4,796 matches
-
altele pregătesc discursuri. Și parcurg distanța mișcând harnic piciorușele. Ceea ce trebuie să fie anevoios și obositor. Din nenorocire, pentru uzul lor nu s-a înființat încă tramcare, să poată duce, comod și ieftin, toată familia deodată. Am cunoscut un bătrân armean, numit Garabet, de-abia tîrîndu-și picioarele după dânsul. Putea fi dat ca exemplu al veșnicei deșertăciuni omenești, căci tinerețea lui fusese amestecată în multe aventuri galante în care totdeauna jucase rol de prim amorez, chiar dacă succesul nu fusese întotdeauna deplin
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
un pre[sti ]digitator care vrea să ne facă să credem că lucrurile ce le scoate la iveală s-au ivit din nimic. Ei! Ex nihilo nil fit. Din nimic, nimic iese. ["DE CE ROMÎNII SUNT VIGUROȘI? 2275B De ce sunt bogați armenii din Gherla, încît nu mai plătește nimeni dări și comuna se întreține din fondul comunității armenești? 82 {EminescuOpXV 83} Pentru că armenii se sting. Masa de averi capitalizate din trecut se repărțește tot asupra a mai puțini și mai puțini, partea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din nimic. Ei! Ex nihilo nil fit. Din nimic, nimic iese. ["DE CE ROMÎNII SUNT VIGUROȘI? 2275B De ce sunt bogați armenii din Gherla, încît nu mai plătește nimeni dări și comuna se întreține din fondul comunității armenești? 82 {EminescuOpXV 83} Pentru că armenii se sting. Masa de averi capitalizate din trecut se repărțește tot asupra a mai puțini și mai puțini, partea fiecăruia e din ce în ce mai mare și deci se reproduce cu mai mare lesniciune. Când se vor stinge de tot, populația română suplantată
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Richter, Alberto Sartoris, Albert Gleizes, Georges Linze ș.a.), comentarii sporadice despre „teatrul nou” de Sandu Eliad, proze ludice de Jacques G. Costin (unele - precum „Imn benzinei“ - neincluse în volumul aflat în pregătire). Barbu Brezianu prezintă o importantă expoziție de artă armeană, iar congenerul său Lucian Boz publică un amplu eseu despre Ulysses al lui James Joyce. Orficul, „barbianul”, puristul Dan Botta este prezent în ultimul număr al Contimporanului cu un eseu platonizant despre pictura lui Vermeer - „Vermeer din Delft și aridele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
închipuit că sunt oameni civilizați și că nu sunt în stare de asemenea fapte... Dar dumneavoastră ce credeți?... întrebă medicul Gutman, săgetându-l cu o privire ușor ostilă pe Ticu prin lentilele rotunde și groase ale ochelarilor săi. Și genocidul armean a ajuns la cunoștința opiniei publice europene mai târziu, și totuși a existat!... Văzând că remarcile sale nu fuseseră bine primite, Ticu hotărî să nu mai spună nimic. Adevărul este că Hitler și cu Stalin au cam fost frați gemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
aduse de la Florența, mirosul de varză murată și cartofi stricați mai stăruia Încă În Încăpere, după părerea celor mai exigenți clienți. Urmele lui Brândușă sunt de neșters, se plângea Ajan ori de câte ori Cain strâmba din nas fără motiv aparent. În mintea armeanului, singura pricină de nemulțumire a cuiva care Îi călca pragul putea fi legată doar de amintirea comerțului insalubru cu legume și zarzavaturi al lui Brândușă, gestionarul de odinioară al acestui spațiu și actualul proprietar al „Gostatului” de lângă podul Monetăriei, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se feri să-și dezvelească dantura sănătoasă de cal Încă tânăr, cu care, la nevoie, putea scoate, după un obicei al locului, capacul unei sticle de bere, dar nu ezită să mormăie o Înjurătură antisemită, chit că Ajan era doar armean, cu gândul la ziua când va putea investi și el ceva bani În câteva măsele de aur. Chiar dacă după moarte ar avea ceva neplăceri din pricina asta, În caz că hoții nu s-ar fi mulțumit cu cimitirul evreiesc, cu osebire profanat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și îngenunchease pe el, chit că nu prea știa ce avea de făcut. Nu ar fi crezut niciodată că dervișul rotitor e un vânzător de kebab. Încă se vorbea despre taică-său, el însuși sufit, care avusese o prăvălie printre armeni, lângă biserica Preabunei Marii, unde era foarte prețuit. Murise zâmbind, pe când punea gălbenușul peste o porție de berenj, la o masă cu oaspeți. Bucătarul și femeia în casă duseseră farfuriile amestecate cu lacrimi, însă nimeni nu știuse nimic până la sfârșit
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
