5,404 matches
-
umflat de toate părțile și cu totul imobil. Mișcări laterale sunt cu totul imposibile, și, În sus, capul nu se poate mișca decât puțin. Orice delimitare a acestuia nu mai există și gâtul se aseamănă Înapoi Întocmai cu ceafa unui bou. De asemenea, nu găsim nici o delimitare a feței. În cazul de față avem, așadar, de a face cu o Încărcare generală și anume Într-un stadiu mult Înaintat. De obicei, acest domn ar fi considerat ca un om cu desăvârșire
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
să împiedică pe ivriți să-și facă săbii sau sulițe. 13,20 Și fiecare dintre ivriți se pogora la filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, furca cu trei coarne și securea și ca să facă vîrf țepușei cu care mîna boii... 13,22 Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei, nu era nici sabie nici suliță în mîinile întregului popor care era cu Saul și Ionatan; nu avea decît Saul și fiul său Ionatan... 14,4 Între trecătoarele prin
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
un crater din secolul Vl î.e.n. este înfățișată lupta lui Hercule cu centaurul Getos, care poartă moțul ca tracii din poem. Mai întreb pe cei pricepuți, de ce centaurul este prezentat ca un cal cînd el trebuia să fie taur sau bou?În cîntul X, găsim o altă enumerare a neamurilor care participă la încăierare, atît sub zidurile cetății Troia cît și pe malul mării cînd troienii contraatacă vijelios pe ahei și aliații lor. Pe de o parte spre mare sînt carii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Ariminius împreună cu armata lui de răsculați i-a nimicit pe romani iar guvernatorul și-a spălat rușinea, punîndu-și capăt zilelor. Altă trăsnaie a istoricilor noștri este infirmată de tăblițe, nu ne-au boierit slavii, sîntem neam de boieri(crescători de boi, măi boilor!) de cînd ne-a lăsat Domnul pe pământ. În tradiția populară se păstrează foarte bine acest adevăr istoric. ,,Românii nu au venit de nicăieri ci s-au pomenit aici’’ sau ,,românii, de cînd sînt ei, au stat tot
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
armata lui de răsculați i-a nimicit pe romani iar guvernatorul și-a spălat rușinea, punîndu-și capăt zilelor. Altă trăsnaie a istoricilor noștri este infirmată de tăblițe, nu ne-au boierit slavii, sîntem neam de boieri(crescători de boi, măi boilor!) de cînd ne-a lăsat Domnul pe pământ. În tradiția populară se păstrează foarte bine acest adevăr istoric. ,,Românii nu au venit de nicăieri ci s-au pomenit aici’’ sau ,,românii, de cînd sînt ei, au stat tot pe aceste
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de urmași-, motiv pentru care toți țăranii lucrau „pe din două” în moșia boierului, cre șteau animale și păsări, mai ales oi și capre, mai puține vaci. Pentru muncile agricole și pentru transportul cerealelor, a paielor, a lemnelor, se foloseau boii. Erau puțini cai. Tata a fost unul dintre primii gospodari care a renunțat la boi și a cumpărat și a adus cai din Basarabia. Femeile lucrau în casă, mai ales iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
șteau animale și păsări, mai ales oi și capre, mai puține vaci. Pentru muncile agricole și pentru transportul cerealelor, a paielor, a lemnelor, se foloseau boii. Erau puțini cai. Tata a fost unul dintre primii gospodari care a renunțat la boi și a cumpărat și a adus cai din Basarabia. Femeile lucrau în casă, mai ales iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naț ionale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picioră, dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. în Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picioră, dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. în Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga, alimentul de bază al localnicilor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
apă de la acea fântână. Deși se consuma foarte multă apă, n-am pomenit niciodată să se fi terminat, sau tulburat apa din acea fântână. Pentru adăpatul vitelor și al păsările din gospodărie se folosea apa de la râu. Oile, caprele, vacile, boii și caii se duceau la gârlă și beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul rufelor. în satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce de la mare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
după această naștere, tot a mai tras coasa. Acasă, în gospodărie, prin curte, ea avea obiciul să fugă, nu să mearagă la pas, atât de multe treburi avea de făcut. A purtat gospodărie mare, fără slugi, cu vite multe, cai, boi, vaci, porci, oi multe, multe păsări. Ce griji, câte nopți nedormite când fătau vacile, oile sau scroafele. Ce griji erau când scoteau cloștile pui. Toate erau pe capul ei, în grija ei. Și noi copiii făceam pozne, plângeam, și mămica
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-l vedeam nici seara că se culcă, nici dimineața să se scoală. Nu dormea niciodată mai mult de două sau trei ore pe noapte. Mutat „La trei vânturi” tata a construit o casă mare, a crescut oi multe, avea vaci, boi, iar la căruță avea două iepe care făceau în fiecare an câte un mânz. Avea tata aproape două pogoane de vie pe rod, plantată numai de el. Cu toate acestea, iarna, tata avea mai mult timp liber, ba uneori chiar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
merg la Facultate. În loc 83 de bani , iar mi-a propus să mă căsătoresc cu o fată bogată și să mă hirotonesc fără teologie. Iar nu ne-am înțeles. Când i-am făcut această cerere, tata avea cinci cai, doi boi, două vaci și vreo 50 de oi. L-am rugat să vândă boii și sămi dea bani pentru Facultate, cu angajamentul că toată viața nu-i voi mai cere nimic. M-a înjurat de toți sfinții. Cu ciudă urâtă l-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
