4,701 matches
-
și ebraică קישלה , din cuvântul turc kıșla,care se citește kâșlá, „iernatic”, „adăpost de iarnă”) este denumirea casei de arest ridicate în Orașul Vechi al Ierusalimului în timpul dominației otomane. Clădirea este alipită înspre sud Turnului lui David, la limita Cartierului armean, și servește în prezent o stație a poliției districtului Ierusalim din Israel. Denumirea Kishla era aplicată caselor de arest în diverse localități de pe cuprinsul Imperiului Otoman. În Israel mai sunt cunoscute, între altele, Kishla din Jaffa și cea din Nazaret
Kishla din Ierusalim () [Corola-website/Science/333810_a_335139]
-
vest a clădirii se sprijină pe zidul cetății, construit în epoca otomană. Cea de nord e mărginită de șanțul de apărare al Turnului lui David; partea de est este orientată spre Orașul vechi, iar cea de sud spre periferia Cartierului armean al Ierusalimului. Intrarea în edificiu se face printr-o poartă stilizată. Kishla a fost ridicată în anii 1830 de către Muhammad Ali pașa, viceregele Egiptului, și fiul său Ibrahim pașa, pentru a servi ca reședință de vară. Amplasarea aleasă, în preajma Turnului
Kishla din Ierusalim () [Corola-website/Science/333810_a_335139]
-
suferă cel mai mult, dragostea lui transformându-se într-o patimă mistuitoare. Urmăriți îndeaproape de o iscoadă domnească, fugarii traversează Siretul și Prutul și se îndreaptă spre Nistru, dorind să treacă în Polonia. Ei poposesc într-o noapte la hanul armeanului Ariton din apropierea graniței, dar hangiul anunță iscoada. Deoarece apele râului erau umflate în urma ploilor, grupul lui Nicoară Potcoavă este nevoit să dea o luptă crâncenă cu oștenii lui Petru Șchiopul în bălțile de pe malul Nistrului, iar Ștefan al Mariei și
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
și să reconstituie multe dintre textele originale, deși unele au rămas intacte. Materialele au fost găsite în situl arheologic de la Kouyunjik (antica Ninive, capitala Asiriei) în nordul Mesopotamiei. Situl se află astăzi pe teritoriul statului modern Irak. Tradițiile persane și armene veche indică faptul că Alexandru cel Mare, văzând marea bibliotecă a lui Assurbanipal de la Ninive, a fost inspirat în crearea propriiei sale biblioteci. Alexandru a murit înainte de a reuși să-și creeze biblioteca, dar prietenul și succesorul său Ptolemeu a
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
Eliberare, a fost formată doar din combatanți străini. Bazele brigăzii au fost puse de către membri ai MLKP inspirați de Brigăzile internaționale care au luptat în timpul Războiul Civil Spaniol. Brigada este compusă din luptători turci, spanioli, greci, germani, albanezi, circazieni, arabi, armeni și lazi. Se cunoaște cu siguranță că cel puțin un canadian, Brandon Glossop, fost membru al Diviziei de Infanterie Ușoară Prințesa Patricia, a luptat alături de Leii Rojavei. Mai mulți australieni, inclusiv fostul sindicalist și politician Matthew Gardiner, au fost implicați
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
de la Sèvres nu includea niciun teritoriu din ceea ce aveau să devină ulterior Siria și Irak. Demografia regiunii a suferit o mare schimbare la începutul secolului al XX-lea. Unele triburi kurde au cooperat cu autoritățile otomane în masacrele comise împotriva armenilor și creștinilor asirieni din Mesopotamia Superioară și au fost răsplătite cu teritorii anterior ocupate de aceștia. Kurzii au fost principalii responsabili pentru atrocitățile comise împotriva asirienilor, iar expansiunea lor s-a produs în dauna acestora. Triburile kurde au atacat și
