6,134 matches
-
endnote id="(455, I, pp. 84 și 281)"/>. Zicala poloneză „Îi este frică de apă ca unui evreu” <endnote id="(70, p. 180)"/> pare să nu se refere la apa simplă, de spălat, ci la cea rituală, de botez. Nefiind botezați, nefiind deci „curățați” de apa baptismală și fiind stăpâniți de Diavol, evreii erau „păgâni”, deci o „liftă spurcată” <endnote id="(3, p. 14)"/> sau „jivine spurcate” <endnote id="(29, p. 7)"/>. La români, Diavolul era numit Necuratul sau „Diavole necurate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aduc neamului evreesc nu numai Întristare dar și piedică la interesuri”. Însă evreii tradiționaliști au manifestat În fața palatului domnesc din Iași Împotriva acestei măsuri și i-au bătut pe tinerii progresiști care au pus În aplicare decretul. Finkelstein Însuși - considerat „botezat” de către evreii ortodocși - abia a scăpat de „brutalitatea fanaticilor”. După câteva zile, vodă a „Îmblânzit” termenii decretului, acesta urmând să fie aplicat „fără sălnicie”. Adresat „Departamentului Trebilor din Lăuntru”, acest ofis domnesc, făcut după „pilda păzită În staturile Învecinate”, făcea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tron a fiului său, Alexandru al III-lea, În Rusia s-a declanșat un imens val de antisemitism. Atunci, „soluția finală” a fost astfel formulată de un Înalt oficial rus : „O treime [dintre evrei] vor emigra, o treime vor fi botezați, iar o treime vor muri de foame” <endnote id="(198, II, p. 120 ; 589, p. 335)"/>. În lunile imediat următoare asasinării țarului s-au produs - cu Încurajarea autorităților - pogromuri la Kiev, Odessa, Elizavetgrad și În alte orașe din Ucraina. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deșchide urechile surzilor și muților le dă grai”, pe când celor care nu au „ochi curați”, „acea vedere a ochilor, cât[ă] are, o piiarde de tot” <endnote id="(178, pp. 51-53)"/>. Un călugăr de la Mănăstirea Cernica - un evreu convertit, Nicolae Botezatu, deci unul care „și-a căpătat vederea” și nu mai rătăcește, căci „și-a găsit calea” - scrie la sfârșitul secolului al XVIII-lea un Cuvânt pentru mărturisirea Domnului nostru Iisus Hristos, Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți (mss. BAR 3171
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de amuțire : „jidovii ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. În alte variante, orbirea este dublată de asurzire : „Întreaga ceată păgânească a rămas fără auz și fără vedere”. Îngroziți și impresionați de aceste minuni, „jidovii cei orbiți” se botezară și fură imediat tămăduiți : „li se deschiseră tuturor [evreilor] ochii”. Evident, conform paralelismului simbolic dintre calitatea vederii și gradul de credință, „jidovii” trebuiau să vadă mai bine În urma acestei revelații religioase. Într-adevăr, după creștinare, evreii „văzură chiar mai bine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
216)"/>. În 1646, la Târgoviște, domnul Munteniei, Matei Basarab, emite un act de Împroprietărire pe numele lui Tănase, care a fost „de lege ovreiască” și pe care vodă Însuși l-a convertit la ortodoxism : „m-am milostivit și [...] l-am botezat și l-am scos de la Întuneric la lumină În legea creștină, care botez luminează pre toată creștinătatea” <endnote id=" (43, p. 214)"/>. Am citat deja textul În manuscris (mss. BAR, nr. 3171 din 1792) redactat - „Împotriva jidovilor celor orbiți și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întuneric la lumină În legea creștină, care botez luminează pre toată creștinătatea” <endnote id=" (43, p. 214)"/>. Am citat deja textul În manuscris (mss. BAR, nr. 3171 din 1792) redactat - „Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți” - de către un anume Nicolae Botezatu, evreu botezat și călugărit la Mănăstirea Cernica : „M-am născut al doilea [= a doua oară] - mărturisește el În Predoslovie - când eram de treizeci și opt de ani”. Același tip de metafore se regăsesc În actele de convertire, de divorț sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost fără vedere.” El și-a recăpătat vederea abia atunci când - sub un nou nume, Pavel - „s-a umplut de Duhul Sfânt” : „Și Îndată au căzut de pe ochii lui ca niște solzi și iarăși a văzut și, sculându-se, s-a botezat” (Faptele apostolilor 9, 1-18). De atunci, misiunea lui a fost de a călători prin lume și de a-i convinge pe oameni - inclusiv pe evrei - să stea „cu ochii ațintiți asupra lui Isus, Începătorul și plinitorul credinței” (Evrei 12, 2
