6,861 matches
-
conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dar tot ortodoxismul a delimitat și locul românilor pe continent. Elementul cultural creștin a fost mai trainic decât cel rasial sau geografic și afilierea unor români la Roma catolică a modernizat mijloacele rezistenței culturale și etnice mai întâi prin Școala Ardeleană, consecință imediată a legăturii lor latine. Dealtfel ideea latinității la români reprezintă substanța orientării spre occident ca singura alternativă de a ieși de sub oblăduirile înrobitoare imperiale. După înlăturarea domniilor fanariote numai în perioada 1821-1828, cum spunea Alecu Russo „mai mult
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pentru toți românii de la nord și sud de Dunăre. Cronicarii români, atât din Muntenia cât și din Moldova, îndeosebi Dimitrie Cantemir, aveau convingerea unității românilor, fiind deopotrivă descendenții romanității orientale. Argumentele științifice în acest sens au fost aduse de școala ardeleană cea Moscopoliană și de numeroșii cercetători germani cehi si sârbi. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, cercetătorii germani, răspunzând unor interese politice, formulează teoria emigraționistă, o teză neștiințifică și falsificată, după care românii din spațiul carpatic nu sunt autohtoni, continuatori
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Zagreb, Țările Române, au fost edificate în mare măsură prin contribuția tehnică și financiară a aromânilor. În cultura română lista cu nume de aromâni este imensă. Să amintim doar câteva nume ca Spătarul Nicolae Milescu, mitropolitul Dosoftei, sau Corifeii Școlii Ardelene, tribunii ardeleni, sau Nicolae Iorga, familia Hurmuzache, C. Stere până la Mihail Sadoveanu și sfârșind cu Marin Sorescu, zeci și sute de intelectuali macedoromâni s-au identificat cu viața românească. Într-o prezentare ca acea de față cu caracter de album
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Române, au fost edificate în mare măsură prin contribuția tehnică și financiară a aromânilor. În cultura română lista cu nume de aromâni este imensă. Să amintim doar câteva nume ca Spătarul Nicolae Milescu, mitropolitul Dosoftei, sau Corifeii Școlii Ardelene, tribunii ardeleni, sau Nicolae Iorga, familia Hurmuzache, C. Stere până la Mihail Sadoveanu și sfârșind cu Marin Sorescu, zeci și sute de intelectuali macedoromâni s-au identificat cu viața românească. Într-o prezentare ca acea de față cu caracter de album ne limităm
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ilustrând o epocă și fundamentând un curent de idei. Valeriu Anania (Detroit) poet inspirat din melosul popular transpune cu artă peisajul rustic, simțul profetic al țăranului, seninătatea în fața morții. Vasile Bârsan, doctor în filosofie și litere la Universitatea Urbană Illinois, ardelean de origine, s-a interesat în mod deosebit de Istoria Transilvaniei. Prof. G. Andronescu locuiește la New-York și este director executor la „American Institute for Writing Research”. George Pleșa (California) originar din Turda, are 4 copii toți vorbesc românește inclusiv mama
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de Constantin Brâncoveanu, care le trimite ajutoare bănești până la sfârșitul vieții sale. Tipografia adusă din Țara Românească la Alba Iulia de către Atanasie Anghel a fost mutată după 1700 la Blaj, În slujba Bisericii unite. De aceea, pentru bisericile ortodoxe ardelene, s-au procurat cărți bisericești - pe bani sau donații - din Țara Românească. Protejând ortodoxismul transilvănean, prin toate mijloacele, Constantin Brâncoveanu a ridicat pe culmi fără precedent legăturile culturale cu acest pământ românesc. Referitor la Învățământ, școlile de slovenie de pe lângă unele
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
tradițional. El exprimă intuiția și noțiunea unei noi realități spirituale în plină desfășurare, sentimentul participării la o nouă fază istorică, la un moment revoluționar al istoriei ideilor europene intuit cu exactitate. Această orientare se observă nu numai la exponenții școlii Ardelene, care vorbesc cei dintâi de veacul luminat, ci și la toți iluminiștii români, până la pașoptiștii revoluționari din principate. D. țichindeal, în 1808, era conștient de vremile și țircumstanțele acestui veac. Asemenea lui D. Obradovici care considera veacul al XVIII-lea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Această conștiință istorică este bine consolidată. Ideea identității lingvistice are aceeași putere de atracție și circulație. Limba română , după cum se exprimă tot petru Maior este o limbă de Europa, de origine latină, argument fundamental al întregii concepții lingvistice a școlii ardelene. prestigiul european și internațional al limbii latine se răsfrânge și asupra limbii române: Limba lătinească este una dintre cele mai învățate și mai vechi în Europa. Din această situație decurge și argumentul utilității sale: și, drept aceasta, cea mai trebuinciosă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
