5,129 matches
-
geamantane ori cine mai știe ce catrafuse pe care o femeie le-a târâit după ea vreme de o jumătate de veac și mai bine. Pentru că, de când mă știu, n-a fost aproape nici o zi lăsată de la Dumnezeu să nu car ceva într-o mână, în amândouă, pe umăr, în brațe, în spate; m-am gândit să scriu despre această întruchipare a mea de femeie-asin, catâr sau chiar cal care a străbătut istoria României din 1953 până în 2007, când la pas
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Bator, sisifii lui Agârbiceanu, fiindcă târâșul, împinsul sau opintitul cu ceva (între 2 și 250 de kilograme) s-au săvârșit, în ceea ce mă privește, fără prea mari suferințe și eroism. Deși uneori era de-a dreptul jalnic ce și cum căram, nu m-am simțit umilită decât rareori, nu m-am prea văicărit și nici n-am intrat în depresie din trei motive: întâi, pentru că am socotit mereu că toate cocoșările mele n-au fost zadarnice, adică au avut un rost
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mereu. E drept că motivul 3 se bătea cap în cap, viguros și cam aiurea cu motivul 2, dar multe lucruri s-au ciocnit dur și aberant în mine de când mă știu. În jurul meu, toată suflarea muierească - fără multe excepții - căra mereu câte ceva: bunica, pe care-o strigam băbuța, se cocârja, cât era de pirpirie, fără să zică pâs, ba cu zeci de găleți de apă coborâte în pivniță când se fierbeau rufele în cazan, ba cu un coș mare, în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
doc; verișoara Lucri trambala mereu, nu înțelegea nimeni de ce, două valize grele între Timișoara și Beiuș; vecinele de pe Ion Vasi, Tantiarsici și Oberneni, se întorceau vinerea de la piață încovoiate de niște coșuri din pai împletit; doamna Türbach și fetele Klein cărau și ele plase de sfoară cu mânere rotunde de lemn, adică țechere sau nețuri, dar uneori le mai atârnau de ghidonul bicicletelor Diamant; Pipoștante, profesoara de pian de la colț, abia târa un cărucior de fier în care vecinii îi puneau
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
blonde, cu părul ondulat și ochi albaștri, printr-un fel de labirint încâlcit, ca în Parcul Pionierilor. Nu-i de mirare atunci că mi se părea normal ca toate femeile din jurul meu să se descurce singure, fără bărbați, și să care ceva de dimineața până seara. Era de-a dreptul sfârșitul lumii când vedeam într-o zi lucrătoare că pe strada noastră trece vreo doamnă elegantă, rujată, doar cu o poșetă în mână sau pe umăr, singură sau la braț cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la 10, și la prânz, și după-masa. Așa că în grupa mare n-am mai purtat geanta de tablă, ci una de carton presat, maro, mică și urâtă, care se atârna de umăr și în care nu mai avea rost să car decât o batistă, plus cel mult o bomboană Kandia de lapte, lipicioasă. Din același carton presat maro a fost și ghiozdanul care m-a cocoșat patru ani și mai bine. El era într-adevăr greu, pentru că îndesam în burdihanul lui
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pisat. Îl înghițeam greu, cu gândul la eroii copii din cartea Copii eroi. Dar eu nu mă jertfeam nici pentru patrie, nici pentru Stalin, ci pentru Gigel Drăghici și Marius Bizerea, băieții din clasa mea, care-mi căzuseră cu tronc. Căram ujinoiul zi de zi nu pentru că cei doi amorezi s-ar fi obișnuit să mănânce de la mine. Își duceau și ei gustări. Dar, dacă s-ar fi întâmplat să întrebe într-o pauză cine-mi mai dă o felie de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
maro sau negru, cu încuietori de metal. Toate erau încărcate cu atlase, cărți și caiete, cu scule pentru orele de lăcătușărie, dar și cu gustări uriașe. În mai multe fotografii făcute prin clasa a zecea se vede cum - car, nu car ceva în mâini - stau cu umărul drept mai lăsat. Servieta și mai apoi sacoșele și pungile de plastic ticsite de cursuri, dicționare, caiete mari, zeci de cărți, sute de fișe vârâte în plicuri au fost calabalâcul meu de studentă la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
modă. Despre ele se spunea cu un fel de religiozitate că ar fi făcute din Fibre Sintetice. Se strângeau ghem și se îndesau într-o punguță rotundă din pânză de aceeași culoare, cu un căpețel croșetat lăsat afară. Puteau fi cărate așa, strânse ca o mingiucă și flendurate pe lângă fuste, sau puteau fi strecurate în poșetă. E drept, dacă le burdușeai bine, se lungeau cât o zi de post și țineau la cărat cât vechile nețuri de sfoară. Pentru că amândouă cuvintele