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt supuse sufletele În Iad, Sfânta Maria Îl roagă pe Isus să-i ierte pe „creștinii păcătoși”. Ea face astfel o discriminare Între, pe de o parte, creștinii care au păcătuit, dar „legea ta au păzit-o” fiindcă „s-au botezat În numele tău”, și, pe de altă parte, „necredincioșii de jidovi”, chiar dacă aceștia n-au păcate lumești : „Nu mă rog dereptu [= pentru] necredincioșii jidovi” <endnote id="(9, pp. 262 ș.u.)"/>. Transpare de aici o mentalitate religioasă care poate fi exprimată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar avea parte de Purgatoriu. Evreii sunt respectați aici și chiar admirați pentru fervoarea lor religioasă și, prin urmare, ei nu pot fi localizați post-mortem În flăcările Iadului - destinația păcătoșilor și a celor „fără de Dumnezeu”. Pe de altă parte, nefiind botezați, ei nu pot beneficia În existența lor postumă nici de deliciile „Grădinii Raiului”. Ca atare, pentru mentalitatea populară, Purgatoriul rămâne locul cel mai potrivit pentru ca evreii să-și trăiască „viața de apoi” <endnote id="(206, pp. 215-216)"/>. Oricum, este inutil
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regulă, ci s-a produs doar În unele cazuri și În unele zone ale României. Totuși, fenomenul este simptomatic, pentru că arată tendința țăranului de a-l asocia pe „celălalt”, pe „străin”, cu vrăjitori și personaje demonice din folclorul mitic. Nefiind botezat, evreul este receptat ca fiind o pradă sigură și ușoară a Diavolului. Diabolizarea evreului a Început cu primele texte creștine și mai ales cu antiiudaica Evanghelie după Ioan, În care Isus Îi consi deră „fii ai lui Satan” pe iudeii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românești, ci un fenomen de psihologie colectivă, uzual atât În Europa Occidentală, cât și Orientală <endnote id=" (40)"/>. Iată câteva proverbe și zicători, culese În zona Europei Centrale, care se alătură celor românești amintite mai sus : „Dacă un evreu se botează, Diavolul Îi este naș” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 96)"/> ; „Evreul și Diavolul dorm În același pat” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Atâta timp cât sunt evrei,/ Lumea este plină de diavoli./ Dacă lumea ar fi golită de evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întâlnirii cu o față bisericească, și de aceea această Întâlnire este socotită de rău augur. Dimpotrivă - În aceleași coordonate ale logicii mentalității magice -, creștinul obișnuit este „mai aproape de Dumnezeu” și deci mai protejat de Diavol decât evreul, care nu este botezat, nu crede În Isus, este menit Iadului, este „omul Dracului”, are o „lege spurcată” etc. Între creștin și evreu, Diavolul Îl va alege Întot deauna pe acesta din urmă, fiind adăpostul său predilect. Ca atare, drumețul creștin poate să-și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Astfel privite lucrurile, se poate Înțelege de ce, În unele variante (mai vechi) ale superstiției, rolul de „piază bună” al evreului poate fi jucat, așa cum am văzut, și de alți străini necreștini, cum ar fi turcul sau țiganul („Țiganii, măcar că sunt botezați, ei tot nu sunt de legea noastră” - spune o credință populară bucovineană ; <endnote id="cf. 259, p. 317"/>). Chiar și evreii aveau, se pare, o credință similară. De data aceasta, creștinul era considerat de bun augur, pentru că el Îl atrăgea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei pedepsiți : „[Jidovii] ce vorbiră amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. Beteșugul lor, ca și cel al lui Iefonias, este vindecat de Sfânta Maria după ce evreii trec la „dreapta credință” : „Jidovii păgâni Începură atunci unul după altul a se boteza. Și care cum se boteza scăpa de boala de care era cuprins. Și așa, În ziua aceea s-au botezat și Încreștinat mai multe mii de jidovi păgâni” (legendă populară bucovineană ; <endnote id="cf. 142, pp. 306-308"/>). În unele texte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
amuțiră și cei ce se uitară orbiră”. Beteșugul lor, ca și cel al lui Iefonias, este vindecat de Sfânta Maria după ce evreii trec la „dreapta credință” : „Jidovii păgâni Începură atunci unul după altul a se boteza. Și care cum se boteza scăpa de boala de care era cuprins. Și așa, În ziua aceea s-au botezat și Încreștinat mai multe mii de jidovi păgâni” (legendă populară bucovineană ; <endnote id="cf. 142, pp. 306-308"/>). În unele texte românești vechi, numele iudeului orbit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este vindecat de Sfânta Maria după ce evreii trec la „dreapta credință” : „Jidovii păgâni Începură atunci unul după altul a se boteza. Și care cum se boteza scăpa de boala de care era cuprins. Și așa, În ziua aceea s-au botezat și Încreștinat mai multe mii de jidovi păgâni” (legendă populară bucovineană ; <endnote id="cf. 142, pp. 306-308"/>). În unele texte românești vechi, numele iudeului orbit este Ofona, În loc de Iefonias. În textul Întrebări și răspunsuri (mss. BAR 3806, din 1748), tradus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