terminând cu învățătura și progresul literar, istoric și științific. Dacă instrumentul de expresie se dovedește sărac, concluzia este evidentă și imperativă: Trebuie să se sporească și limba noastră, precum și a altor neamuri. Asemenea lui Gh. șincai gândeau și mulți iluminiști ardeleni, care trec neîntârziat la fapte. Când, în 1808, se proiectează Societatea pentru cultivarea limbii române, ea are în vedere, printre obiectivele sale, și realizarea acestui mare exemplu: Azi între toate națiile Europei stăpânește dorința spre lumină, și timpurile acestea par
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1970), p. 199. 36. petru Maior, Scrieri, ed. Florea Fugariu (București, 1976), II, pp. 217, 241. 37. Ion Budai-Deleanu, op.cit., p. 175. 38. petru Maior, op.cit., I, p. 190. 39. Idem, op.cit., I, p. 260. 40. Victor V. Grecu, școala ardeleană și unitatea limbii române literare (Timișoara, 1973), p. 27. 41. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice, p. 170. 42. petru Maior, op.cit., II, p. 218. 43. Ioan Lupaș, Din trecutul ziaristicei românești (Arad, 1916), p. 70. 44. M. Kogălniceanu, Scrieri alese, ed.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
3. 58. paris Mumuleanu, op.cit., p. 1. 59. Arune pumnul, Lepturariu românesc (Viena, 1862), IV, 2, p. 54. 60. V. Alecsandri, Opere complete (București, 1876), III. p. 574. 61. Dinicu Golescu, op.cit., p. 21. 62. Cf. Romul Munteanu, Contribuția școlii ardelene la culturalizarea maselor (București, 1962), p. 224. 63. Vasile Gergely de Csokotis, Omu de lume... (Viena, 1819), Cuvânt înainte. 64. poeții Văcărești, Scrieri alese, ed. Elena piru (București, 1961), p. 110. 65. Vasile Cârlova, poezii... (București, 1906), p. 151. 66
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Piatra Neamț; Muzeul de Artă „George Apostu” Bacău. Arca Ion Pictor Localitatea: Dâncu Mare, județul Hunedoara. Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 143. Ardelean Teodor 1937 - ? Sculptor Născut în anul 1937 în localitatea Aghireș, jud. Sălaj. Studii: Muncitor în Întreprinderea de armături industriale din fontă și oțel, din Zalău. Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Pictor „La noi în sat erau multe icoane pe sticlă in toate casele. Acum oameni și-au făcut case noi și nu le-au mai păstrat. M-am gândit că felul de-a picta e legat de sufletul nostru al ardelenilor și că o casă fără picturi pe sticlă, ștergare și blide n-are nici un farmec.” Născut pe 26 iulie 1944 în localitatea Aruncuta, comuna Suatu, jud. Cluj. Studii: Liceul de cultură generală, Cluj. Debut artistic - 1977 Bibliografie și reprezentare grafică
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Constantin, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, Editura Harisma, București, 1995. Bănică, Mirel, Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană, Editura Polirom, Iași, 2014. Bănică, Mirel, Religia în fapt. Studii, schițe și momente, București, Editura Eikon, Editura Cartea Ardeleană, Cluj-Napoca, ediția a II-a, 2015. Brateș, Teodor, 22 decembrie - o zi în studioul 4. Explozia unei clipe, Editura Scripta, București, 1992. Brumă, Aurel, Dealul, Editura Performantica, Iași, 2015. Brucan, Silviu, Generația irosită. Memorii, Editura Univers și Editura Calistrat Hogaș
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
75 www.pachamamaromania.ro/john-perkins/ 76 Între timp, cartea a apărut cu titlul Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană, Editura Polirom, Iași, 2014. 77 Mirel Bănică, Religia în fapt. Studii, schițe și momente, Editura Eikon, București, Editura Cartea Ardeleană, Cluj-Napoca, ediția a II-a, 2015, p. 334. 78 Ibidem, p. 344. 79 Ibidem, p. 345. 89 Felicia Cordoneanu, Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală, Editura Lumen, Iași, 2012. 90 Gelu Teampău, Mit și bandă desenată, Editura Institutul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ajuns la două miliarde de dolari până la semnarea Tratatului de pace din 1947. Sub semnul aceleiași dorințe de a cunoaște adevărul, în colecția de documente 23 August 1944. Documente, apărut în 1984, sub egida Editurii Științifice și Enciclopedice, cercetătorii Ioan Ardelean și Mircea Mușat au reușit să strecoare un memoriu al președintelui PNL Ion Brătianu adresat Comisiei Aliate de Control, în care se arăta ce pagube a suferit agricultura din Bucovina în urma trecerii trupelor sovietice.1 Datorită schimbărilor politice survenite la
