4,934 matches
-
care înființează la Cluj primul institut de biospeologie din lume. Viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categorii: Trogloxene sunt plante și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt găsite în zona vestibulară: insecte, scorpioni, mici rozătoare, broaște, șerpi, șopârle, melci... Troglofile sunt plante și animale care folosesc peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
Cinclus cinclus"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("bombina veriegata"), broască verde ("Bufo viridis"), salamandra ("Ambystoma maculatum"). Insecte: fluturi, gărgărițe sau cărăbuși, rădașca ("Lucanus cervus"), cosașul de munte cu picioare roșii
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("bombina veriegata"), broască verde ("Bufo viridis"), salamandra ("Ambystoma maculatum"). Insecte: fluturi, gărgărițe sau cărăbuși, rădașca ("Lucanus cervus"), cosașul de munte cu picioare roșii (Odontopodisma rubripes), Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), stejar ("Quercus robur
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
brumărița (Prunella collaris) și mierla de piatră. În zilele călduroase, pe pajiștile alpine se pot vedea vipera comună (Vipera berus), șoparla de munte (Lacerta vivipara) și numeroase specii de fluturi. În locurile umede de la obârsia râurilor, din circurile glaciare, trăiesc broasca de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra) și tritonul (Triturus alpestris). Dintre mamifere, se întâlnesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), veverița, viezurele, iepuri, jderi (Martes martes) și râsul (Lynx lynx
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Tarcăului se regăsesc numeroase alte specii vertebrate. Astfel apar pești precum : boișteanul (Phoxinus phoxinus), fântânelul (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), moioaga (Barbus meridionalis), păstravul (Salmo trutta fario), porcușorul (Gobio uranoscopus frici), zglăvoaca (Cotus gobio). Se regăsesc reptile și amfibieni ca: broasca râioasă verde (Bufo viridis), roșie (Rana temporaria) și cafenie (Rana arvalis), brotacul (Hyla arborea), șopârla de munte (Lacerta vivipara), tritonul carpatic - mai rar (Triturus montandoni), salamandra (Salamandra salamandra), vipera comună (Vipera berus) Dintre păsări, "pe lângă pâraiele cu pantă mare "se
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
gândurilor mele" (2000), "Puncte de reper" (2003) ș. a. O altă latură a creației sale au fost cărțile pentru pentru copii: "Cale bună, Ionele" (1962), "Poiana veselă" (1963), "Ploaie cu soare" (1964), "Ionică Tropoțel" (1978), "Urzicuțe" (1979), "Vacanța lui Tropoțel" (1980), "Broasca cea isteață", "Luminișuri" (1983), "Tropoțel ajunge primul" (1985), "Zurgălăi", "Tropoțel și toți ceilalți" (1987), "Zâmbăreți și cucuieți" (1990), " În ajun de Anul Nou" (1992), "Umbreluța" (1994), " Un motan citea o carte" (2002) ș. a. În afară de poezie, a scris și proză: "Zodia
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tctrix), destul de rar întîlnit ș.a.; răpitoarele sînt reprezentate prin acvile, creți etc. Dintre reptilele care ajung pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
destul de redus sub 20 de exemplare e șorecarul mare. Munții Măcinului constituie singurul loc din țară unde cuibărește șoimul dunărean. Dintre reptile menționam: țestoasă, țestoasă cu coada, șopârla de câmp, gușterul vărgat dobrogean, soprara, gușterul, șerpi. Amfibienii sunt reprezentați de: broască de pământ bruna, broască râioasa verde, brotăcelul. Din punct de vedere floristic ei reprezintă limită nordică a speciilor mediteraneene, balcanice și pontice, limită sudică a speciilor central europene și caucaziene, si limită vestică a câtorva specii asiatice. Toate comunitățile de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de exemplare e șorecarul mare. Munții Măcinului constituie singurul loc din țară unde cuibărește șoimul dunărean. Dintre reptile menționam: țestoasă, țestoasă cu coada, șopârla de câmp, gușterul vărgat dobrogean, soprara, gușterul, șerpi. Amfibienii sunt reprezentați de: broască de pământ bruna, broască râioasa verde, brotăcelul. Din punct de vedere floristic ei reprezintă limită nordică a speciilor mediteraneene, balcanice și pontice, limită sudică a speciilor central europene și caucaziene, si limită vestică a câtorva specii asiatice. Toate comunitățile de plante din zona sunt