minte scăpărătoare. Omar chiar crezuse la început că e un poet singuratic, mai ales că îl chema Shams. Era nume de învățat și de alchimist, de profet. Nu-i spusese decât târziu că e mevlevit, fiul dervișului Yassin, despre care armenii ziceau că n-ar fi îngropat, ci că rămăsese o boare de trandafiri, ce adia seara, înainte de lună plină. Dar nici derviștii nu mai erau cum credea, așa că Omar nu dădu prea mult suflet știrii. El, care n-avea prieteni
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de caraghioslâcul acelui popas, fiindcă ceea ce îl întrebau cel mai des cunoscuții din țara lui de adopție era dacă mestecă zgârci de evreu de câte ori are carne la masă. Părea greu și ireal pentru ei să le spună că trăise printre armeni și evrei de la care bunică-sa cumpăra vin și mătase, iar mai târziu, când stătuse o vară la Isfahan, se plimbase adesea prin Jolfa, în jurul bisericii jumătate creștine - jumătate șiite, iar în vechile așezări evreiești se ducea să se roage
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
umblau nomazi. În pofida acestui exod, poporul învingător rămâne, în capitala sa, o minoritate printre altele, nicidecum cea mai bogată, cu excepția familiei domnitoare. În cele mai frumoase case, în prăvăliile cele mai bine aprovizionate din bazar, sunt văzuți mai cu seamă armeni, greci, italieni și evrei, aceștia din urmă veniți uneori din Andaluzia după căderea Granadei. Nu sunt mai puțin de patruzeci de mii și cu toții recunosc și aduc laude echității sultanului. În suk-uri, turbanele turcilor și tichiile creștinilor și ale evreilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
săptămână mai târziu, pregătise pentru mine un program în toată regula: aveam să-mi împart de acum timpul între studiu și predare. Un episcop urma să mă învețe latina, un altul catehismul, un al treilea Evanghelia și ebraica; un preot armean avea să-mi predea în fiecare dimineață un curs de limbă turcă. La rândul meu, trebuia să-i învăț limba arabă pe șapte elevi. Pentru munca aceasta, aveam să primesc un salariu de un ducat pe lună. Fără ca eu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
stejarii ăia de la Gomândău, dacă-i mai ții minte, sus pe deal, o lumină și o căldură de credeam că acuși-acuși am să mor. Și bătea inima în mine de spaimă, cum bătea inimile la ciorile alea de pă șpalierii armeanului de ducea via sus pă dealu’ Miresei. M-am rugat iar, am mai citit și Ectenia duplicată, am tras și o vozglașenie și, de-acum, hotărârea era luată. Mi se arătase calea, profesore, nu știu dacă înțelegi. Nu știam ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
caldă, o bărbie ușor Istorisiri nesănătoase fericirii 57 despicată, din care se ivea timid o delicată gropiță discretă. Și, ca nimic să nu-i lipsească acestui chip încântător, delicatul ei nas nu era nici drept, nici încovoiat, nici grec, nici armean; nasul ei era nedefinit, adică spiritual și fin, cu linia conturului neregulată - nasul acela care-i necăjește pe sculptori și-i farmecă pe pictori. Avea acea frumusețe răpitoare, turnată toată după tiparele desăvârșirii, pe care poți doar s-o contempli
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
iar pe de alta de gândirea rece, specifică spiritului germanic. În rest ea era, cum însăși declarase nu o dată, româncă, nu pentru că dinspre mamă unul din bunici era român, vezi chipurile, în timp ce altul era polonez, iar dinspre tată, unul era armean și altul era ungur roade multicolore, cum era și firesc, ale Imperiului Austriac-ci pentru că cea mai frumoasă vârstă a vieții sale o petrecuse aici, între pădurile Transilvaniei. Și pentru că doamna General și nenea Epa (de la Epaminonda cum fusese botezat de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
zile mari, frumos legate în piele catifelată și aranjate atent fie în biblioteca oficială, fie în alte intrânduri oferite de construcția mobilei, sau în firide croite în zid încă de la început, de când fusese concepută casa, o cumpăraseră de la un avocat armean. De fapt, de la soția acestuia, încă de prin anii ’38. Îi plăcuse lui Karin, în primul rând poziția casei, așezată la intersecția a două străzi. Inițial ea ar fi vrut o casă protejată de vuietul străzii, de un interval considerabil
