5,261 matches
-
să existe, iar cel care a delapidat planurile clepsidrei într-un moment de supremă inconștiență ar fi făcut bine să nici nu se fi născut. Cine să fi fost acela?... Ce făptură fremătând ca și mine de durerea existenței, bolborosind blesteme împotriva celor de deasupra lui, asemenea cărora nu putea să fie? Ce spirit străbătut de neliniști și de ură împotriva celor ce l-au creat?... Degeaba, degeaba îmi mai pun astfel de întrebări atât de târziu, poate dacă mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
să fac, chiar eu am să salvez omenirea de la dezastrul ce va urma, chiar eu! Acum, haide, mai repede, deschide-te odată, fereastră blestemată, și lasă-mă să-i strig ceva acestui înger legendar, orice, poate-așa putea-voi opri blestemul care s-a coborât asupra oamenilor... Iar fereastra mă și ascultă, deschizându-se supusă, lăsând strania clar-obscuritate și frigul stelar de-afară să mă izbească în plin, năucindu-mi simțurile, aproape sufocându-mă. Dar nu, e prea târziu, Doamne, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
văd. - Lucifer, nebunule, oprește-te!! m-am auzit strigând deodată, la rândul meu nebun, răscolind întreaga tăcere a nopții de la fereastra camerei unde viața mă făcuse ostatic. Gestul tău nesăbuit va avea consecințe îngrozitoare!! Fapta ta incalculabilă va arunca un blestem groaznic asupra umanității, de care nu vom putea scăpa niciodată!! Nu te gândești?!? Din cauza ta, oamenii vor fi nevoiți să caute refugiu întru mașină!! Faptul că ai furat lumina din mâinile aceluia ne va arunca întru virtualitate!! Iar din pricina ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
familiei). Miercuri: pentru năpastă (învinuiri nedrepte la serviciu sau acasă, când ești purtat prin judecăți și dreptatea trebuie să caștige, să se descopere adevărul că ești nevinovat, pentru limpezirea situației, pentru scoaterea la iveală a adevărului). Vineri: pentru farmece, boli, blesteme și dușmani, și în general pentru iertarea pacatelor celor vii și celor raposați din neamurile noastre; vinerea facem rugăciuni pentru ușurarea lor, dar nu numai pentru neamuri, ci și pentru străini, cunoștințe sau foști prieteni care au decedat și pe
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
se aprind și lumânări care se ard în patru timpi, astfel: în zilele de luni și miercuri se aprind câte 7 lumânări; vinerea se aprind 9 lumânări care se asează în semnul sfintei cruci: 3 pentru iertarea păcatelor, 3 pentru blesteme, 3 pentru farmece și dușmani văzuți și nevăzuți, știuți și neștiuți. Se mai fac și 40 de mătănii, în patru timpi, după rugăciuni. Când se ține post negru, așa cum s-a arătat mai sus, hrana pe care ar fi trebuit
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
pe care Angelica, recunoscătoare pentru găzduire, i-o dăruise. Iar aceasta era tocmai un dar al lui Roland. Picătura care a umplut paharul a fost ea, brățara, pentru paladin. Cuprins de furie și de deznădejde, s-a pornit să arunce blesteme împotriva nerecunoscătoarei și crudei prințese care-l nesocotise pe el, cel mai viteaz dintre paladinii Franței, pe el care o scăpase din cele mai mari primejdii, pe el care de dragul ei susținuse atâtea lupte, să-l prefere în locul lui pe
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
halbă de bere pe prietenul ei, la care stătea cu chirie, a fost condamnată la optsprezece luni de închisoare (cu suspendare). Cum așa? Pentru că în pledoaria ei a vorbit despre Stresul Pre-Menstrual. Și eu care credeam că SPM e un blestem suficient de mare pentru bărbați și fără alintăturile astea. O altă bunicuță a fost făcută poștă în propria ei casă de băieți negri și capete-rase. Ce mai e și cu nebunia asta pentru bunici? Asta are optzeci și doi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
toate celelalte lucruri. Când am descoperit că viața mea avea formă și contur, am fost primul care s-a tăvălit de râs. Dragă înțeleptule, mi-am zis eu. Liniile și contururile vieții par nostime, până când să aibă înfățișarea capcanelor și blestemelor, a invalidării, a handicapului inuman. Poate că suntem cu toții niște infirmi - sau provocați cum se spune pe aici. Eu sunt. Eu am fost provocat și provocarea a câștigat. Fără luptă. Sunt un infirm. Fiecare bucată din mine o infirmă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
