6,191 matches
-
țăranii amărâți, îmbrăcați în haine peticite, cu căciulile roase, în căruțe, venind de la câmp, obosiți după o zi lungă de muncă ; alții pășesc agale, fără putere, pe lângă vitele care se întorc de la păscut. Din celălalt capăt, se văd apropiindu-se căruțe încărcate cu porumb, iar țăranii trudiți merg pe lângă caii care știu drumul pe de rost. Ziua, în sat, e liniște deplină și toată lumea iese pe câmp să-și strângă recoltele, iar vântul bate lin prin ramurile copacilor. Când soarele apune
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
țăranii trudiți merg pe lângă caii care știu drumul pe de rost. Ziua, în sat, e liniște deplină și toată lumea iese pe câmp să-și strângă recoltele, iar vântul bate lin prin ramurile copacilor. Când soarele apune după deal, începe forfota căruțelor care se încovoaie sub bogăția recoltelor. Ziua începe să se micșoreze, noaptea devine mai lungă , timpul se răcește și începe să plouă din ce în ce mai des. Când se așterne întunericul, liniștea este deplină, tăcere de mormânt. Lucian Ambăruș BINE AI VENIT, PRIMĂVARĂ
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
debutează cu tripticul Carul cu fân. Pictorul se întoarce la tema demenței pe care o abordase deja în Corabia nebunilor. Permanent prezenți în opera lui Bosch și caracteristici pentru stilul său, monștrii imaginari ne îndeamnă la meditație asupra deșertăciunii vieții. Căruța cu fân înfățișează scena care se desfășoară în jurul figurilor din căruță, cufundate în jocuri amoroase. O mulțime de monștri hibrizi tocmai trage căruța spre infern. Pentru plăcerea de o clipă, amanții vor fi damnați să repete la nesfârșit păcatul originar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
demenței pe care o abordase deja în Corabia nebunilor. Permanent prezenți în opera lui Bosch și caracteristici pentru stilul său, monștrii imaginari ne îndeamnă la meditație asupra deșertăciunii vieții. Căruța cu fân înfățișează scena care se desfășoară în jurul figurilor din căruță, cufundate în jocuri amoroase. O mulțime de monștri hibrizi tocmai trage căruța spre infern. Pentru plăcerea de o clipă, amanții vor fi damnați să repete la nesfârșit păcatul originar al lui Adam și Eva. În dreapta amorezilor, sub făptură stranie, pictată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
opera lui Bosch și caracteristici pentru stilul său, monștrii imaginari ne îndeamnă la meditație asupra deșertăciunii vieții. Căruța cu fân înfățișează scena care se desfășoară în jurul figurilor din căruță, cufundate în jocuri amoroase. O mulțime de monștri hibrizi tocmai trage căruța spre infern. Pentru plăcerea de o clipă, amanții vor fi damnați să repete la nesfârșit păcatul originar al lui Adam și Eva. În dreapta amorezilor, sub făptură stranie, pictată „en grisaille”, se află diavolul; singur îngerul, îngenunchiat la stânga, îl observă pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
slăvește materialitatea, densitatea lumii, Grigorescu face formele să plutească în aer, pictează pajiști însorite, păduri dese, luminișuri, ciobani cu căciuli mițoase, căruțași ce-și mână pe drumurile prăfuite atelajele de boi, țărănci torcând sau stând la poartă, care cu boi, căruțe venind de la bâlci, o natură liniștită, luminoasă, senină, primăvăratică. Dacă poporul nostru are conștiința unui peisaj românesc distinct, faptul se datorează picturilor vibrante ale lui Nicolae Grigorescu. Coloritul de o rară prospețime, poezia ce se desprinde din toate tablourile sale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
-și propria înmormântare în detaliu. Călugării au chipuri fantomatice, coborâți parcă din pânzele lui Tintoretti, iar spre cimitir au loc tot felul de incidente grotești care au rolul de a sugera insensibilitatea oamenilor în fața morții. Întâlnirea convoiului funebru cu o căruță cu purcei și cu un automobil în care se află un personaj important, se soldează cu un embouteillage care este rezolvat dupa o ceartă între șoferi. Eroul notează cu satisfacție că a devenit în sfârșit un mare personagiu pe care