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Carcharhinus melanopterus), scoici uriașe (Tridacnidae) sau pești viu colorați (Chaetodontidae) caracteristici recifelor de corali. Atolul este un loc pentru cuibăritul păsărilor de mare (Numenius tahitiensis, (Sula dactylatra, Sula leucogaster, Sula sula și Gygis alba). Animalele care trăiesc pe insulă sunt broasca țestoasă (Chelonia mydas) și un crab (engl. coconut crab) cu denumirea științifică (Birgus latro). Dintre plante se pot aminti palmierii cocotieri (Cocos nucifera) și ferigi autohtone (Pteridopsida sau Polypodiopsida). Atolul a fost descoperit în 1798 de un căpitan de vapor
Atolul Palmyra () [Corola-website/Science/306399_a_307728]
-
an. Frecvente taifunuri, îndeosebi în perioada mai-ului. Din vegetația variată se evidențiază pinul de Norfolk (o variantă de "Araucaria"), ce poate atinge înălțimi de 60 m și un diametru de 3 m, iar din faună liliecii, păsările marine și broaștele țestoase. Descoperită de James Cook în 1774, insula este colonie penitenciară britanică între 1788-1814 și 1825-1855. Este abandonată în 1855, pentru ca, un an mai târziu, să fie repopulată cu 194 de emigranți din insula Pitcairn. Este administrată ca o colonie
Insula Norfolk () [Corola-website/Science/305798_a_307127]
-
de varietate de specii pot fi rar găsit în alte părți ale Poloniei. Zona este populată din abundență cu numeroase plante: mușchi, mușchi de turba, salcie de mlaștină sau salcie de Laponia, precum și un număr limitat de gammarus, bureți și broaște țestoace europeane. O paletă mai bogată de specii de păsări locale: cocosul de munte negru, lebădă albă și neagră, cocorul, bufnita de Ural, cormoranul, stârcul cenușiu, ciocănitoarea neagră și verde, țiclete. În cadrul Mazury, multe specii de animale interesante pot fi
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
bechsteinii"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Amfibieni și reptile: salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), viperă ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp (Lacerta agilis); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); Insecte: fluturele tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
cercetare la Messina, Sicilia. În 1888 se duce la Institutul Pasteur unde rămâne până la sfârșitul vieții, în 1904 ajungând la funcția de vice-director al acestui institut. Pe când se afla în Germania, Mecinikov a studiat înmultirea sexuată și asexuată a parazitului broaștei, "Ascaris nigrovenosa". La Napoli, împreuna cu un alt coleg rus, a studiat bureții marini, iar la Spezia a studiat steaua de mare. Devine interesat apoi în studiul microbilor și mai ales al sistemului imunitar. În 1882 renunță la funcția sa
Ilia Ilici Mecinikov () [Corola-website/Science/313150_a_314479]
-
montat pe caschetă (HUD - Head-mounted Display) (1963) și microscopul confocal (1957, un instrument care precede instrumentului modern: microscop confocal cu laser). A dezvoltat, alături de Seymour Papert prima implementare a limbajului de programare Logo, un limbaj destinat copiilor care folosește o „broască țestoasă” pentru a desena pe un ecran. Minsky a mai construit, în 1951, prima rețea neuronală cu legături aleatorii, SNARC. Minsky a scris cartea "Perceptronii" (Perceptrons) cu Seymour Papert) care a devenit o operă fundamentală pentru analiza rețelelor neuronale. A
Marvin Minsky () [Corola-website/Science/313166_a_314495]
-
în formă de coarne și mai multe coarde, folosit, în antichitate, mai ales la acompaniere, când se recitau poeme. Conform mitologiei grecești, instrumentul a fost creat de ingeniosul Hermes, mesagerul zeilor, atunci când a zărit pe o plajă o carapace de broască țestoasă, goală în interior. Din ea a confecționat lira, instrument asemănător cu harpa. Potrivit imnului homeric "Către Hermes, I" , Hermes Arcadianul a confecționat lira dintr-o carapace de broască țestoasă, înfigând în ea 7 tulpini retezate de trestie pentru susținerea
Liră (instrument) () [Corola-website/Science/313221_a_314550]
-