Rojava () [Corola-website/Science/334672_a_336001]
-
Mesopotamia Superioară și au fost răsplătite cu teritorii anterior ocupate de aceștia. Kurzii au fost principalii responsabili pentru atrocitățile comise împotriva asirienilor, iar expansiunea lor s-a produs în dauna acestora. Triburile kurde au atacat și golit satele asiriene și armene din Districtul Albaq, situat la nord de Munții Hakkari, ucigând un mare număr de săteni. Mulți asirieni au fugit în Siria ca urmare a genocidului comis de turcii otomani și de kurzi împotriva armenilor și s-au stabilit în special
Rojava () [Corola-website/Science/334672_a_336001]
-
atacat și golit satele asiriene și armene din Districtul Albaq, situat la nord de Munții Hakkari, ucigând un mare număr de săteni. Mulți asirieni au fugit în Siria ca urmare a genocidului comis de turcii otomani și de kurzi împotriva armenilor și s-au stabilit în special în zona Jazira. Populația asiriană din Nusaybin a trecut granița în Siria și s-a stabilit în Qamishli. Nusaybin a devenit un oraș kurd, iar Qamishli un oraș predominant asirian. Lucrurile s-au schimbat
Rojava () [Corola-website/Science/334672_a_336001]
-
(n. 1 aprilie 1957, București) este un jurnalist armean din România. Mihai Stepan Cazazian este membru în comitetul director al Uniunii Armenilor din România, redactor-șef al revistei „Nor Ghiank” (Viața Nouă) și, redactor-șef al revistei Ararat, după ce din 1990 a făcut parte din colectivul redacțional al acesteia
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
(n. 1 aprilie 1957, București) este un jurnalist armean din România. Mihai Stepan Cazazian este membru în comitetul director al Uniunii Armenilor din România, redactor-șef al revistei „Nor Ghiank” (Viața Nouă) și, redactor-șef al revistei Ararat, după ce din 1990 a făcut parte din colectivul redacțional al acesteia. Împreună cu regizorul Cadri Abibula din TVR, Mihai Stepan Cazazian a realizat în anul
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
Ararat, după ce din 1990 a făcut parte din colectivul redacțional al acesteia. Împreună cu regizorul Cadri Abibula din TVR, Mihai Stepan Cazazian a realizat în anul 2007, ca producător, filmul documentar „Strunga” (52 minute) care urmărește odiseea a 200 de orfani armeni, copii cu vârste între 8 și 15 ani, supraviețuitori ai ororilor genocidului armean, ce au ajuns în portul Constanța în anul 1923. Documentarul a fost prezentat la Festivalul de Film "Golden Apricot" de la Erevan (ediția 2007) și nominalizat la categoria
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
regizorul Cadri Abibula din TVR, Mihai Stepan Cazazian a realizat în anul 2007, ca producător, filmul documentar „Strunga” (52 minute) care urmărește odiseea a 200 de orfani armeni, copii cu vârste între 8 și 15 ani, supraviețuitori ai ororilor genocidului armean, ce au ajuns în portul Constanța în anul 1923. Documentarul a fost prezentat la Festivalul de Film "Golden Apricot" de la Erevan (ediția 2007) și nominalizat la categoria "Best Documentary Film", la Festivalul AFFMA (Hollywood 2007). În colaborare cu redacția Minorități
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