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pe gânduri. Mediul economic rural românesc este, de exemplu, un spațiu al trocului, al schimbului direct, marfă contra marfă. Există aproape în fiecare comună un târg săptămânal în care toată lumea se întâlnește cu toată lumea. Cine nu a văzut șirul de căruțe, dimineața devreme, trase, cel mai adesea, de cai și mai rar de boi sau vaci, care se scurg liniștite spre locul târgului săptămânal. Preparativele încep, totdeauna, cu mult mai devreme, iar conținutul din căruțe este diferit, în funcție de anotimp și de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Cine nu a văzut șirul de căruțe, dimineața devreme, trase, cel mai adesea, de cai și mai rar de boi sau vaci, care se scurg liniștite spre locul târgului săptămânal. Preparativele încep, totdeauna, cu mult mai devreme, iar conținutul din căruțe este diferit, în funcție de anotimp și de perioada anului. Multe bunuri agricole sau animale sunt produse în curte cu destinația de a fi duse la târg. Se știe, de exemplu, că mulți oameni care cresc un porc sau doi, pentru a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pentru a-i vinde în luna decembrie, de sărbători, după cum întotdeauna când într-o gospodărie este nevoie de ceva, se face rapid o socoteală în legătură cu ce se poate valorifica și cantitățile necesare pentru a satisface trebuința respectivă. De aceea, în căruțe vom găsi, în drum spre târg, păsări, animale, grâne, alcool produs în gospodărie, lână, legume, fructe, cereale. În drum invers spre casă acestea vor conține sârmă pentru îngrădire, cherestea, materiale de construcții, sau alte animale. Trocul este tot unul de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nici o vină, de nici un fel. Vinovații sunt mereu alții, colectivul, statul, birocrația. Atunci când muncitorii români plecau din fabrică spre casă cu geanta plină cu șuruburi, cu o bucată de metal, doi electrozi de sudură sau o piesă de schimb pentru căruțele pe care le aveau acasă, ei confirmau încă odată utopia de tip socialist a percepției individului, că ceea ce nu este "al meu", poate fi vreodată, într-o formulă, "al meu". Fabrica era a partidului, a securității, a directorului, a statului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
legătură cu preotul și cu nebunii lui, deși ca medic am încercat, pe baza amintirilor, să reconstitui diagnosticele bolnavilor popii. Unele mi le-am explicat, altele, nu. Mi-aduc aminte de un epileptic pe care l-au dus legat de căruță, în status, aș zice azi, și care s-a întors „restabilit”, să spunem. Era un miracol. Preotul făcea miracole. Cred că era și una din cauzele pentru care se bucura de o asemenea autoritate în sat. Pentru el, ca și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
lucru. Cineva traducea, dar traducea în felul lui, mai mult după cum bănuia. Mai prindeam și Radio București, care uneori se auzea destul de bine. Am stat în pădure până când cineva a strigat că vin românii și atunci am ieșit cu toții, cu căruțe, cu copii, cu steaguri, cu prapori, cu tot calabalâcul. Tata, care nu se astâmpăra, fusese de câteva ori în sat să vadă dacă pleacă ungurii, dacă vin românii. Au tras după el și noroc că a alunecat, altfel n-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
-o lângă mine pe buna și mult necăjita mea maică, care a purtat pe umerii ei fragezi toate greutățile anilor de după război: deposedarea de pământul pe care-l avea ca moștenire de la bunicii mei. Și de inventarul agricol plug, grapă, căruță, sanie, de cai și de boi. Apoi munca istovitoare pe câmpurile colhoznice de cu primăvară devreme până toamna târziu pentru niște copeici, pe care, parcă o văd aievea, îi strângea într-o năframă, legată nod ca nu cumva să le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
universitarului și criticului literar Constantin Dram: "Mai apoi m-am apropiat de poetul Lucian Vasiliu, om cu o mare deschidere spirituală, de atunci și până astăzi, după cum se și vede". Aferim! Și punctum. "Cezar Ivănescu este copilul care, aflat în căruța mânată de aprigul său tată, dinspre satul hușean Curteni (spre urbea Bârlad), aflat printre bagajele familiei în strămutare, s-a trezit brusc și a întrebat: Tată, dar unde mergem noi? La Bârlad, Cezare! A, a Baaad, a Baaad!..." Vasile Proca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