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu un căpețel croșetat lăsat afară. Puteau fi cărate așa, strânse ca o mingiucă și flendurate pe lângă fuste, sau puteau fi strecurate în poșetă. E drept, dacă le burdușeai bine, se lungeau cât o zi de post și țineau la cărat cât vechile nețuri de sfoară. Pentru că amândouă cuvintele - și fibră, și sintetic - erau ceva absolut nou, străin și greu de pronunțat pentru ea, băbuța a batjocorit din prima clipă plăsuțele colorate și nu le-a luat niciodată la cumpărături. O
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-l cutreier după-masa târziu, când se golește de lume. Cu ochi de șoim sau chiar de vultur dibui și cea mai mică surcea, rămurelele sau crengile uscate căzute pe jos, pe sub frunze și prin boschete. La început, trec drumul și car acasă două-trei vreascuri, ca o rândunică hărnicuță. Apoi acționez mai tehnic. Adun preț de două-trei zile toată crengăraia în spatele unui tufiș din stânga intrării, leg prada cu sfoara de la cepurile din tipografie și, când se întunecă destul de mult, mă strecor în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
urc treptele înapoi și mă năpustesc triumfătoare în hol ca Amazoana în cort la Alexandru Macedon. PS. Vremile de restriște s-au încheiat demult, dar sarsaneliada mea continuă mai abitir ca înainte. De optsprezece ani, nu-i zi să nu car ceva în sacoșe cu și fără roți, în rucsacuri, în genți, coșuri, valize, pungi colorate de plastic, cu taxiul, pe jos, în tramvai sau pe bicicletă, în mașină, tren, avion, autocar sau vapor, ba chiar de două ori în căruță
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
copii și am creat prin asta un nou etalon. În perioada când aveam copiii mici nu se găsea nimic ce-ar fi ușurat munca de mamă. Copiii erau înveliți în feșe, care trebuiau fierte. Neavând apă curentă în locuință, trebuia cărată de afară, încălzită în cazan pe sobă (cel puțin gaz metan aveam); spălam numai cu săpun, făcut de tata-socru, iar după spălat apa murdară trebuia cărată afară. Apoi, dacă alăptarea cu lapte matern nu se putea face, trebuia făcut un
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-i drept n-a plecat chiar în clipa aceea, mai întâi l-a ajutat pe proaspătul mire să degajeze ușa cabanei în care nu era chip să intri fără cheie, de zăpada pe care vântoasele o aduseseră până aici. Au cărat împreună multe brațe de lemne, să fie din belșug, în fața cabanei din cele se aflau depozitate chiar într-o latură a acesteia, au întețit un foc din lemn de jnepeni oblu pe prispa cabanei și numai după aceea a dispărut
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de aștri de aur ce-i supravegheau și-i protejau, mai apoi în razele soarelui care, parcă numai pentru ei răsărise în ziua aceea. Ca să le mângâie dragostea în patul improvizat din ramuri de jneapăn, acoperit cu tot ceeace putuseră căra cu ei în ranițele lor grele ca plumbul. Și mai răsărise soarele, numai ca să le binecuvinteze gustările pregătite de cele două mame înainte de a purcede la drum, ceaiul indian care nu se mai termina în ibricul mereu împrospătat cu cristalul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stăpânire romană de după acel fatidic sau poate benefic an 106, după cel de-al doilea război dacic, sub presiunea năvălirii popoarelor barbare venind din hăuri asiatice, împăratul Aurelian, decide retragerea cohortelor sale la sud de Dunăre, părăsirea teritoriilor din care căraseră incomensurabile averi la Roma, și în care investiseră serioase valori materiale, umane și spirituale. Hoardelor venite din răsărit, de unde aduceau numai groază, întuneric și sălbăticie, istoricilor acestora, le-a plăcut întotdeauna să afirme că în spatele lui Aurelian au găsit vid
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bote de secară că, vezi Doamne, era cald și oamenii obosiți cerea apă des. La fel se întâmpla și cu fânul, că primăvara groful niciodată nu mai avea fân să dea la boi când începea lucrul la câmp, pentru că îl cărau oamenii noaptea și tot nutreț din cel mai bun, știu și io când era grajduri cu boi unde-i casa lui George lui Șari, ne duceam și ne uitam prin fereastră la ei, erau boi mari, vineți cu coarnele mari