același tip de ceremonii, Înfăptuite În cadrul așa-numitelor „liturghii negre” <endnote id="(85, pp. 49 și 76 ; vezi și 134, p. 192)"/>. Conform legendelor creștine, ostia sângera sau se transforma În Isus (uneori copil), iar evreii - În fața acestor miracole - se botezau. Vezi, În acest sens, pictura lui Paolo Uccello Miracolo dell’ostia profanata (1465-1468). Evreii suspectați de astfel de acte de profanare erau arși pe rug, iar toată comunitatea locală era masacrată sau expulzată <endnote id="(63, pp. 146 și 160
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tot izvorăia den urma hangeriului neoprit, atât cât și apa aceea se făcuse roșie de sânge. O, mari sunt minunile tale, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru ! Care lucru deaca văzu acel Ovreiu, crezu În Hristos Fiul lui Dumnezeu, și se boteză el cu toată casa lui. Așijdirea și alți Ovrei mulți, carii văzură cu ochii lor acea minune mare, să botezară. Pentru care minune [povestea] este pretutindinilea scrisă și vestită” <endnote id="(73, pp. 1-2)"/>. Observ deocamdată faptul că, spre deosebire de legendele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tale, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru ! Care lucru deaca văzu acel Ovreiu, crezu În Hristos Fiul lui Dumnezeu, și se boteză el cu toată casa lui. Așijdirea și alți Ovrei mulți, carii văzură cu ochii lor acea minune mare, să botezară. Pentru care minune [povestea] este pretutindinilea scrisă și vestită” <endnote id="(73, pp. 1-2)"/>. Observ deocamdată faptul că, spre deosebire de legendele similare occidentale, În care evreul profanator este de regulă ucis, În relatările din spațiul ortodox evreul care produce sacrilegiul se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea : un evreu Își Înfige cuțitul Într-o icoană, reprezentându-l pe Isus, de la biserica Sf. Sofia din Constantinopol. Icoana continuă să sângereze chiar și după ce este aruncată În fântână. Fiind surprins de oameni, evreul Își recunoaște păcatul și se botează etc. <endnote id="(136, p. 36)"/>. Atestarea legendei În Bizanțul secolului al IX-lea ne sugerează faptul că motivul iconocidului este organic legat de fenomenul iconoclasmului. În primele decenii ale secolului al IX-lea, În spațiul bizantin, dar mai ales
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crede În Sfântul Gheorghe și se va unge pe rană cu ulei din candela de sub icoana acestuia. Vindecându-se astfel, maho medanul căzu „la picioarele preotului [și] Îl rugă ca să-l Învredni cească cu Sfântul Botez”. Preotul creștin „l-a botezat noaptea, În taină, de frica saracinilor” <endnote id="(396, p. 15)"/>. Evident, Sfântul Gheorghe nu este Isus ; primul nu se Întrupează În icoană precum cel de-al doilea. Pentru creștini, transsubstanțierea este un apanaj al divinității. De aici decurge modificarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ahtiat după bani și aur, e viclean („tot ei Îs mai mehenghi [= vicleni]”), știe să citească (spre deosebire de român), Îi urăște pe creștini („jidanul, tot cu dușmănie asupra creștinului”), ucide folosind otravă („Îi dă nu știu ce și omoară omul”), pretinde că se botează etc. Povești cu evreul infanticid și hemofag se transmiteau din gură În gură, se spuneau mai ales copiilor și ne putem imagina ce efecte aveau asupra lor pe moment, dar și pe termen mediu și lung. Când erau neascultători, copiii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie legitimă. Altfel, se ajungea la dilema cardinalului Melchior de Polignac În fața urangutanului - un alt „om sălbatic” descoperit În ținuturi exotice. Pe la 1700, văzând un urangutan Într-o cușcă, cardinalul francez i-ar fi spus : „Vorbește și am să te botez !” (810, p. 130). 813. Aharon Appelfeld, Caterina, traducere din ebraică de Rodica Amel, Editura Univers, București, 2002 (prima ediție, 1989). 814. Mihai-Răzvan Ungureanu, „«Nu are voia noastră să se așeze Între voi...». Note antropologice referitoare la relațiile intercomunitare români- evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Farmaciști: Gh.Timuș, Roșu Herșcu cu farmacia Naționala, Haifler Solomon Salvarea, H.Herșcovici Tămăduirea; Adolf Rotenberg care avea în administrare Baia comunității comunității evreiești,. Situație distinctă aveau și profesorii: Haralam Berejan, Vasile Cornescu, Ioan Puiu, Lupașcu M., Octavia Răutu, Ioan Botezatu, Neculai Calcântraur, Vasile Lavric, Grigore Șoltuz, Ioan Constantinescu, Ilie Colban. Preoți: Dumitru Furtună, D.Ștefănescu, Vasile Anghele, Neculai Munteanu, Octav Rotărescu, Alecu Sandovici, Dumitru Buțincu, Anania Roșca. Conform noii legi administrative, primarii și prefecții au preluat o importantă parte a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]