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu Transcendența activă, Marius Cucu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia • Zece eseuri, Mihai Pricop • Bucovina. Adevăruri trecute sub tăcere, Cătălin Huțu 1 M. Mușat, I. Ardelean, 1984, 23 August 1944. Documente, vol III, Editura Științifică și Enciclopedică, București, p. 124. 1 Iacobescu M., România și Societatea Națiunilor, Editura Academiei R.S.R., București, 1988, p. 38. 1 Constantiniu F., Ionescu M.E., 200 de zile mai devreme. Rolul României
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
de oameni, Ion Antonescu ținea un discurs înflăcărat, anunțând lupta până la capăt pentru recâștigarea Transilvaniei de Nord: „ Din această cetate a Unirii, a drepturilor noastre veșnice și încercate, mă adresez cu încredere tuturor. Îmi îndrept gândul plin de nădejdi spre ardeleni, spre ostași și spre toți românii. Frați ardeleni! Voi, care v-ați sfâșiat sufletul și trupul; Voi care ați părăsit, încă odată, vetrele vieții și crucile mormintelor; Voi care ați adăugat dureri noi la hrisovul suferințelor de veacuri; Nu deznădăjduiți
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
anunțând lupta până la capăt pentru recâștigarea Transilvaniei de Nord: „ Din această cetate a Unirii, a drepturilor noastre veșnice și încercate, mă adresez cu încredere tuturor. Îmi îndrept gândul plin de nădejdi spre ardeleni, spre ostași și spre toți românii. Frați ardeleni! Voi, care v-ați sfâșiat sufletul și trupul; Voi care ați părăsit, încă odată, vetrele vieții și crucile mormintelor; Voi care ați adăugat dureri noi la hrisovul suferințelor de veacuri; Nu deznădăjduiți. Pe umerii voștri stă apărarea sfântă a datoriilor
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
în cuget icoana gândurilor lui Lazăr, Șincai și Șaguna și cutremurați-vă de biruința măreață și veșnică a lui Mihai Viteazul. Ne-am născut aici, suntem cei dintâi așezați aici și vom pleca cei din urmă. Vom muri aici, frați ardeleni, fiindcă nu putem părăsi ceea ce nu se poate părăsi. Nici furtunile, nici trufiile, nici trădările nu ne vor clinti. Toți trebuie să păstrăm încrederea în drepturile neamului, să ducem o luptă de credință, de muncă și prin jertfa să ne
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
în care Ion compromisese idilismul semănătorism era în măsură să releve adevărul crud despre viața țărănească, un adevăr a cărui relevare predispunea la naturalism; or, această duritate a observației realiste era o noutate șocantă[...].În al treilea rând, în raport cu proza ardeleană, fie că e vorba de Mara lui Slavici, fie de Arhanghelii lui Ion Agârbiceanu, Liviu Rebreanu a reușit în Ion să înlăture efectele dizarmonice ale tezismului moralizator, impunând deplina obiectivare epică, fără ca autorul săși rezerve un personaj-raisonneur sau un aparteu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
schimb e mai dezghețat și mai harnic, ceea ce face uneori cât o moșie.”. În Răscoala, în timpul călătoriei spre Amara cu Grigore Iuga, acesta arată lui Titu, în stânga și-n dreapta, cât ține zarea, moșiile lor și ale vecinilor.Tânărul ardelean, recomandat “poet și viitor gazetar”, pune fiului moșierului Miron Iuga o întrebare fundamentală, pentru înțelegerea evenimentelor din carte: “-Mi-ai arătat atâtea moșii boierești, moșii peste moșii, mari și frumoase.Dar pământurile oamenilor unde sunt? Grigore Iuga tresări.Nu așteptase acum
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
și artistic”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Viața românească” ș.a. Scrisorile unui fripturist (1926), cartea de debut a lui V., este o culegere de articole politice, având în comun cu scrierile ulterioare doar interesul pentru Ardeal. Autorul condamnă atitudinea oamenilor politici ardeleni care nu și-au îndeplinit promisiunile, urmărind evoluția Partidului Național în relație cu celelalte partide (Greșelile conducerii Partidului Național, Întâia guvernare a generalului Averescu, Guvernul Take Ionescu, Guvernul liberal ș.a.). În 1949, când publică primul volum de povestiri, Movila neagră
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
la fel ca Eremia Vântoiu, din piesa Gardul (1956), acesta refuzând să se lase „corect” influențat de fiii săi, patrioți comuniști. Acțiunea din Umbra baroanei (1958) are loc între 1940 și 1957 și urmărește în aceeași manieră traiectoria unor intelectuali ardeleni. SCRIERI: Scrisorile unui fripturist, București, 1926; Movila neagră, București, 1949; Oameni sub patrafir, București, 1950; Alegerea conașului Raul, București, 1953; Întâmplări din pragul veacului, București, 1953; Sub pajura împărăției, București, 1954; Împărătița lui Machidon (în colaborare cu Ioana Postelnicu), București
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]