șmecherași care se sparg în figuri pe patinele lor, cu poponarii care sar cu toții și se-ntind după discurile lor de plastic (farfuriile zburătoare par să atârne pe vecie în pâcla dogoritoare), jocuri de table și șah, droguri, vrăji și blesteme, două mașini ale poliției cu toate ușile deschise, armele pregătite ale caraliilor gata să intervină la primul gest imprudent. Și nici un strop de rușine, nicăieri. Câteva se zbătea să se elibereze și să se amestece de furie, în zbârlirea părului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cinema, cum mai dârdâie scândurile din fundul grădinilor din cauza tinerelor talente lipsite de orice brumă de talent, a toboșarilor, a suflătorilor de doi bani, a tranzistoarelor date unul mai tare decât celălalt, ai observat modul în care vezi și auzi blestemele și limbajul mâinilor legate de marile drame sexuale prin stații, pe sub turmentatele cârciumi, veteranii se zvârcolesc pe notele reactualizatului rock de tonomat. Vorbim mai tare ca să ne facem auziți. Curând vom fi cu toții niște urlători. Televiziunea ne influențează. Filmul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o activitate febrilă îi cuprinse mintea. Dacă cumva căpitanul mai are pe navă stocuri de făuritor de vise? Cum aflu lucrul ăsta? Și dacă există stocuri, cum să pun mâna pe ele și în același timp să distrug și nava? Blestemele la adresa întregii Confederații și pentru toți superiorii lui care-i puseră în subordine doar nave de luptă și nici măcar cel mai hodorogit transportor spațial se învolburau în el, sălbatice dar mute, răscolindu-l. Apoi, tot așa cum apăruse, furtuna se liniști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
de mașini, de arme rare, aici și peste hotare de unde ne vin ecouri; unii au schimbat soții, pe codane în jupoane, cu-agresive silicoane pline de vrăjitorii; alții sunt doar concubini, la haremuri dispersate, au chiar și desagii plini de blesteme și păcate; au pentru furat un cult, de hiene, lupi în stână; ce urăsc ei cel mai mult e justiția română; au limba ca lamele, taie brici, că-s delincvenți, și-ar vinde și mamele dacă ar găsi clienți; unii
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
acelora care și-au dus crucea cu smerenie, cultivând speranța că va mai putea fructifica propriile resurse spirituale, continuând să îmbogățească zestrea culturală românească pe făgașul ei authentic. El nu-și plânge suferințele, nu se lamentează, nicicum nu gândește la blesteme sau bătăi cu pumnul în piept că a suferit în închisorile comuniste. Doar câteva repere, fără să le încarce, și fără să staționeze pe desfășurări aprofundate privind holocaustul roșu. El scrie cu detașarea creștinului care face din suplicii test inițiatic
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
iar, ca nelumea, pe contra sens, pe dru murile întortocheate ale Irlandei. Obiectul care mă inspiră Când eram un puști și citeam broșurile din colec țiile Clubul temerarilor și Povestiri științifico-fantastice, înghițeam, mă rog, pe nerăsuflate aiureala princi pală - despre blestemul faraonilor, gorile uriașe, marțieni cu patru degete la mâini - și-apoi parcur geam, cam nedumerit, și un fel de Addenda de la sfârșit, pagini cu glume și ciudățenii din viața unor savanți, artiști sau scriitori. De obicei, savanții pre zentați acolo
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
dat-o înapoi. Cariera mea de scriitor părea compro misă definitiv. Ironia sorții face ca azi să întregesc, dacă nu prin talent, măcar prin ciudățenii, șirul lung al autorilor maniaci din almanahuri și broșurele. M-a ajuns și pe mine blestemul faraonilor. Un mic obiect, care sigur nu figura în etalarea mea inițială (pentru că am intrat în posesia lui cinci ani mai târziu, în primăvara lui 1973), mi-a devenit și mie la fel de indispensabil ca maimuțele lui Balzac și creioanele lui
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
dreptul nepus în discuțiune - dreptul e echilibrul. Echilibrul e lumea. Căci ce e dreptul? Oare sacrificiul chiar nu se numește o datorie? Dar datoria ce e decât dreptul unui subiect care implică datoria obiectului ce datorează? Și când proverbul zice: blestemul ce vi-l faceți va cădea [asupra] nepoților pîn-într-al șaptelea neam - asta nu-i decât echilibrul care pentru restituirea lui cere ca pre cât s-a ruinat pre atâta să se și rezidească. Cum veți stârpi un deficit material? Trăind
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Viena). Vom îngriji ca în revistele acestor prieteni să apară traduceri în limba română și reproduceri după artiștii noștri. Vom rezolva pătrunderea literaturii noastre în străinătate. Vom deschide în țară cale unui curent salubru și înviorător”. În schimb, în articolul „Blestemul locului“ (publicat pentru prima oară în Luptătorul, nr. 505, 25 februarie 1922, și republicat fără modificări în Contimporanul, nr. 14, 15 octombrie 1922, cu o greșeală de tipar în titlu: „Blestemul leului“), complexul de inferioritate față de Occident (și... cel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unui curent salubru și înviorător”. În schimb, în articolul „Blestemul locului“ (publicat pentru prima oară în Luptătorul, nr. 505, 25 februarie 1922, și republicat fără modificări în Contimporanul, nr. 14, 15 octombrie 1922, cu o greșeală de tipar în titlu: „Blestemul leului“), complexul de inferioritate față de Occident (și... cel de superioritate față de „Balcani”!) se află din nou în prim-plan: „După un șir scurt de popi și de hagii, cunoscători ai slovei chirilice și ai inscripțiilor de pe piastru și irmilici, Balcanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
