14,167 matches
-
de înșelare se face numai atunci când clientul a cumpărat mai multe articole diferite și nu-și poate face destul de repede calculul mintal, nu atunci când a cumpărat numai unul ori două articole. Dar clientul NU trebuie să se învețe să primească bonul, lucru în care sunt interesați toți șefii casieriței. Așa că înțelegeți acum dvs. de ce. Străinii mai sunt preferați și din ordin superior, fiindcă trebuie făcuți să schimbe cât mai multă valută, așa că nu contează dacă au mai fost ciupiți la socoteală
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rânduri explicative: „Apr 12, 97. Dear Norman, Aici este cercul meu magic: strada Palas off Antim - strada Justiției traversând Calea Rahovei (acum George Georgescu!). Cella mi-a spus că nu a mai rămas nimic - dar trage cu ochiul, dacă ai timp. Bon Voyage. Cu drag, Saul”. De la Milano, Saul nu s-a Întors Într-o stare mai fericită decât am venit eu din București. Nu, nu regăsise orașul tinereții, ci o aglomerație urbană vulgară, zgomotoasă, pe care nici hotelul mic, scump și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
datele permutate și pe care îl lăsasem la bagaje în stația aceea. Nu-mi mai foloseau la nimic lucrurile din rucsac, dar pentru că nu aveam altceva mai bun de făcut, m-am gândit să încerc să îl recuperez și fără bonul de garanție primit. — L-ați căutat bine? mă întrebă funcționarul de la ghișeu. — Da. — Cum arăta geanta dumneavoastră? — Un rucsac albastru pe care scria Nike. — Cum este marca de fabrică? Am cerut o foaie de hârtie și un creion, am desenat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de a studia originile florale și geografice ale mierii fiind indicatori ai originii 833 Yao L, Y. Jiang, B. D Arcy, R. Singanusong, N. Datta, N. Caffin, K. Raymont, J. Agric. Food. Chem. 52 (2004) 210. 834 Siess M.H., A.M. le Bon, M.C. Canivenc-Lavier, M.J. Amiot, S. Sabatier, S.Y. Aubert, M. Suschetet, J. Agric. Food Chem. 44 (1996) 2297. 835 Yao L, Y. Jiang, R. Singanusong, N. Datta, K. Raymont, Food Chem. 86 (2004) 169. 836 Yao L, N. Datta, F.A.
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
F. stăpânește limba franceză și efortul lui de a face cunoscută cultura română în Occident. SCRIERI: L’Ivre de peau hési(t)e, f.l., 1992; Ikebana en miettes, Galați, 1994; Mots de passe, Strasbourg, 1995; Poèmes, Beauvile, 1995; Pour de bon, Galați, 1996; Carnet, f.l., 1997; Hymne à larmes honnies, Ploiești, 1997; Cahier de poésie Europoésie, f.l., 1997; Tout en vous aimant, Avignon, 1998; Schimbarea limbii nu înseamnă Schimbarea la față!, București, 2000. Traduceri: Poètes roumains du XX-ème siècle, f.l., 1994
FROSIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287101_a_288430]
-
titlul Iară n-avem roman?, apare în octombrie 1995. George Pruteanu susține până la mijlocul lui 1998 o „Cronică literară de tranziție”, în care se oprește cu precădere asupra literaturii de frontieră (memorialistică, jurnale, publicistică); rubrica va fi înlocuită de un „Bon de lectură” semnat prin rotație de mai multe nume. Un dosar „Eminescu”, îngrijit de Cezar Paul-Bădescu în numărul 265 din 1998, își propune să rediscute locul ocupat de poet în imaginarul colectiv. Se declanșează un scandal cultural de proporții, datorat
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
a se Îmbogăți”. O mică firmă din Vestul Mijlociu a pornit de la premisa „investitorului inteligent”, care câștiga mai mult decât cheltuia și care dorea să-și păstreze economiile, dar și liniștea. Firma, membră a bursei din New York, investește banii În bonuri, acțiuni, rente, asociații neimpozabile; doar o optime din operațiunile sale se desfășoară În cadrul bursei. Produsul livrat este de ordin psihologic: liniștea economisirii În locul Îmbogățirii. În timp ce marile firme financiare nu vor nici măcar să accepte realitatea, popularitatea și beneficiile acestei companii continuă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, Al. Russo, C. Negri, D. Bolintineanu, N. Bălcescu ș.a., dar chiar și după 1848, atare practici mondene gravitează tot în jurul marilor familii, ca Văcărescu, Golescu, Ghica, Faca, sau în jurul Curții domnești, rămase etalon de bon ton. Diverse societăți au tot luat naștere, în această epocă, sub dezideratul propășirii, cu scopuri nobile și educative, însă nici un c.l. Numai I. Heliade-Rădulescu este întemeietorul febril a două astfel de organizații, cu tentă pronunțat pedagogică în principiu, dar
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
