222,545 matches
-
de sete țipă!/ La dreapta lui zbura.// El are cap de taur/ Și gheara de strigoi,/ Și coada-i de balaur,/ Și geme cu turbare/ Când babă tristă pare;/ Iar coada-i stă vulvoi.// Iar nagodele-urâte/ Că un mistreț la cap,/ Cu lungi și strâmbe rate,/ Cu care de pe stâncă/ Ram marea cea adâncă/ Și lumea nu le-ncap;" Pauză de respirație! Dincolo de valoarea versurilor de față, o remarcă de ordin lingvistic... Înțeleg că un izolat etnic că Budai-Deleanu, printre puținii
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
istoria României", Piața a întrupat dragostea exasperată pentru libertate. În așa măsură, încît a stîrnit invidia (fie și inconștientă) a "infidelilor", a libertinilor ce utilizează conceptele democratice în chip demagogic: "Libertinul de ieri ori de azi, dezinvolt, ușuratic, sceptic, cu capul în nori, se uită cu aceeași invidie la cuplul, real sau mitic, care a trăit sau trăiește o dragoste unică, o dragoste absolută" (Jacqueline Raoul-Duval: Farmecul discret al adulterului: scenariile infidelității). Acești libertini sui generis au încercat a nega natura
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
unor eforturi pozitive e rezumată printr-o altă serie de expresii: un anumit lucru ajută ca la mort compresa sau folosește ca o frecție la un picior de lemn. Ultima comparație, mai ales, apare foarte frecvent în texte: "Rana de la cap a încetat să-i sîngereze, da... asta nu mai are nici o importanță pentru el, așa cum n-ajută o frecție cu Diana la un picior de lemn" (George Arion, Atac în bibliotecă, București, Eminescu, 1983, 56); "Premiile oferite au valorat cît
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
curte. Barbă lungă, sură, pletele căzîndu-i în lături. Cu mătura de nuiele în mînă a început să zvîrle după cîini blestemînd. (Abmination et chiennerie, W. Faulkner, Lumină în august, ed. franceză.) Scenă văzută de mine... * 1954. Un ins slab, șchiop, cap mic de șarpe, teșit; zgomotos, vorbește cu explozii de tonuri ridicate fără o justificare logică, mănîncă animalic, clefăind. Toți se feresc să mănînce la masă cu el fiind atît de dizgrațios. Cînd merge cu tine, din cauza piciorului drept mai scurt
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
sumă de crime nedescoperite și cu un manuscris excelent. Literatură, cîte se comit în numele tău!... Regizorul-scenarist mărturisea că ideea i-a venit atunci cînd s-a trezit cu un copil, deci cu o sumă de obligații agasante și acaparatoare pe cap, și cu starea: " Ce m-a apucat să mă înham la toate astea?" (raționament pe care l-a împins, în scenariu, pînă la ultimele consecințe logice!) În fine, ultimul film francez al competiției - Cod necunoscut - a aparținut unui regizor austriac
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
a pus o condiție suplimentară pentru prelungirea acordului stand by cu România, aceea a depolitizării conducerii CEC-ului. Această condiție, care a fost respectată de guvern în al doisprezecelea ceas, i-ar fi scutit pe țărăniști de multă bătaie de cap dacă ar fi făcut din ea o precondiție a participării la guvernare. Asemenea greșeli, care au trecut neobservate în perioada cînd PDSR și aliații săi se aflau la guvernare deoarece opoziția de atunci nu a știut să le speculeze, sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
Mircea Mihăieș Trebuie să vă imaginați scena în toată splendoarea ei: în mijloc, Adrian Păunescu, slăbit, obosit, îmbătrânit, însă în continuare cu un cap mai înalt decât restul adunării. în lateral, redați oblic de camerele de luat vederi, invitații: obișnuita pleavă ex-comunistă, asezonată cu două-trei figuri bizare, pe care nu știi de unde să le iei. Una dintre ele, doctorul Eltes, veche cunoștință a mea
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
noastre. Sub forma unei povestiri-confesiuni adresate de protagonist prietenului său din copilărie, cartea lui Daniel Pișcu pare să conțină toate componentele unui love story între liceeni: prima întâlnire dintre Ciprian și Luminița în vacanța de vară precedentă ("Mi-am ridicat capul și am văzut-o la intersecția celor două ape. Era într-un costum de baie roșu aprins, cam de aceeași vârstă cu mine. Spăla niște șosete."), scrisori de dragoste, revederea la București, declarații de iubire în parc, idilă care se
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