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu coarnele mari, nu ca cei din regat mărunți și cu coarnele mici. Dacă a văzut groful că nu mai merge cu agricultura, lucră tot în pagubă, s-a hotărât s-o dea Erarului. Eraru era o casă a Ungariei cari avea multe păduri și munți. După ce o dat grofu, nu s-a mai zis moșia grofului ci moșia Erarului. Erariul nu o lucra ci o da în arândă, pe bani , până prin 1808 la licitație publică, cine da mai mult, rămânea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
21,378 - porumb 20,478 - cartofi 322,478 - fân 83,002 - trifoi tone: 0,031 - borceag 0,996 Nu dispunem din păcate de o evidență a producției animaliere ce lua calea răsăritului atunci când vreme de 20 de ani s-a cărat acolo cu mii de garnituri de trenuri, în zeci de mii de vagoane de marfă tot ce se putea căra. Ar fi fost interesant să cunoaștem cantitățile în tone de carne, lapte, lână de care au fost spoliați oamenii satelor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din păcate de o evidență a producției animaliere ce lua calea răsăritului atunci când vreme de 20 de ani s-a cărat acolo cu mii de garnituri de trenuri, în zeci de mii de vagoane de marfă tot ce se putea căra. Ar fi fost interesant să cunoaștem cantitățile în tone de carne, lapte, lână de care au fost spoliați oamenii satelor noastre atunci, ca să ne dăm seama de suferința pe care o provoca sătenilor prietenia cu «bunii» noștri vecini de la care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
seama de suferința pe care o provoca sătenilor prietenia cu «bunii» noștri vecini de la care «ne venea în schimb» lumina soarelui, crivățul pustiitor și cultura sovietică, «cea mai avansată din lume». Se pare că evidențele cu tot ceea ce s-a cărat, au fost date dispărute chiar la nivel național și probabil că niciodată nu se va ști cu adevărat cât am plătit rușilor pentru nesăbuința de a le fi atacat granițele atunci în nefericita zi de 22 iunie 1941. Găsim totuși
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au ținut acolo încuiați cîteva zile, și ceilalți, de foame, au mîncat peștii din formol și au murit - numai el, care n-a mîncat, a scăpat -, cum l-au închis rușii într-un lagăr și cum a evadat de-acolo cărînd bidoanele cu apă, cum a luptat contra nem ților, știa și chestia cu chibritul, cînd pe primul l-a văzut, pe al doilea l-a luat la ochi și pe al treilea l-a împușcat - bine că nenea Dode a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dar ne-am oprit pînă la urmă la el, din compasiune : avea cele mai multe defecte - un ochi i se deschidea mai puțin decît celălalt, iar coada părea să-i fi fost fracturată și sudată apoi strîmb. și pe el l-am cărat în tren (în buzunarul de la geacă, pe care, desigur, mi-a udat-o), și el a avut tot felul de paraziți, de la viermi la purici (pentru viermi am mers cu el la veterinar pe un viscol uriaș și niște nămeți
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu bucate scoase din sacoșele celor prezenți, cu băutură în cantități adaptate restricțiilor vârstei și stării de sănătate a participanților, toate udate din belșug cu apa rece și inconfundabilă de la bătrâna cișmea, apă pe care în anii de școală o căram cu sacaua. Fotografiile făcute cu micul grup de participanți au imortalizat prezența noastră la Șendriceni în ziua de 19 iulie, anul de grație 2003. Sigur că bucuria ar fi fost mai mare și deplină dacă toți colegii care mai fac
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
simțit nu numai un fel de repulziune, dar o adevărată indignare, amestecată de revoltă. În mintea mea evocam Bistrița limpede, albastră, neastâmpărată, luptând cu stâncile pe care le întâlnea în cale, rupând adesea poduri, dislocând case, smulgând bucăți de pădure, cărând astfel spre țara de jos toate bogățiile munților. Atâta merita Iașul? Bahluiul acesta infect. (Mai târziu, când am știut ce mincinos e cântecul "Dâmboviță, apă dulce", sau care poate fi sensul real al cuvintelor "cine bea nu se mai duce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]