căsătoresc cu o fată bogată și să mă hirotonesc fără teologie. Iar nu ne-am înțeles. Când i-am făcut această cerere, tata avea cinci cai, doi boi, două vaci și vreo 50 de oi. L-am rugat să vândă boii și sămi dea bani pentru Facultate, cu angajamentul că toată viața nu-i voi mai cere nimic. M-a înjurat de toți sfinții. Cu ciudă urâtă l-am înfruntat: „Vezi că tu ții mai mult la boii din grajd decât
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
rugat să vândă boii și sămi dea bani pentru Facultate, cu angajamentul că toată viața nu-i voi mai cere nimic. M-a înjurat de toți sfinții. Cu ciudă urâtă l-am înfruntat: „Vezi că tu ții mai mult la boii din grajd decât la mine”?. M-a înjurat și mai amarnic. A suferit mult tata de la regimul comunist după anul 1945, dar mai ales după începerea colectivizării. I s-au făcut procese de sabotaj. I s-au impus cote de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
când era aproape gata, am primit ordin să ne deplasăm pe altă poziție. Atunci am văzut, și am auzit drama românului ardelean care fugea de unguri cu copiii și cu puține lucruri din gospodărie îngrămădite în căruța trasă de doi boi. După trei săptămâni de zbucium și istovire, am intrat în linia I-a a frontului. Era după 10 septembrie, o toamnă secetoasă și caldă. Din Sebeș-Arad ne-am deplasat, spre satul Prunișor. Compania întreagă mergea încolonată ca și cum ar fi mers
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru că alții nu existau atunci, acolo, unde avansau trupele maghiare. Elevii care alcătuiau aceste plutoane abia lucrau la „deprinderea vederii” și la „triunghiul greșelilor”; ei nu făcuseră nici-o tragere cu cartușe de război. în urma companiei veneau câteva care trase de boi, încărcate cu armament și muniție. Ofițerii noștri mergeau împreună cu noi, dar călări. La marginea unei păduri cu copaci seculari, ofițerii șiau lăsat caii. I-au legat de copaci așa samarizați cum erau și au mers pe jos ca și noi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși, duși în temniți, de vii arși pe rug. Pornise furtuna, prigoane prin țară, Legenda nu spune câți morți au căzut, Ne spun doar bătrânii c-ar fi cimitire De morți fără
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Eternul spirit (1940), emană direct din lirica lui Mihai Eminescu („Ia! Lângă lac, salcia încă suspină; / Doinele tac, inima prinde rugină”). Figurația și lexicul altora se integrează în recuzita tradiționalismului interbelic („noaptea-mbobocită la suhat”, „clopotul bisericii de lemn”, „talangă sfădăușă”, „boi în umblet leneș și cu priviri blajine”, „claia cu fragedă mireasmă” etc.), nu fără contrapunctări cu tentă simbolistă („Hai, toamnă, prin spitalul amurgului de-acum”, „Coboară via tristă și veștedă-n pământ”) ori cu mici note argheziene, bacoviene, voiculesciene și
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
element de recuzită teatrală într-un obiect decorativ, fiind împodobită excesiv cu mărgele, hurmuz, panglici, oglinzi, flori de hârtie, clopoței etc. Acest obicei a exercitat o puternică influență asupra tuturor jocurilor cu măști, care reproduc, în general, aceeași acțiune: Berbecii, Boul, Cerbul, Țapul, Cămila, Leul, Struțul, Păunul etc. În schimb, Calul și Ursul - primul având la noi o arie de răspândire ce nu depășește spațiul moldovenesc - prezintă similitudini cu jocul Caprei sau al Cerbului numai în cazuri izolate. O formă derivată
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
zisa „meditație de încetare a respirației”, până când capul îi exploda de durere din cauza lipsei de aer. Oprindu-și complet respirația, sufluri crâncene îi răvășeau mintea și i se răsuceau în vintre, așa cum un măcelar iscusit răsucește tăișul cuțitului în vintrele boului (Majjhima-Nikăya, I, 244). Stând într-o poziție rigidă, nemișcat, timp de mai multe zile, creierul său alimentat cu un sânge prea sărac și-a abandonat funcția, lăsându l pe gânditor fără gândire. Atingând limita extremă a mortificării, când nu-i
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de atuncea până am ieșit, a fost crimă și pedeapsă. Nici un câine nu-l chinui cum ne-au chinuit pe noi. Zeama aia acră, arpacașul, terciul... E fără comentarii. Cai morți cu spanac cu tot, cartofi fierți, cojiți, necojiți. „Animalule, boule, golanule, derbedeule!” Iar noi eram niște oameni cinstiți. Detenția a fost la 23 de ani, 24 de ani i-am Împlinit În Închisoare pe 6 iunie. Și la 26 m-a eliberat. Că veniseră și atunci la noi și ne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Adică bătrânul și-a revenit, și-a dat seama imediat. El era secretar de partid, dar nu a fost din convingere... N-avea pe cine să pună acia și l-au pus pe el... Și știi ce-a făcut? Mureau boii de foame la colectivu’ din sat și le-a dat drumu’, și s-au dus pe la casele lor... Au venit ăia de la județeana de partid, au criticat acia, dar era cumsecade tatăl meu, și a dat numai referințe bune... El
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o seamă cu mine, din aceeași lună... A pus scaunu’ colo cu răzămătoare, a pus vestonu’ și și-a ridicat mânecile. În gându’ meu: „Ei, să vezi ce mă bate!”. Și-mi ia datele toate și-mi spune: „Păi, măi boule, mă, tu trebuia să fii aiceașa! Ești cam pretențios la declarații”. Și mă pune să schimb declarația... Ce să spun? Dacă așa știam, așa spuneam, că n-aveam cum să spun că m-ai Învățat dumneata, că nu era adevărat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]