Documentarul a fost prezentat la Festivalul de Film "Golden Apricot" de la Erevan (ediția 2007) și nominalizat la categoria "Best Documentary Film", la Festivalul AFFMA (Hollywood 2007). În colaborare cu redacția Minorități, din Televiziunea Română, a realizat o serie de documentare despre armeni dintre care menționăm: "Manuc Bey Mirzaian", "Strada Armenească", "24 Aprilie zi de comemorare a Genocidului armean". A realizat interviuri pentru aceeași redacție cu personalități ale comunității armene. A coordonat ediția noua a Anuarelor de cultură armeană "ANI" : vol. I - București
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
la categoria "Best Documentary Film", la Festivalul AFFMA (Hollywood 2007). În colaborare cu redacția Minorități, din Televiziunea Română, a realizat o serie de documentare despre armeni dintre care menționăm: "Manuc Bey Mirzaian", "Strada Armenească", "24 Aprilie zi de comemorare a Genocidului armean". A realizat interviuri pentru aceeași redacție cu personalități ale comunității armene. A coordonat ediția noua a Anuarelor de cultură armeană "ANI" : vol. I - București (1994) ; vol. II - București (1995-1996) - împreună cu Bedros Horasangian ; vol. III - București (1997-1998 ) - împreună cu Anaïs Nersesian. A
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
colaborare cu redacția Minorități, din Televiziunea Română, a realizat o serie de documentare despre armeni dintre care menționăm: "Manuc Bey Mirzaian", "Strada Armenească", "24 Aprilie zi de comemorare a Genocidului armean". A realizat interviuri pentru aceeași redacție cu personalități ale comunității armene. A coordonat ediția noua a Anuarelor de cultură armeană "ANI" : vol. I - București (1994) ; vol. II - București (1995-1996) - împreună cu Bedros Horasangian ; vol. III - București (1997-1998 ) - împreună cu Anaïs Nersesian. A participat la Simpozioane pe teme interetnice la București, Cluj, Constanța, Brașov
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
serie de documentare despre armeni dintre care menționăm: "Manuc Bey Mirzaian", "Strada Armenească", "24 Aprilie zi de comemorare a Genocidului armean". A realizat interviuri pentru aceeași redacție cu personalități ale comunității armene. A coordonat ediția noua a Anuarelor de cultură armeană "ANI" : vol. I - București (1994) ; vol. II - București (1995-1996) - împreună cu Bedros Horasangian ; vol. III - București (1997-1998 ) - împreună cu Anaïs Nersesian. A participat la Simpozioane pe teme interetnice la București, Cluj, Constanța, Brașov, Sibiu, Timișoare unde a prezentat punctul de vedere ale
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
vol. I - București (1994) ; vol. II - București (1995-1996) - împreună cu Bedros Horasangian ; vol. III - București (1997-1998 ) - împreună cu Anaïs Nersesian. A participat la Simpozioane pe teme interetnice la București, Cluj, Constanța, Brașov, Sibiu, Timișoare unde a prezentat punctul de vedere ale comunității armene în probleme legate de minoritățile din România. Coordonează activitatea Centrului Cultural Armean din București începând cu anul 2012.
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
III - București (1997-1998 ) - împreună cu Anaïs Nersesian. A participat la Simpozioane pe teme interetnice la București, Cluj, Constanța, Brașov, Sibiu, Timișoare unde a prezentat punctul de vedere ale comunității armene în probleme legate de minoritățile din România. Coordonează activitatea Centrului Cultural Armean din București începând cu anul 2012.