biserică, școală, teatru, filarmonică, operă, muzeu, cinema, bibliotecă, librărie, anticariat, casă de cultură, edituri, media în general). Cât la sută din PIB se acorda învățământului, când Eminescu, revizor conștiincios, scria referate despre starea școlilor rurale, străbătând cătunele într-o hodorogită căruță sau chiar pe jos? V.P.: Șase la sută din populația României e analfabetă, suntem un popor bolnav (primul loc în Europa la TBC, dar și la alte boli), 50.000 de profesori, 20.000 de cadre medicale, alte milioane de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Ivănescu mi-a fost fratele mai mare în anii în care Mihai Ursachi era plecat în S.U.A., iar Ioanid Romanescu urcase în cerurile Domnului. Ca și Aurel Dumitrașcu să zicem, frate... nemțean, "german". Cezar Ivănescu este copilul care, aflat în căruța mânată de aprigul său tată, dinspre satul hușean Curteni (spre urbea Bârlad), aflat printre bagajele familiei în strămutare, s-a trezit brusc și a întrebat: Tată, dar unde mergem noi? La Bârlad, Cezare! A, a Baaad, a Baaad!... Cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
o sfoară de moșie, pe care o cumpărase principele Alexandru Dimitrie Ghica. Este mai mult ca sigur că ilustrul principe cumpărase acest teren arabil de la Radu Cernescu, un boier scăpătat. Familia preotului Dima Popescu va sosi la Oltenița cu câteva căruțe cu coviltir, pe atunci neexistând automobile sau trenuri. Ioniță Popescu (Oltean Niță) (1807 - 1884) Unicul fiu al preotului, care slujea la Popina, În Cadrilater, era Ioniță Popescu, cel cunoscut sub numele de Oltean Niță. S-a născut în anul 1807
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
al argintăriei, spunând că i-a făcut-o cadou. Javert era mereu la pândă și bănuiala că domnul primar ar fi evadatul Jean Valjean i s-a aprins când vigurosul primar a intervenit pentru salvarea unui vizitiu care zăcea sub căruța răsturnată; știa că numai el poate avea o asemenea forță. În viața lui de primar apare a tânără care făcea trotuarul. Pentru că a ripostat după ce a fost agrasată și umilită de un bărbat, a fost arestată de devotatul legii, Javert
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
e treaba noastră! (Pauză.) Nu înțelegi? Cunoști legenda sfîntului Dumitru? Foka [1]: Nu. Kaliaev [2]: [e1]Trebuia să se întîlnească în stepă cu Dumnezeu însuși, și se grăbea, [e2] cînd a dat de un țăran [e3] căruia i se împotmolise căruța în noroi. [e4] Atunci sfîntul Dumitru i-a dat o mînă de ajutor. [e5] Noroiul era gros, făgașul adînc. [e6] S-a trudit o oră. [e7] Și cînd s-a isprăvit, [e8] sfîntul Dumitru a dat fuga la întîlnire. [e9
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
isprăvit, [e8] sfîntul Dumitru a dat fuga la întîlnire. [e9] Dar nu l-a mai găsit pe Dumnezeu acolo. Foka [2]: Ei, și?514 Kaliaev [3]: Și atunci sînt unii care vor întîrzia întotdeauna la întîlnire fiindcă există prea multe căruțe împotmolite și prea mulți frați de ajutat. (VI, 15) (Trad. Marcel Aderca, București, Univers, 1970: 257) Faptul că povestirea alegorică nu-i permite lui Foka să interpreteze corect sensul global implicit al textului ("maxima sa de morală", cum spuneau anticii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mari decât ea. Recunoșteau că Mura știe mai multe de la viață, de la această viață grea, de copii fără părinți. Pe lângă înălțimea acelui munte de om, Mura părea o păpușică, iar drumul până la viitoarea ei casă a fost străbătut cu o căruță: Hârrrr-hârrrr! Hârrrr-hârrrr! Mai bine mergeam pe jos, gândi Mura. Cu mama și cu bunica mergeam întotdeauna pe jos. Mersul pe jos este așa de frumos! Ici-colo te apleci să rupi un fir de iarbă, să-i simți mirosul crud, vezi
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
singurică, a pornit într-o direcție greșită. Nu știa că așa s-a întâmplat, dar a aflat de la un bărbat care a fost curios să știe unde merge o fetiță cu pasul atât de hotărât. Ca un făcut, tot cu căruța a fost dusă acasă, înapoi, pe aceeași melodie cunoscută: hârrrr- hârrrr... și a ajuns direct în brațele bunicii, adică exact acolo unde încă se simțea căldura mamei sale, acolo unde pieptul bătrânei încă nu se liniștise din bocetele de cu
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini și căruțe cu făină, fasole, fanta, fistic... Se face comerț, din neolitic, cu sare. Slatina de la Oglinzi se cară acum cu tractorul. «Civilizația Cucuteni s-a format și s-a dezvoltat aici, pe un areal cuprins între Bacău și Târgu-Neamț, după care
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lui. Altă femeie i-a zis a doua zi că va fi arestat. «Îl caut pe Dumnezeu să-i scot ochii!», zicea milițianul Tâlvăr. N-a mai apucat pensia și a ajuns orb, cerșetor prin Bacău. Tata a fugit cu căruța cu un om la Sibiceni, peste apa Moldovei. Era șuvoi, veneau și butuci, și au trecut. La celălalt mal, un tânăr a luat calul de căpăstru și a mers în lungul apei încă un kilometru. Cei de stil vechi erau
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]