5,100 matches
-
mici și dacă, deși în prezent nu sunt periclitate sau vulnerabile, riscă să devină. Aceste specii sunt localizate în arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafețe largi; specii endemice, care trăiesc într-un anumit loc și au un areal restrâns, care necesită o atenție particulară, datorită naturii specifice a habitatului lor și/sau a impactului potențial al exploatării lor asupra habitatului lor și/sau a impactului potențial al exploatării lor asupra stării lor de conservare. speciile de interes comunitar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
asociem cu hărțuirea psihologică. În condițiile în care prevalează utilizarea conceptului de bullying, amintim două dintre accepțiunile relevante ale acestuia, aparținând unor teoreticieni recunoscuți pentru studiile realizate în mediul școlar. Astfel, în concepția lui Olweus<footnote Un cercetător pioner în arealul hărțuirii psihologice din mediul școlar footnote>, fenomenul este prezent în contextul în care „un elev este expus, în mod repetat și pe termen lung, la acțiuni negative din partea unuia sau mai multor altor elevi” (1991, p.47), ulterior, Rigby nuanțând
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
a individului . Cele mai frecvente motivații sunt: ♦ reîntoarcerea la natură, cunoașterea, curiozitatea, înțelegerea, creativitatea odihna; ♦ cura de aer și de fructe, consumul de alimente proaspete; ♦ sportul vânătoare, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumețiile; ♦ atracție și interes pentru activitățile practicate în aceste areale etc . Prin turismul rural, consumatorul caută conștient sau inconștient un alt mod de petrecere a vacanței, propice întoarcerii în obârșii, contactului cu natura si petrecerii timpului liber în aer curat . Sunt o serie de motive economice, sociale si culturale care
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
presupune implicarea comunității în procesul de planificare și dezvoltare,precum și la crearea și dezvoltarea formelor de turism care generează beneficii pentru localnici. Prin maximizarea avantajelor pentru rezidenți,aceștia vor fi tot mai mult interesați în susținerea unei dezvoltări turistice a arealului respectiv, urmărind totodată și conservarea resurselor turistice locale. Potențialul turistic oferit de județul Brăila Brăila, popas al Dunării în drumul său spre mare, se remarcă prin faima lui de oraș pitoresc. Important sub aspect comercial, în calea drumurilor comerțului între
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
manifestări periodice amintind că aici s-au născut sau au trăit o parte a vieții lor scriitorii N.D.Cocea, Panait Istrati, Ștefan Petică, Panait Cerna, A.Bacalbașa, Mihail Sebastian. Individualizarea potențialului turistic al județului Brăila se realizează grupându-l în areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul județului am identificat șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
o parte a vieții lor scriitorii N.D.Cocea, Panait Istrati, Ștefan Petică, Panait Cerna, A.Bacalbașa, Mihail Sebastian. Individualizarea potențialului turistic al județului Brăila se realizează grupându-l în areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul județului am identificat șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
Panait Istrati, Ștefan Petică, Panait Cerna, A.Bacalbașa, Mihail Sebastian. Individualizarea potențialului turistic al județului Brăila se realizează grupându-l în areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul județului am identificat șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul județului am identificat șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat - Batogu; 6) Arealul „Colțea-Dudești” - cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
Balta Brăilei” cuprinzând municipiul Brăila, Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat - Batogu; 6) Arealul „Colțea-Dudești” - cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru; 7) Arealul „Însurălei incluzând sursele de ape termale și pădurea Viișoara.” Programe
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat - Batogu; 6) Arealul „Colțea-Dudești” - cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru; 7) Arealul „Însurălei incluzând sursele de ape termale și pădurea Viișoara.” Programe și acțiuni de dezvoltare durabilă a turismului în județul Brăila
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat - Batogu; 6) Arealul „Colțea-Dudești” - cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru; 7) Arealul „Însurălei incluzând sursele de ape termale și pădurea Viișoara.” Programe și acțiuni de dezvoltare durabilă a turismului în județul Brăila Programul de dezvoltare a turismului în județul Brăila în perioada următoare
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat - Batogu; 6) Arealul „Colțea-Dudești” - cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru; 7) Arealul „Însurălei incluzând sursele de ape termale și pădurea Viișoara.” Programe și acțiuni de dezvoltare durabilă a turismului în județul Brăila Programul de dezvoltare a turismului în județul Brăila în perioada următoare a fost elaborat de Consiliul Județean Brăila și el
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
sau daunelor pe care le aduc. Variatele metode autecologice urmăresc răspândirea și locul de trai al păsărilor în funcție de factorii de mediului, condițiile de hrană, calitatea și cantitatea hranei procurate și consumate, condițiile de cuibărit, de adăpostire temporară sau permanentă, mărimea arealului individual, concurența intra și interspecifică, reproducerea, longevitatea și mortalitatea ca și importanța economică a fiecărei specii. a. Metodele pentru studiul hrănirii și hranei păsărilor furnizează informații asupra cantității și calității hranei consumate de către păsări, în vederea aprecierii rolului lor din punct
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
vulturii au dispărut iar acvilele au devenit extrem de rare. Deși nu se poate exclude presupunerea că regresul la care asistăm a fost și este cauzat în parte de scăderea naturală a vitalității acestor specii aflate în țara noastră la periferia arealelor lor de cuibărit, cu siguranță că și omul a avut o influență negativă asupra lor. Prin modificarea mediului natural, prin prezența sa tot mai pregnantă chiar și în cele mai îndepărtate locuri, prin vânătoare, etc., omul a restrâns treptat posibilitățile