mesagerul zeilor, atunci când a zărit pe o plajă o carapace de broască țestoasă, goală în interior. Din ea a confecționat lira, instrument asemănător cu harpa. Potrivit imnului homeric "Către Hermes, I" , Hermes Arcadianul a confecționat lira dintr-o carapace de broască țestoasă, înfigând în ea 7 tulpini retezate de trestie pentru susținerea coardelor din mațe de oaie și înfășurând cutia de rezonanță în piele de bou, brațele lirei fiind lucrate tot din trestie sau dintr-un lemn curbat. După Pindar, zeul
Liră (instrument) () [Corola-website/Science/313221_a_314550]
-
apa marină au condus la înțelegerea rolului pe care îl joacă oceanul planetar în realizarea circuitului dioxidului de carbon în natură. În teza sa de doctorat, susținută în 1903, Krogh a demonstrat diferența dintre respirația cutanată și cea pulmonară a broaștei. De asemenea, Krogh a demonstrat că azotul nu este implicat în metabolismul animal, lucrare pentru care a primit Premiul Seegen din partea Academiei de Științe din Viena. În 1908, împreună cu soția efectuează o călătorie în Groenlanda pentru a studia regimul alimentar
August Krogh () [Corola-website/Science/313236_a_314565]
-
inclusiv cele legate de lumea vie. Astfel, mesopotamienii cunoșteau faptul că polenul joacă un rol important în fertilizarea plantelor. O serie de texte indiene înfățișau aspecte din viața păsărilor. În vechiul Egipt s-au făcut descrieri ale metamorfozelor insectelor și broaștelor. Egiptenii și babilonienii stăpâneau o serie de cunoștințe privind anatomia și fiziologia omului. Totuși, nivelul scăzut al cunoștințelor acelei perioade a lăsat loc liber superstițiilor și speculațiilor metafizice. Astfel, în Babilon și Asiria, organele de animale erau folosite pentru predicții
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
În vizitele sale în România, compozitorul își vizitează de fiecare dată localitatea natală, Variaș, unde trăiesc tatăl și fratele său. „Fetița mea iși vede țara“, „Neîmplinitele iubiri“ - Mirabela Dauer, „Spune-mi“, „Zbor de cocori“ - Margareta Pâslaru, „Omleta din ouă de broască țestoasă“ - Angela Similea, „Strigături“, „Rug“. Obține distincții în cadrul unor festivaluri și concursuri de muzică ușoară, precum: Mamaia, Bratislava, Montreux, Soci, Dresda, Tokyo. Obține în 1979 premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru suita de cântece "Astfel". În 1982, câștigă
Vasile Șirli () [Corola-website/Science/314762_a_316091]
-
pneiu" = a respira). În antichitate apar primele mărturii ale scufundatorilor de perle și bureți: Pescuitorii de perle și de mărgean din antichitate își puneau bucăți de bureți îmbibați cu ulei peste urechi, clești pentru strîngerea nărilor confecționați din carapace de broască țestoasă și se scufundau legați cu o parâma cu greutate. În perioadele care au urmat, scufundarea liberă a continuat să fie practicată atât pentru recoltarea de bureți, mărgean și perle, cât și în scopuri militare. Funcție de capacitatea pulmonară, antrenament, vârsta
Scufundare liberă () [Corola-website/Science/313625_a_314954]
-
premiat; acesta a mai compus și pentru Goodbye Lenin. Amélie a câștigat 4 premii César (regie, imagine, muzică, decor) 2 BAFTA și 5 nominalizări la Oscar și multe altele în anii ce au urmat. Chiar și o nouă specie de broască semitransparentă descoperită în Amazonia a fost numită după film, biologul declarând că inspirația i-a venit de la modul în care filmul acordă atenție și pune accent pe detalii. Regizorul, inițial intenționase să o distribuie pe Emily Watson, dar nereușind, a
Amélie () [Corola-website/Science/314147_a_315476]
-
situat în lunca formată pe cursul inferior al Dunării, în Bugeac, în Basarabiei. Denumirea sa actuală este tătărească ; pe hărțile vechi precum cea a lui Dimitrie Cantemir din "„Descriptio Moldaviae”", apare sub numele de „Răsuna”, probabil în relație cu larma broaștelor, numeroase în zonă. se află în regiunea Odesa din sud-vestul Ucrainei, în apropiere de hotarul sudic al Republicii Moldova, pe teritoriul a trei raioane: Bolgrad (partea de nord), Ismail (partea de sud-est) și Reni (partea de sud-vest). Cea mai mare localitate
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
a pesticidelor în agricultura din Republica Moldova, situația lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pește, în apele Ialpugului viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve de insecte, crustacei, moluște etc. Fauna de crustacei, moluște, viermi și larve constituie hrana peștilor ce populează lacul. Limanul Ialpug a început să fie exploatat
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]