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nebună, fantastică și totuși plină de suflet a familiei pe care am cunoscut-o pe străduța mizeră din Brooklyn i-aș putea povesti gazdei mele. Și i-aș putea spune o mie de alte lucruri despre oamenii din jurul meu - despre armenii, spaniolii, irlandezii de pe străduță, care vin acasă În zilele de lucru și deschid aparatele de radio pînă ce totul vuiește de mii de sunete distonante, care vin acasă sîmbătă ca să se Îmbete și să-și bată nevestele - a căror existență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu ochii măriți. Voi, cei din Maesia, care ați pornit revolta... Nu puteți să vă temeți acum de dușman! Și voi, cei din Syria, care împreună cu Marcus Antonius i-ați respins pe parți, iar împreună cu Corbulo i-ați învins pe armeni, iar apoi pe sarmați! Continuă cu glas mânios: — Iar voi, pretorienii care ați luptat pentru Vitellius și ați fost alungați din armata lui... Noi v-am primit în rândurile noastre. Luați însemnele și armele! Numai o victorie va putea șterge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
vere. Acum, însă, am să-ți amintesc de un personaj contemporan cu Duca-vodă. Cum văd eu, ai multe secrete în trăistuță. Am, și fiindcă dau pe dinafară, am să ți le spun și ție. La 1 mai 1662 (7170) Simion armeanul băibărăcar împreună cu soția și fiii săi scriu că au “vîndut... trei fălci de vie în Dealul Urșulei... Iar cele trei fălci de vie le-am vîndut dumisale lui Iane Hagi de la Dealul Mare”. Acest “Iane Hagi” nu-i altul decât
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
purtat acest han de-a lungul timpului? La o vreme s-a chemat “Hanul Armenesc”. Asta o aflăm din niște documente ale Bisericii Armenești din Iași, care spun că prin anii 1675-1680 în fața parohului acestei biserici au ajuns doi negustori armeni care se judecau pentru acest han. Dacă la acea vreme exista o judecată între doi negustori pentru acest han, apoi vechimea lui cred că scoboară cu mult în adâncul istoriei. -Acum dă-mi voie să spun, vere, că, până la secularizarea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
creația lor. Unii dintre ei mi-au fost profesori la facultate, alții prieteni apropiați sau numai de dialog. Așa s-a întâmplat și cu sculptorița Lucreția Filioreanu Dumitrașcu. Ne întâlneam deseori în zona halei, mergea zilnic la atelierul său din Armeana. Mai târziu am aflat că eram vecine, locuind pe aceeași stradă. Într-o zi m-a invitat la atelierul situat la demisolul clădirii, să-i văd sculpturile, propunându-mi să facem o selecție în vederea unei achiziții pentru muzeu. Avea multe
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
1979 Iași, Sala Victoria Anuală 79 - pictură, sculptură, grafică, tapiserie Expune o lucrare în bronz, Sărbătoare Iași, Cupola Expoziție de artă plastică 1980 Își încheie activitatea de profesor la Scoala populară de artă din Iași. Lucrează la atelierul din strada Armeana. Iași, Sala Victoria Anuală 1980 - Expoziție de artă plastică. Expune portretul Monica - ghips. 1981 Iași, Sala Victoria Expoziție de pictură, sculptură, grafică, arte decorative Iași, Muzeul de Artă Imaginea omului în creația artiștilor ieșeni S-au expus patru lucrări din
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
PM Page 117 115 Compoziție Maternitate LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 118 116 Izvorul LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 119 117 În atelierul din Armeana colegii de atelier R 1L. Filioreanu, D. Gavrilean, R. Doboș, C. Radinschi R2 N.Stănișor, M. Cămăruț, D. Căileanu, C. Ionescu, I. Neagoe, Vl. Florea LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 120 118
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
creația lor. Unii dintre ei mi-au fost profesori la facultate, alții prieteni apropiați sau numai de dialog. Așa s-a întâmplat și cu sculptorița Lucreția Filioreanu Dumitrașcu. Ne întâlneam deseori în zona halei, mergea zilnic la atelierul său din Armeana. Mai târziu am aflat că eram vecine, locuind pe aceeași stradă. Într-o zi m-a invitat la atelierul situat la demisolul clădirii, să-i văd sculpturile, propunându-mi să facem o selecție în vederea unei achiziții pentru muzeu. Avea multe
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
1979 Iași, Sala Victoria Anuală 79 - pictură, sculptură, grafică, tapiserie Expune o lucrare în bronz, Sărbătoare Iași, Cupola Expoziție de artă plastică 1980 Își încheie activitatea de profesor la Scoala populară de artă din Iași. Lucrează la atelierul din strada Armeana. Iași, Sala Victoria Anuală 1980 - Expoziție de artă plastică. Expune portretul Monica - ghips. 1981 Iași, Sala Victoria Expoziție de pictură, sculptură, grafică, arte decorative Iași, Muzeul de Artă Imaginea omului în creația artiștilor ieșeni S-au expus patru lucrări din
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]