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
decorațiunile interioare, constituie unul dintre cele mai caracteristice modele de arhitectură civilă românească din această perioadă. O clădire similară este cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneți, construită în jurul anului 1800. Pe o porțiune din Curtea Veche din București, un comerciant armean a construit Hanul lui Manuc, finalizat în 1808, astăzi un important obiectiv turistic și monument istoric. Considerată cea mai veche biserică de lemn din Europa, Biserica de lemn din Putna a fost ridicată în 1346 (sau în 1353) la Volovăț
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Stockholm, 1877), franceză („Scènes de la vie hongroise”, Gauthier, Paris, 1877), italiană („L’uomo d’oro”, E. Mohovich, Fiume, 1882), rusă („Zolotoj Cselovek Perevod c nyemeckovo”, Sankt Petersburg, 1882), engleză („Modern Midas”, R. Worthington, New York, 1884-1886), ruteană („Zolotyj czolowik”, Lvov, 1884), armeană (1884), estoniană („Kulda väärt mees”, Tallin, 1886), sârbă („Zlatan Csovek”, Belgrad, 1890), letonă („Selta zilweks”, 1896), română („Pisica albă”, București, 1904), spaniolă („Un hombre de oro”, Buenos Aires, 1908), turcă („Altin adam”, Millî Eğitim Basimevi, Ankara, 1947), bulgară („Zlatnyijat Csovek”, Narodna
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
25 martie 1876, Bâznoasa (azi Lunca) jud. Botoșani - d. 20 octombrie 1969, București) a fost un renumit zoolog român. A întemeiat Stațiunea Zoologică de la Sinaia (1922). Membru fondator al Academiei de Științe din România (1938). A fost un pasionat naturalist. Armean din Moldova după mamă (Erbiceanu). Căsătorit în 1903 cu Maria Buiucliu (Maria Șt. Buicli), descendenta unei familii armenești de junimiști, au avut împreună o fiică, Maria-Zanfira, căsătorită cu avocatul Constantin (Titu) Deleanu (decedat la 4 februarie 1966). A fost bun
Andrei Popovici-Bâznoșanu () [Corola-website/Science/332059_a_333388]
-
Coborând din mașină, am recunoscut-o pe Doina Cornea. Plângea, întrucât nu era lăsată să intre în aeroport, unde noi am pătruns cu ușurință. Clădirea era aproape pustie. L-am recunoscut, așezat pe un scaun, pe tânărul paroh al Bisericii armene din Suceava, mărginindu-mă să-l salut din mers pentru a ține pasul cu Cristian Mititelu. Oprindu-mă brusc odată cu el, am rămas uimit văzând,la doi metri, un bărbat foarte înalt, impozant, îmbrăcat într-un costum gri croit impecabil
BOR l-a recunoscut pe Rege ca suveran de drept. Mihai, moștenitorul împăraților bizantini by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103168_a_104460]
-
sigilarea ferestrelor, resigilarea ușilor celor două camere precum și a ușii de acces la acestea", indicându-se și numărul sigiliului folosit. 01.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Scântei Laura-Iulia Mânzală Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 06.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Armean Doina Scântei Laura-Iulia Mânzală Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 14.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Armean Doina Istrati Andreea Mânzală Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 20.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Armean Doina Istrati Andreea Scântei Lura-Iulia Mânzală Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 28
Arhiva SIPA. Tudorel Toader, LISTA persoanelor care au vizitat arhiva-OFICIAL by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102439_a_103731]
-
-se și numărul sigiliului folosit. 01.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Scântei Laura-Iulia Mânzală Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 06.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Armean Doina Scântei Laura-Iulia Mânzală Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 14.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Armean Doina Istrati Andreea Mânzală Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 20.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Armean Doina Istrati Andreea Scântei Lura-Iulia Mânzală Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 28.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Scântei Lura-Iulia Mânzală Dănuț-Marian Istrati Andreea Tiliban Nicolae 05
Arhiva SIPA. Tudorel Toader, LISTA persoanelor care au vizitat arhiva-OFICIAL by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102439_a_103731]
-
Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 06.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Armean Doina Scântei Laura-Iulia Mânzală Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 14.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Armean Doina Istrati Andreea Mânzală Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 20.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Armean Doina Istrati Andreea Scântei Lura-Iulia Mânzală Dănuț-Marian Tiliban Nicolae 28.06.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Scântei Lura-Iulia Mânzală Dănuț-Marian Istrati Andreea Tiliban Nicolae 05.07.2007 Iosif Marius Bura Vasilica Scântei Laura-Iuliana Mânzală Dănuț-Marian Istrati Andreea Tiliban Nicolae 13
Arhiva SIPA. Tudorel Toader, LISTA persoanelor care au vizitat arhiva-OFICIAL by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102439_a_103731]