Bădescu și cu părinții mei, pe vremuri, apoi, prin 1952-1954, cînd luam eu ore de franceză cu ea, pensionară. Eram prea tînăr ca să mă las furat de amintiri, cum, cred, ar fi dorit Lucian Bădescu. Așa că l-am bătut la cap cu ideile mele despre literatură. Nu sînt deloc sigur că le împărtășea. Dar, probabil, din emoția de a-și vizita prin mine tinerețea vîlceană, m-a lăsat să turui și aprobîndu-mă din cap. Mă întrerupea doar cît să mă întrebe
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
Lucian Bădescu. Așa că l-am bătut la cap cu ideile mele despre literatură. Nu sînt deloc sigur că le împărtășea. Dar, probabil, din emoția de a-și vizita prin mine tinerețea vîlceană, m-a lăsat să turui și aprobîndu-mă din cap. Mă întrerupea doar cît să mă întrebe: "Pompilia trăiește?" Trăia, și încă în aceeași casă veche, în fundul unei curți plină de iarbă pe care o ciuguleau orătăniile. Sau: Avea un cocoș rău care se dădea la oameni. îl știi?" Povestea
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
celor criticați de Maiorescu - V.A. Urechia, Pantazi Ghica, Gh. Sion și alții -, Petre Grădișteanu semnează un lung articol intitulat "Convorbirile literare" și "Revista contimporană". Autorul îi reproșează lui Maiorescu că a avut cutezanța să-l așeze pe Eminescu în capul Direcției noi, "imediat alăturea" cu V. Alecsandri. După cîteva citări de versuri eminesciene, Grădișteanu afirmă ironic, desigur fără temei: "Asemenea inepții (s.n.) nu sînt tolerate nici unui școlar din clasa a III-a gimnazială, și d. Eminescu este în fruntea nouei
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
concesionate de statut Adunării Generale, e funcțională una singură, pusă direct în față, pe primul loc, fără a lăsa spațiu nici unui moment de analiză și evlauare: "alegerea Consiliului, a președintelui...". Cestiunea arzătoare a puterii instituționale fiind tranșată fără discuții din capul locului, a doua atribuție a instanței deliberative ("modificarea statutului") și cea din urmă, sublimă în vagul ei ("decide asupra oricărei probleme de interes general"), au fost suprimate ca inoportune de pe ordinea de zi, de aparatul electoral al președintelui, asigurat de la
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
pare greu de priceput, seamănă, am impresia, cu cel din 1990, cînd principalii actori ai puterii de azi, PNȚCD, PNL, erau considerați apriori de o majoritate a alegătorilor drept partide dușmănoase. Azi, PNȚCD în special e considerat un fel de cap al răutăților de tot felul prin care a trecut România din 1996 încoace. Nici PNL-ul, care a mizat pe un candidat acceptabil și de către votanții actualei opoziții și de către cei ai actualei puteri, dl Pădure, nu scapă mai ieftin
Votul bucureștenilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17065_a_18390]
-
primar general, Viorel Lis, om cu biografie sentimentală demnă de o telenovelă și care a fugit din PNȚCD pentru a obține voturi personale, în calitate de făcător de bine al urbei. Bucureștiul, care părea la alegerile locale de pînă acum afacerea din capul locului cîștigată de CDR, a devenit obiect de schimbare. Ar fi stupid să considerăm Capitala, azi, un oraș care s-a vopsit în roșu fiindcă dl Oprescu se află în fruntea sondajelor de opinie. Probabil că în turul doi dl
Votul bucureștenilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17065_a_18390]
-
alarma" (Exilul și frica). Sau: " Toamna de acum. de sub pupile ies zeii/ și pleacă pleoapele noastre aripi fiindu-le/ pînă departe. e un spectacol de ochi/ lichefiați pe ferestrele zilei moare liliachiul/ din frunze mor locuitorii șoaptelor de/ iubire cu capul pe malul de estetică fovă.// Una cîte una ies ghearele aerului din plămîni/ lăsînd trupurile libere să leviteze/ trec dintr-o parte în alta ca baloane/ de piele strigă copiii: mamă și tată,/ a venit toamna, uite-i cum trec
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
său agitat felurite reziduuri, impurități ale spiritului contrariat sau purtător el însuși de contradicții: "Deja sîngele v-a ajuns în burtă deja sîngele/ v-a ajuns în tîmple duce noroiul unei realități/ percepute cu gura cuvîntul iese nădușit din/ caznele capului doamnelor și domnilor cineva/ înnebunește încercînd să vorbească/ loviți-l peste vorbe/ (e o părere) obligați-l/ să se sinucidă sau aruncați-i afară mormîntul sărac/ lucrurile sînt deja simple: viii îi lingușesc/ necontenit numai pe cei morți? (Cîntece de
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
de o parte, o ierarhie literară oficială, având drept criteriu principal valoarea propagandistică a textelor. Pe de altă parte, s-a configurat și o ierarhie neoficială, bazată pe criteriul estetic. Aparent, revizuirea s-ar putea produce fără mare bătaie de cap: ar fi suficient să renunțăm la ierarhia oficială și să adoptăm ierarhia neoficială. Din nefericire, ierarhia oficială nu este complet mincinoasă, iar ierarhia neoficială nu este întrutotul corectă. Unii scriitori importanți, care au făcut anumite concesii ideologice sau au reușit