popi și de hagii, cunoscători ai slovei chirilice și ai inscripțiilor de pe piastru și irmilici, Balcanul întreg, Balcanul contimporan, în frunte cu noi, românii, se avîntă prin idee spre cunoașterea primelor taine și, prin analiză, la cunoașterea sufletului”. Deducem că „blestemul locului” cade asupra însuși a mimetismului modern - revoluționar, vanitos, violent, barbar, năvalnic, imitativ și lipsit de gust: „Și atunci, vanitatea imensă a începătorului, revoluționar și năvalnic ca orice începător, ne copleșește. Sperăm în violența primară a sufletului elementar și nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
începător, ne copleșește. Sperăm în violența primară a sufletului elementar și nou ce ne împinge. Cultura, credem, e ceva care, ca și civilizația, se adoptă, se imită. Clădirile americane, cu douăzeci și cinci de etaje, ne sînt îndemn pentru construcția literară. De ce blestemul veacurilor, de ce blestemul locului pe grafomania noastră juvenilă?”. Privind cu melancolie la „noblețea intelectuală” a apusenilor, autorul bovarizează patriotic în marginea frustrărilor periferice: „Noi cetim însă în trofeele lor triste și ne prinde o patriotică mîhnire!”, deplîngînd minoratul lingvistic la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Sperăm în violența primară a sufletului elementar și nou ce ne împinge. Cultura, credem, e ceva care, ca și civilizația, se adoptă, se imită. Clădirile americane, cu douăzeci și cinci de etaje, ne sînt îndemn pentru construcția literară. De ce blestemul veacurilor, de ce blestemul locului pe grafomania noastră juvenilă?”. Privind cu melancolie la „noblețea intelectuală” a apusenilor, autorul bovarizează patriotic în marginea frustrărilor periferice: „Noi cetim însă în trofeele lor triste și ne prinde o patriotică mîhnire!”, deplîngînd minoratul lingvistic la care inexistența unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a prefăcut sufletele, în parte, și a pregătit un caracter unanim ce determină tendințele, fără să le limiteze”. Antitradiționalist, angajamentul lui Vinea în promovarea modernității radicale are drept țintă construirea unei tradiții refuzate de o istorie discontinuă. Lamento-ul din „Blestemul locului“ cedează în favoarea optimismului vizionar, întîlnind - peste timp - reprezentările geo-politice ale neoconservatorilor americani din anii 2000 despre „vechea” și „noua” Europă: „Sîntem asemenea americanilor și civilizația noastră are înfățișarea unei emigrații pe pămînturile, totuși, strămoșești. Munca de construcție pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ș.cl. Pe alte coordonate, același complex al nerecunoașterii în afară a „prezidat”, în primele decenii ale secolului al XX-lea, începuturile avangardei noastre; nevoia de „evadare” a lui Tzara din cercul strîmt al „provinciei” autohtone, lamentourile lui Ion Vinea privind „blestemul locului”, considerațiile lui Fundoianu din prefața la Imagini și cărți din Franța privind „coitul prea excesiv” al culturii franceze asupra culturii române și statutul de colonie franceză al celei din urmă, complexele similare ale tînărului Eugen Ionescu și masochismul identitar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de-a face, prin urmare, cu un complex de inferioritate „al periferiei” în raport cu Occidentul, convertit într-un complex de superioritate în raport cu țările balcanice. Articole precum „Patriotism. Ernest Renan. «Pages françaises»”, „Naționalism, rasă, tradiție”, „Modernism și tradiție”, „Urmașii lui Ronsard” sau „Blestemul locului”, apărute în alte publicații ale anilor ‘20, reformulează obsesia tradiției și a patriotismului românesc modern (care „nu înseamnă a păstra, ci a construi”). Atenția acordată în paginile revistei unor scriitori străini neavangardiști, dar de origine română, precum Céline Arnauld
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
performantă, duce la tâmpinizare, decât cea din trecut. Oamenii au intrat,în timpul actual, gata îmbătrâniți; epuizați, dea gata: istoria, doar, să-i înghită, pe cei mai mulți trecându-și-i, prin masticație, pe de-a-ntregul. Cu pene, cu tulee cu tot! Greu blestem, blestemul modernizării societății umane! Cumplit de greu! Și, ireversibil, conchise ea, părăsind acea sală, mare, mare de tot, a calculatoarelor. Dar, e, poate, normal să fie astfel. E normal, pentru că, pe măsură ce omenirea avansează,în timp, nu poate decât să-și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]