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și regiunile turistice din spațiul geografic american și european. Deși în cea mai mare parte lucrarea de față este o prezentare descriptivă, sistematică a acestor centre și regiuni turistice, s-a încercat în același timp o detaliere geografică a unor areale de interes major, urmărindu-se și înțelegerea unor procese și fenomene din cadrul geosistemului, a relațiilor dintre elementele fizico-geografice și cele umane, abordate interdisciplinar, a necesității protejării și conservării patrimoniului turistic pe care umanitatea îl deține. Și pentru că abordarea tematicii lucrării
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
comunitățile implicate) 8. Protecția și sporirea atractivității destinației turistice (Încurajarea acelor activități turistice care urmăresc păstrarea habitatelor naturale, conservarea patrimoniului cultural, prevenirea degradării mediului, prin menținerea numărului de turiști între anumite limite.) 9. Utilizarea terenului (Prevenirea supradezvoltării și degradării unor areale, amplasarea coprespunzătoare a spațiilor turistice) 10. Conservarea resurselor (Încurajarea activităților economice care să minimalizeze poluarea apelor, deversarea de reziduuri, consumul de energie, consumul de apă, deversările de poluanți chimici în mediu, iluminatul excesiv pe timp de noapte. Popularizarea acestor măsuri
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
O trăsătură aparte față de centrele și regiunile turistice europene este dată de includerea în circuitul turistic a unui număr mare de parcuri și rezervații naturale, pe seama cărora s-au dezvoltat ulterior o serie de centre turistice de prim rang. Acestor areale protejate li se adaugă, evident, centre turistice litorale, montane și urbane. În Statele Unite ale Americii turismul s-a dezvoltat inițial prin conturarea unor centre turistice urbane, la sfârșitul secolului XIX (New York, Chicago, Washington DC, San Francisco) și începutul secolului XX
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
atracții naturale, de natură geomorfologică, geologică, biogeografică, fenomene postvulcanice spectaculoase, cascade, etc. a reprezentat o preocupare încă din secolul XIX pe continentul american, unde s-a și înființat primul parc național de pe Glob, Parcul Național Yellowstone. Față de alte continente unde arealele naturale protejate sunt puțin frecventate de turiști, în America de Nord turismul în parcurile și rezervațiile naturale a căpătat o mare amploare, devenind chiar emblematic pentru acest spațiu geografic. I.1.1. PARCURI ȘI REZERVAȚII NATURALE DIN PODIȘUL COLORADO Podișul Colorado este
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Literatura turistică prezintă Marele Canion ca pe o minune a naturii. Este cu siguranță cel mai impresionant canion de pe Terra, cu o lungime totală de Daniela Larion - Centre și regiuni turistice 12 cca. 440km (din care 90km sunt incluși în arealul Parcului Național). Canionul nu este singurul pe care fluviul Colorado l-a creat la traversarea Podișului Colorado, numărul canioanelor principale fiind de 19. Fluviul Colorado a reușit să sculpteze aceste canioane ajutat și de forța erozională impresionantă, ca urmare a
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
indiene Hualapai din zonă. În octombrie 2010 aici se va oraniza un impresionant maraton, numit Ultramaratonul Grand Canyon, pe o lungime de 126km și pe o durată de o zi. b. Parcul Național Pădurea Pietrificată Declarat Monument Național în 1906, arealul cu cea mai densă concentrare de trunchiuri pietrificate de pe Glob este inclus în lista Parcurilor Naționale ale SUA din anul 1962. Parcul cuprinde de fapt doua areale distincte conectate printr-un coridor îngust de o parte și de alta a
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de o zi. b. Parcul Național Pădurea Pietrificată Declarat Monument Național în 1906, arealul cu cea mai densă concentrare de trunchiuri pietrificate de pe Glob este inclus în lista Parcurilor Naționale ale SUA din anul 1962. Parcul cuprinde de fapt doua areale distincte conectate printr-un coridor îngust de o parte și de alta a râului Little Colorado (afluent al fluviului Colorado). Arealul principal se suprapune Pădurii Pietrificate (la sud), iar al doilea areal este reprezentat de Deșertul Pictat (la nord), ambele
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
pietrificate de pe Glob este inclus în lista Parcurilor Naționale ale SUA din anul 1962. Parcul cuprinde de fapt doua areale distincte conectate printr-un coridor îngust de o parte și de alta a râului Little Colorado (afluent al fluviului Colorado). Arealul principal se suprapune Pădurii Pietrificate (la sud), iar al doilea areal este reprezentat de Deșertul Pictat (la nord), ambele pe teritoriul statului Arizona, la distanță nu prea mare de Parcul Național Marele Canion. Parcul Național Pădurea Pietrificată ocupă o suprafață
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
din anul 1962. Parcul cuprinde de fapt doua areale distincte conectate printr-un coridor îngust de o parte și de alta a râului Little Colorado (afluent al fluviului Colorado). Arealul principal se suprapune Pădurii Pietrificate (la sud), iar al doilea areal este reprezentat de Deșertul Pictat (la nord), ambele pe teritoriul statului Arizona, la distanță nu prea mare de Parcul Național Marele Canion. Parcul Național Pădurea Pietrificată ocupă o suprafață de 885km2 și are ca elemente principale de atracție turistică multitudinea
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
lungi de fosile descoperite aici, toate aducând mărturii palpabile din paleozoic. Una dintre cele mai mari atracții ale parcului o constituie Podul de Agat - un arbore pietrificat cu o lungime de 35m. Pădurea Pietrificată din Arizona cuprinde de fapt patru areale de păduri pietrificate: Blue Mesa Forest, Jasper Forest, Crystal Forest, Rainbow Forest. În zonă se află și Black Forest - un areal de badlands-uri, de coline modelate de apă și vânt, unele cu vârfuri foarte pitorești: Pilot Rock (1900m), Newspaper
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]