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
XVI-XVIII, pe când secolul literar de la 1779 până la Junimea primise 275 de pagini: "După proporțiile ei, Istoria literaturii române de la origini până în prezent e mai cu seamă un tablou al literaturii moderne și contemporane, de la Junimea încoace. Începuturile sunt "date peste cap" cu o dexteritate care nu înșeală însă asupra grabei și nepregătirii", metoda impresionistă neputând ține loc "de informație metodică și de asimilare organică." Peste ani, Marin Bucur va replica: "Scopul istoriei literare fiind de a lumina printr-o nouă conștiință
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
atât de ambițios. Iar acum? Acum lucrurile căpătaseră o altă înfățișare. Și zecile de refugiați pe care-i întâlnea pe stradă îl treziseră dureros la realitate. Oare același popor stârnise atâta groază și teroare? Nu. Nu credea nici în ruptul capului că printre soldații fioroși al Kaiserului s-ar fi putut număra și colegi din facultate. Era prea mult. Și nu era drept pentru el și pentru oamenii aceia să-i înjosească. La mijloc trebuie să fi fost cu totul alte
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
Un vreasc uscat țipă ascuțit sub povara tălpii. Glasurile-ncetară subit, apoi hățișul se mișcă înaintea lui și din el țâșni un om. Un om necunoscut. Se priviră o clipă nedumeriți. Un altul sosit în salturi îl lovi în moalele capului. Mai auzi ca prin vis cum cel care-l lovise în cap doborându-l, îi spuse celuilalt. Vezi dacă a fost singur. Și totul se cufundă în tăcere. * * * Din bucătăria părintelui, mirosul slăninei prăjite se răspândea fără milă în curte
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
hățișul se mișcă înaintea lui și din el țâșni un om. Un om necunoscut. Se priviră o clipă nedumeriți. Un altul sosit în salturi îl lovi în moalele capului. Mai auzi ca prin vis cum cel care-l lovise în cap doborându-l, îi spuse celuilalt. Vezi dacă a fost singur. Și totul se cufundă în tăcere. * * * Din bucătăria părintelui, mirosul slăninei prăjite se răspândea fără milă în curte. Câțiva copii vagabonzi înfometați se uitau printre ostrețele gardului. Muștele bâzâiau neîncetat
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
-s substanțele spițerului! glăsui popa. Care spițer? Un refugiat. El arunca mereu substanțele-aicea. Dați-le foc! Aduceți paie! Și din groapa umplută cu paie o vâlvătaie imensă țâșni în zările cerului. * * * Adrian se trezi c-o durere cumplită-n moalele capului. Buimăcit de lovitură nu-și mai aducea aminte cum de-a ajuns în starea asta. De undeva pe-aproape s auzea clipocitul răcoros al apei Moldovei. Mai mult se târî decât putea să meargă până acolo. Sorbi câteva guri de
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
mai aducea aminte cum de-a ajuns în starea asta. De undeva pe-aproape s auzea clipocitul răcoros al apei Moldovei. Mai mult se târî decât putea să meargă până acolo. Sorbi câteva guri de apă răcorindu-se. Își afundă capul în unde și-și pipăi locul unde fusese lovit dând peste o crustă de sânge-nchegat. Abia putu să stea pe picioarele sale. Împleticindu-se, se îndreptă spre oraș. S-auzea focuri de arme. Se trăgea. Adrian își aminti că fusese
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
alb, sau dacă a fost asasinat, așa cum ne pot îndemna să credem unele mărturii, mai vechi sau mai noi, sau unele inexplicabile "potriveli" ale faptelor. D-na Sipoș are prudența de a nu răspunde tranșant, deși d-sa a pus cap la cap cele mai numeroase și utile informații legate de moartea scriitorului. Și cred că e îndreptățită să spună că problema ține de alte competențe decît acelea ale unui jurnalist care face o anchetă, sau ale unui critic literar. în
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
dacă a fost asasinat, așa cum ne pot îndemna să credem unele mărturii, mai vechi sau mai noi, sau unele inexplicabile "potriveli" ale faptelor. D-na Sipoș are prudența de a nu răspunde tranșant, deși d-sa a pus cap la cap cele mai numeroase și utile informații legate de moartea scriitorului. Și cred că e îndreptățită să spună că problema ține de alte competențe decît acelea ale unui jurnalist care face o anchetă, sau ale unui critic literar. în ce mă
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]