vieții economice (egoism, interes), ale vieții naționale (specificul național etc.); rolul tradiției și al imitației în dezvoltarea vieții psihice individuale (ibidem). După Traian Herseni, repezentanții psihosociologiei sunt: Gabriel Tarde, Petre Andrei și Pitirim Sorokin), iar cei ai sociopsihologiei: Gustave Le Bon, Émile Durkheim și Constantin Rădulescu-Motru. Mi se pare demn de observat că Traian Herseni indica studenților, ca puncte de reper, și psihosociologi români, nu numai străini. Fac această remarcă pentru că multe lucrări de psihosociologie publicate după decembrie 1989 excelează prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pozitive ale practicii meditative în disiparea eventualelor inhibiții persistente, vom arăta că astăzi, ea nu trebuie confiscată de nici o religie, fiind accesibilă oricărei persoane, indiferent de vârstă, gen, apartenență culturală, nivel de școlaritate etc. Conform observației subtile a lui M. Bon (2007), meditația este conștiința la cub, sau conștiința conștiinței umane. Este vorba de o strategie care ne ajută să experimentăm nondualitatea, adică tulburătoarea interdependență a toate și a tuturor, în pofida nesfârșitei lor diversități. Tehnic și lapidar exprimat, ea este pauza
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lor. Din dorința de a participa la o portretizare sumară a fenomenului NDE, vom menționa că este vorba de o stare specială de conștiință, care sfidează orice regulă și care survine involuntar, în solitudine și are un important rol inițiatic (Bon, 2005). Experiențele de moarte iminentă nu se confundă cu cele de decorporalizare (Out of Body Experience, OBE), pe care le subordonează. O problemă surprinzătoare și densă de semnificații este modul cum fenomenul NDE se particularizează în cazul orbilor din naștere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
timp gardianul mă întreabă: "De unde ești?" "De la Bârlad". "Da!? Păi eu sunt de la Puiești!" "Păi, fratele mamei a avut uleiniță la Puiești!" "Cine, conu Ștefan?" "Da". "Nu vrei să vii de mâine la aprovizionare?" "Ba da". Și a doua zi, bon pe ușă, m-am dus la aprovizionare. Mă duceam la Constanța cu escortă, mai era și șoferul, tot deținut, încărcam pâine, ne duceam la moară, la alimente... Bineînțeles că se trăia foarte bine, nu te întreba nimeni nimic. Dar caporalul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Iași. Mai mult chiar, a venit și pe la Miroslava, cât am lucrat acolo la fermă, dar nu ca să-mi ceară să dau declarații sau să torn sau să mă întrebe, nimic de genul acesta, ci a venit la mine cu bon de la director să-i dau smântână și telemea. Cred că și ăștia de la procuratură sau de la tribunal au fost pe la mine la fermă, când era foametea aceea prin anii 85-86, și când a fost cu Cernobâlul... Momente de normalitate C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și bun. E vesel, pentru că e bun. Bunătatea e totdeauna simpatică, iar veselia, izvorâtă din ea, contagioasă. Aici se ascunde, după a mea părere, secretul marelui succes, de care se bucură acest mare actor, față de marele public: le public est bon enfant. Am convingerea că omul căruia Tănase i-ar putea fi antipatic trebuie să aibă instinctele bestiale. Câteva amintiri ale autorului despre Tănase: „L-am văzut pe Tănase cu foarte mulți ani în urmă, pe când purtam încă uniforma Liceului Internat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981. Berstei, S., Milza, S., Histoire de la france au XX e siècle: 1900-1930, Editions Complexe, 1999. Biserica noastră și cultele minoritare. Marea discuție parlamentară în jurul Legii Cultelor, Editura Albatros, București, 2000. Bon, Gustave, Învățămintele psichologice din războiul european, Editura "Librăriei Stănculesu", București,. Bondrea, Aurelian, Sociologia opiniei publice și mass-media, ediția a III-a, Editura " Fundația României de Mâine", București, 2007. Bota, Ioan M, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cristiano en los medios de comunicacion segun san Josemaria Escriva. Contexto historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008. Latreille, A., L'Eglise catholique et la revolution francaise, vol 1, Paris 1950. Le Bon, Gustave, Învățămintele psichologice din războiul european, Editura "Librăriei Stănculesu", București, 1991. Leonis XIII. Pontifici Maximi. Acta 1881, vol. IV, Typographia Vaticana, Romae, 1885. Licata, G., Giornalismo cattolico italiano (1861-1943), Editrice Studium, Roma, 1944. Idem, La Rasegna Nazionale: conservatori e cattolici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de la presse et du catholicisme roumain et n'ont pas réussi de dépasser leurs orgueils personnels. L'intervention directe du Vatican a réussi de changer cette chose seulement pour une brève période ou seulement pour certains événements précis. Un très bon exemple en ce sens est le quotidien Albina créé à la disposition du Vatican (la mobilisation des hiérarques de Roumanie a été faite par le Nonce de Bucarest), financé exclusivement par le Saint-Siège pendant trois années et a eu le
