebare anistorică, un motiv primordial, dobândit inconștient de individ prin apartenența la specie, motiv care, așa cum am văzut, se obiectivează, devine viu prin mituri și simboluri determinate istoric și cultural. După cum spuneam, arhetipul este un silogism incomplet, din care lipsește concluzia, aceasta putând fi regăsită în mituri și simboluri. Făcând apel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
altă societate, apropiată, sau după caz, îndepărtată: ființe pe care totul le apropie în plan cultural, moral, istoric; sau niște necunoscuți, străini, a căror limbă sau obiceiuri nu le înțeleg, atât de străini mie, încât, la limită, ezit să recunosc apartenența noastră comună la o aceeași specie." (Tzvetan Todorov, Cucerirea Americii. Problema Celuilalt, traducere de Magda Jeanrenaud, Iași, Editura Institutul European, 1994, p. 7). 451 Ibidem, p. 173. 452 Referitor la planul praxiologic Todorov scrie: "îmbrățișez valorile celuilalt, mă identific cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]