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
autor condiționa reușita propagandei de apropierea acesteia de adevăr; ea trebuie să se adreseze oamenilor obișnuiți și să nu aibă un caracter oficial. Un alt cercetător care a analizat raportul dintre mase și propagandă a fost sociologul francez Gustave le Bon (Învățămintele psichologice din războiul european, traducere de Apud. Mioara Anton, Propagandă și război 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007. Deși studiile sale au fost realizate când cercetările de psihologie socială erau abia la început, el a avut meritul stabilirii principiilor de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu unul efectiv, real. Banii de hârtie fără valoare intrinsecă, dar având funcții bănești (apăruți în China în secolul al IX-lea) au avut un rol economic determinant, întărit și prin existența biletelor de bancă (bacnotele de hârtie) și a bonurilor de tezaur (titluri ale datoriei publice). De asemenea, în această perioadă a apărut și cambia, ca o nece- sitate a operativității tranzacțiilor realizate. Cambia era folosită atât pentru amânarea unei plăți, cât și pentru realizarea unor fonduri în numerar sau
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
o instituție specifică econo- miei concurențiale, privată sau de stat, înființată prin lege și supraveghetă de stat. Bursele sunt piețe special organizate de către stat sau de asociații private, în cadrul cărora se pot încheia tranzacții de mărfuri, acțiuni, obli gațiuni, redevențe, bonuri de tezaur, trate, bilete la ordin, navluri, asigurări, valute etc. Bursa are un local propriu, unde, în baza unui program de lucru al acesteia, au loc tranzacțiile, pe baza cărora se stabilesc cotațiile pentru diferite categorii de valori și bunuri
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
etc. Acest tip de burse este cunocut și sub denumirea de burse “futures” sau marché à térme. Contractele futures negociate la bursele de mărfuri, au la bază diferite active, cum ar fi: • mărfuri fizice, alcătuind piețele futures comerciale; • titluri financiare (bonuri de tezaur, obligațiuni, depozi- te în eurodolari), titluri financiare sintetice (indici bursieri) și valute, care formează piețe futures financire; b. - burse de valori, unde se negociază diferite valori mobiliare, cum ar fi: acțiuni, obligațiuni, bonuri sau note de tezaur, certificate
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
piețele futures comerciale; • titluri financiare (bonuri de tezaur, obligațiuni, depozi- te în eurodolari), titluri financiare sintetice (indici bursieri) și valute, care formează piețe futures financire; b. - burse de valori, unde se negociază diferite valori mobiliare, cum ar fi: acțiuni, obligațiuni, bonuri sau note de tezaur, certificate de depozit, valute, cambii și alte hârtii de valoare (titluri financiare). Cele mai importante burse de valori se întâlnesc la New York, Lon- dra, Paris, Melbourne, Tokyo, Yokohama etc. C - burse pentru operațiuni comerciale auxiliare, unde
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
cererii și ofertei se determină cursul titlurilor de valoare sau unde acestea se pot specula. La bursa de valori se negociază o gamă largă de operațiuni legate de valute, efecte comerciale (trate, bilete la ordin), efecte publice (rente, obligațiuni, înscrisuri, bonuri de tezaur), iar în unele cazuri și metale prețioase (aur, argint). Tranzacțiile la bursa de valori se realizează prin intermediul agenților de schimb (de bursă), persoane fizice sau juridice, instalate în funcție pe cale administrativă, în baza unor garanții materiale, care sunt
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
cum ar fi: − bunurile de echipament, numite și bunuri de capital (mașini, utilaje, instalații), care contribuie la realizarea producției și determină, prin vânzarea acesteia, obținerea de profit; − pământul, care prin utilizare aduce rentă; − locuințele care prin închiriere aduc venituri ( chirii); − bonurile de tezaur, care produc dobânzi; − acțiunile, care dau dreptul la dividende. În funcție de natura procesului de valorificare, activele pot fi: a) reale, atunci când sunt constituite din bunuri corporale (tangibile) sau necorporale (intangibile) și care, integrate în circuitul economic, generează venituri în
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]